R A P O R T PRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2014

R A P O R T PRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2014 Cuprins CAPITOLUL I – Îndeplinirea rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei 13 I.1. Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii 13 I.1.1. Stadiul implementării Planului multianual al CSM 2011-2016 (inclusiv a Planului managerial al conducerii CSM în anul 2014) 13 I.1.2. Asigurarea unui management stabil la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii 20 I.1.3. Demersuri pentru dezvoltarea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri 21 I.1.4. Contribuţia Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor aflate în coordonarea acestora la dezvoltarea spaţiului judiciar comun european 24 I.2. Apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale 33 I.3. Raporturile CSM cu puterea legislativă şi cea executivă 41 CAPITOLUL II – Atribuţii în legătură cu activitatea administrativă 43 II.1 Gestionarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor 43 II.2. Organizarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor 57 II.3. Activitatea în domeniul formării profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar – Institutul Naţional al Magistraturii……………………………………………………………………………………………..…….59 II.4. Evaluarea profesională a magistraţilor 77 CAPITOLUL III – Atribuţii în legătură cu activitatea legislativă 79 III.1. Avizarea unor proiecte de acte normative 79 III.2. Elaborarea legislaţiei secundare 80 CAPITOLUL IV – Atribuţii în materie disciplinară şi de etică şi deontologie profesională 83 IV.1. Activitatea Consiliul Superior al Magistraturii ca organ jurisdicţional în materie disciplinară 83 IV.2. Aspecte relevante privind activitatea Inspecţiei Judiciare. Evaluarea efectelor modificărilor legislative în materia răspunderii disciplinare 85 IV.3. Încălcări ale prevederilor Codului deontologic 99 CAPITOLUL V – Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii 100 V.1. Dinamica bugetului 2013-2014 şi perspective pentru anul 2015 100 V.2. Structura bugetului pe anul 2014 103 CAPITOLUL VI – Alte aspecte privind activitatea aparatului propriu de asigurare a suportului tehnic pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. 108 VI.1. Activitatea Direcţiei resurse umane şi organizare 108 VI.2. Activitatea Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios 110 VI.3. Activitatea Direcţiei Afaceri Europene Relaţii Internaţionale şi Programe, Serviciul Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Protocol 111 VI.3.1. Activitatea în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 111 VI.3.2. Implicarea în conturarea viitoarelor politici ale UE în domeniul justiţiei 111 VI.3.3. Dezvoltarea dialogului bilateral 112 VI.3.4. Alte activităţi în domeniul relaţiilor externe 113 VI. 3. 5. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare europeană şi internaţională 114 VI.4. Activitatea Direcţiei Sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii 117 VI.5. Activitatea Serviciului relaţii cu publicul, registratură, secretariat, arhivă 121 VI.6. Activitatea Biroului de informare publică şi relaţii cu mass media 123 VI.7. Activitatea Compartimentului Achiziţii publice 126 VI.8. Activitatea Biroului Informatică 127 VI.9. Activitatea Compartimentului de audit public intern 127 CAPITOLUL VII – Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi măsurile luate sau propuse pentru remedierea acestora 128 Rezumat raport de activitate Anul 2014 marchează împlinirea a zece ani de la reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii ca instituţie publică independentă şi autoritate de autoguvernare a magistraţilor, având rolul constituţional de garantare a independenţei justiţiei. Consecvent în aplicarea principiilor şi dispoziţiilor constituţionale şi legale care reglementează funcţionarea justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituţie fundamentală a statului şi sistemului judiciar român, şi-a asumat şi în cursul anului 2014, în mod responsabil, echilibrat, eficient şi transparent rolul şi atribuţiile de reprezentant al autorităţii judecătoreşti. Acest an a fost dens în provocări, atât externe, cât şi din interiorul sistemului judiciar, acestea reprezentând tot atâtea oportunităţi pentru instituţie de a-şi consolida rolul de garant al independenţei justiţiei şi de a se implica în procesul complex de implementare a noilor coduri civile şi penale. Acţiunile Consiliului au vizat consolidarea capacităţii instituţionale prin asigurarea unui management stabil, dar şi consolidarea sistemului judiciar, prin raportarea tuturor obiectivelor sale la pilonii definitorii pentru o justiţie ancorată în realitatea socială: independenţă, eficienţă, calitate, integritate şi transparenţă. În mod prioritar, pe parcursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat eforturile pentru realizarea obiectivelor instituţionale asumate prin Planul multianual pentru perioada 2011 – 2016, respectiv întărirea justiţiei ca putere publică, creşterea eficienţei şi competenţei sale, responsabilizarea acestuia şi dezvoltarea justiţiei ca serviciu public, conjugate cu obiectivele echipei de conducere, astfel cum acestea au fost asumate prin proiectele manageriale de la debutul mandatului. Au fost avute în vedere totodată recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ale cărei rapoarte au reflectat în mod pozitiv activitatea Consiliului de administrator-manager al sistemului judiciar din România, confirmând o dată în plus importanţa unui organism judiciar puternic pentru asigurarea ireversibilităţii reformelor în domeniul justiţiei. Întărirea justiţiei ca putere publică, a reprezentat continuarea misiunii fundamentale de consolidare a independenţei justiţiei, de garantare a statutului profesional al magistraţilor judecători şi procurori şi a lipsei oricăror ingerinţe în actul de realizare a justiţiei, la fel ca şi în anul precedent. În privinţa garantării independenţei faţă de vulnerabilităţile provenind din interiorul sistemului, Consiliul a continuat implementarea Strategiei de Integritate în acord cu Strategia anticorupţie (SNA) şi a continuat măsurile în materie disciplinară, luate faţă de magistraţi pentru abateri disciplinare ori cazuri de corupţie. Aceste din urmă măsuri s-au reflectat, pe de o parte, în sancţiunile disciplinare aplicate, care au mers până la excluderea din magistratură, iar pe de altă parte, în avizele emise de secţiile Consiliului privind reţinerea, arestarea sau percheziţia magistraţilor ori prin hotărârile de suspendare din funcţie în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. Pe fondul unor intense dispute politice, în context electoral, al anchetelor penale derulate în legătură cu exponenţi ai clasei politice şi al condamnărilor pronunţate în unele dosare de mare corupţie, sistemul judiciar român şi Consiliul s-au confruntat cu frecvente atacuri şi presiuni din zona politicului, prin intermediul mass media. În toate aceste situaţii, Consiliul a avut reacţii instituţionale ferme, utilizând mecanismele şi pârghiile legale pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor vizaţi prin aceste atacuri, îndeplinindu-şi eficient şi oportun atribuţiile de garant al independenţei justiţiei. Din această perspectivă, pe întreg parcursul anului 2014, Consiliul s-a asigurat că justiţia rămâne un factor de echilibru în cadrul statului de drept, în beneficiul societăţii Totodată, Consiliul a desfăşurat o bogată activitate interinstituţională, fiind co-coordonator împreună cu Consiliul din Olanda şi Consiliul din Anglia şi Ţara Galilor în cadrul Proiectului RECJ „Independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar”. De asemenea, a organizat Conferinţa Internaţională cu tema “Independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor români în spaţiul judiciar european. Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare într-o societate democratică”, la care au participat preşedintele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, membri ai CCJE, inclusiv reprezentantul României la CCJE, preşedintele CSM, ministrul justiţiei, preşedintele ÎCCJ, precum şi judecători de la nivelul curţilor de apel şi tribunalelor din ţară. Întărirea justiţiei ca putere publică presupune şi pentru magistraţi obligaţii. Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite, care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că judecătorii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe, nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar. Drept urmare, Consiliul a apreciat că judecătorul poate fi audiat cu privire la faptele care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care poate avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării. Totodată întărirea justiţiei ca putere publică presupune creşterea capacităţii profesionale a fiecărui magistrat, realizată centralizat sau descentralizat, prin I.N.M. În privinţa creşterii eficienţei justiţiei şi a întăririi competenţei în sistemul judiciar, preocupările Consiliului Superior al Magistraturii s-au concretizat pornind de la principiile trasate anterior, în contextul reformei sistemului judiciar şi al imperativului de raţionalizare a instanţelor. Raţionalizarea instanţelor presupune redesenarea hărţii administrative judiciare fie prin rearondare administrativ judiciară, acolo unde este posibil acest lucru, de localităţi din raza de competenţă teritorială a unor instanţe şi parchete supraaglomerate cu cauze, în raza de competenţă teritorială a unor instanţe şi parchete mai puţin aglomerate, fie prin desfiinţare de instanţe şi parchete. În cursul anului 2014 a fost analizat volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor, raportat la schemele de personal şi, în vederea echilibrării acestor scheme, prin hotărârea nr. 957/26.08.2014 a Plenului s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 15 posturi vacante de judecător între judecătorii, posturi care au fost deja redistribuite. În perioada de referinţă a fost derulată şi o procedură de redistribuire a posturilor de grefier, finalizată la nivelul Consiliului cu hotărârea nr. 514/10.04.2014, prin care s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 5 posturi de grefier între instanţele judecătoreşti. În mod concret, au fost reduse schemele de grefier de la 4 judecătorii şi 1 tribunal, fiind suplimentate în mod corelativ schemele de personal la 2 curţi de apel, 2 tribunale şi o judecătorie. Tot în acest context, prin Hotărârea nr. 139 din 30 ianuarie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege privind desfiinţarea a 30 de instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, cu observaţii privind posibilitatea majorării termenelor prevăzute pentru transmiterea cauzelor pe cale administrativă şi pentru derularea procedurii transferului posturilor şi personalului, apreciindu-se necesar un termen de cel puţin 3 luni de la data intrării în vigoare a legii pentru transmiterea cauzelor pe cale administrativă şi un termen de 4 luni pentru transferul posturilor şi al personalului. În acest moment legea se află în camera decizională a Parlamentului Preocupările Consiliului s-au concretizat în întâlniri periodice ale grupurilor de lucru organizate la nivelul său, precum şi în întâlniri cu preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, atât pentru analiza standardelor europene în domeniul volumului optim de lucru şi al calităţii actului de justiţie, cât şi în contextul mult mai amplu al intrării în vigoare a Codului penal şi Codului de procedură penală. Aceste întâlniri au avut drept scop şi analiza impactului pe care l-a avut în activitatea instanţelor intrarea în vigoare – în anul precedent – a Codului de procedură civilă, tocmai pentru efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti, sens în care a avizat favorabil proiectul de act normativ care viza suplimentarea numărului maxim de posturi pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii. De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat aviz conform pentru reconfigurarea statului de funcţii şi de personal al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anul 2014 este anul în care au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, eforturile Consiliului fiind direcţionate spre asigurarea infrastructurii pentru implementarea cât mai eficientă a noilor reglementări, fie că acestea au privit completarea schemelor de personal din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, fie elaborarea unor norme regulamentare de natură a asigura buna organizare, necesare aplicării unor noi instituţii Eforturile Consiliului în asigurarea unei justiţii eficiente s-au concretizat şi prin aprobarea indicatorilor de performanţă stabiliţi prin Raportul grupului de lucru privind eficientizarea activităţii instanţelor, dar şi prin încheierea unui parteneriat în vederea asigurării unei jurisprudenţe unitare, prin publicarea hotărârilor judecătoreşti şi crearea unui program de anonimizare a acestora. În privinţa responsabilizării sistemului judiciar, Consiliul a manifestat o preocupare constantă în privinţa responsabilizării magistraţilor, în special prin exercitarea atribuţiilor în materie disciplinară şi prin aplicarea principiului „toleranţă zero” faţă de corupţia judiciară, prevăzut în Strategia de întărire a integrităţii în sistemul judiciar, transpus în practică prin hotărârile de încuviinţare a reţinerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a efectuării de percheziţii în cazul unor magistraţi suspectaţi sau inculpaţi pentru fapte de corupţie şi prin hotărârile de suspendare, respectiv eliberare din funcţie a magistraţilor în cauză, dar şi prin adoptarea unor hotărâri de principiu privind faptele de corupţie în sistemul judiciar. Consiliul a continuat măsurile începute în anul anterior pentru întărirea Inspecţiei Judiciare, continuând procesul de selecţie şi numire a inspectorilor judiciari. De asemenea, a fost suplimentată schema de personal şi a fost asigurat un sediu adecvat Inspecţiei Judiciare, începând cu 1 ianuarie 2014. Trebuie amintit că, la întâlnirile cu preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor de pe lângă acestea, pe lângă problemele organizatorice şi manageriale, au fost discutate situaţii concrete de abateri disciplinare şi deontologice. În privinţa dezvoltării justiţiei ca serviciu public, Consiliul şi-a reafirmat deschiderea spre dialog şi colaborare cu toţi factorii de decizie în domeniul reformei judiciare, cu societatea civilă şi reprezentanţi ai profesiilor juridice implicate în actul de justiţie. Este de subliniat rolul important în coordonarea activităţii de pregătire a sistemului judiciar românesc în implementarea noilor coduri şi în elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020. Consiliul a organizat evenimente de tipul „uşi deschise”, şi a derulat, în paralel, proiecte pentru îmbunătăţirea înţelegerii reciproce cu scopul consolidării încrederii între autorităţile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă şi comercială sau pentru întărirea cooperării judiciare pentru protejarea victimelor infracţiunilor. La data de 24 octombrie CSM a lansat oficial, în cadrul unei conferinţe, Ghidurile practice pentru justiţiabili în materia noilor coduri civile şi penale, elaborate în cadrul Proiectului Româno-Elveţian pentru întărirea capacităţii sistemului judiciar pentru implementarea noilor coduri. Ghidurile au fost concepute drept un instrument pentru justiţiabili care va contribui la evitarea unor sancţiuni procedurale precum anularea unei plângeri ca urmare a neîndeplinirii unor cerinţe de formă. Mai mult, ghidurile pot contribui la accelerarea procedurilor prin evitarea unor întârzieri determinate de necesitatea îndeplinirii condiţiilor pentru formularea valabilă a plângerilor. Ca urmare a protocolului încheiat la data de 31 octombrie 2013 între Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public – având ca scop promovarea educaţiei juridice în şcoli şi licee, chiar de la vârsta de debut a învăţământului şcolar obligatoriu, prin facilitarea accesului elevilor la cunoştinţe elementare de drept – un număr de 500 de magistraţi au ţinut prelegeri în 580 de unităţi şcolare. Domeniile de drept vizate cu prioritate de programul „Educaţia juridică în şcoli” sunt dreptul civil, dreptul penal, drepturile omului, organizaţii şi relaţii internaţionale, probleme generale privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, procedurile judiciare, unele aspecte ale procesul legislativ, prevenţia şi combaterea corupţiei. În cursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a luat măsurile necesare asigurării unui management stabil la nivelul său, dispunând modificarea structurii organizatorice a aparatului său tehnic prin desfiinţarea Direcţiei sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi funcţionarea celor două compartimente din cadrul acesteia ca şi compartimente distincte. Măsura a fost completată prin transformarea funcţiei de conducere de director al Direcţiei de sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi grefa secţiilor în funcţie de execuţie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Anul 2014 a fost marcat şi de consolidarea managementului la nivelul aparatului tehnic al Consiliului, ca urmare a ocupării, prin numire, a 9 funcţii de conducere în cadrul diferitelor compartimente. Ocuparea funcţiilor de conducere a reprezentat o prioritate a Consiliului în anul de referinţă, în vederea asigurării stabilităţii şi continuităţii actului de management. Astfel, din totalul de 26 de funcţii de conducere existente în schema aparatului tehnic, la începutul anului 2014 erau vacante sau ocupate prin delegare 13 funcţii. Ca urmare a celor 4 proceduri declanşate şi finalizate în anul 2014, au fost ocupate, prin numire, 9 din cele 13 funcţii de conducere menţionate mai sus, după cum urmează: – director adjunct – Direcţia resurse umane şi organizare – director adjunct – Direcţia legislaţie şi documentare – şef serviciu – Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti – şef serviciu – Serviciul formare profesională şi statistică judiciară – şef serviciu – Serviciul legislaţie şi documentare – şef serviciu – Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii – şef birou – Biroul grefa secţiilor – şef serviciu – Serviciul administrativ şi aprovizionare – personal contractual – şef birou – Biroul informatică – personal contractual În cursul acestui an, în urma rectificării bugetare din luna octombrie, numărul posturilor finanţate din cadrul aparatului propriu a crescut de la 200 la 210, opt posturi dintre acestea fiind de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Demersurile Consiliului Superior al Magistraturii privind dezvoltarea capacităţii instituţionale a Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri au fost continuate şi în anul 2014; au fost continuate demersurile de ocupare a posturilor de formator cu normă întreagă, finanţate începând cu anul 2012, a posturilor de formatori colaboratori şi coordonatori de practică. Pe de altă parte, personalul de instruire al I.N.M. şi al S.N.G. a fost completat prin proceduri transparente de selecţie. În acest context, pentru Şcoala Naţională de Grefieri au fost finanţate şi ocupate 5 posturi vacante şi au fost repartizate la sfârşitul anului 2014 încă două spaţii pentru desfăşurarea activităţii acesteia în condiţii optime. În ceea ce priveşte contribuţia activă la dezvoltarea spaţiului judiciar comun european, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat în mod activ în activităţile Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ) din zona balcanică şi euro-mediteraneană. În perioada 2013-2014, Consiliul a coordonat alături de Consiliul Judiciar din Olanda şi Consiliul Judecătorilor din Anglia şi Ţara Galilor grupul de lucru privind independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar. În cadrul acestuia au fost elaboraţi o serie de indicatori comuni pentru a evalua independenţa şi responsabilitatea judecătorilor în ţările membre ale Uniunii Europene, indicatori care au fost folosiţi într-un exerciţiu pilot desfăşurat în Irlanda, Italia, Olanda şi România. Concluziile raportului au fost prezentate cu ocazia Adunării generale de la Roma din iunie 2014. La rândul său, Institutul Naţional al Magistraturii a fost implicat în mod activ în derularea activităţilor Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN). Astfel, în anul 2014 Institutul Naţional al Magistraturii a găzduit o întâlnire a grupului de lucru „Programul de schimb”, ale sub-grupului de lucru „Drept civil” şi ale sub-grupului de lucru „Drept administrativ”. De asemenea, I.N.M. a fost reprezentat la Conferinţa Directorilor responsabili cu formarea, organizată în cadrul EJTN, desfăşurată la Bruxelles. În cursul anului 2014, preocuparea pentru dezvoltarea spaţiului judiciar comun european s-a concretizat şi în diferite colaborări ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri cu instituţii sau organizaţii internaţionale, precum şi în participarea la o serie de conferinţe internaţionale, programe de cooperare europeană sau regională. Ca urmare a faptului că în anul 2013 Comisia Europeană a aprobat 3 proiecte propuse de Institutul Naţional al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii, acestea au început să se deruleze în perioada 2014-2016, având o valoare cumulată de 1.230.237,85 euro. În anul 2014, 350 de judecători şi procurori români au participat în străinătate la diverse forme de pregătire profesională, iar 487 de judecători şi procurori străini au venit în România prin intermediul programelor în care INM, sub egida Consiliului, este partener. Ca şi în anii anteriori, în cursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să apere reputaţia profesională, independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, dar şi a sistemului judiciar în ansamblul său, în acele situaţii în care acestea au fost încălcate prin declaraţii şi mesaje transmise de reprezentanţi ai clasei politice, ai administraţiei publice, precum şi către mass media. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-au concretizat, în principal, în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului în care s-au discutat acte normative care vizau sistemul judiciar. Sub acest aspect, este de menţionat, în primul rând, participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea legislativă s-au manifestat şi prin exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau proiecte de acte normative, la solicitarea Camerelor Parlamentului. În ceea ce priveşte raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea executivă, se evidenţiază colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ, colaborare în cadrul căreia Consiliul şi-a exercitat atribuţiile referitoare la avizarea actelor normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti şi sesizarea Ministerului justiţiei referitoare la modificarea unor acte normative. În privinţa garantării independenţei faţă de vulnerabilităţile provenind din interiorul sistemului, Consiliul a continuat implementarea Strategiei de Integritate în acord cu Strategia anticorupţie (SNA) şi a continuat măsurile în materie disciplinară, luate faţă de magistraţi pentru abateri disciplinare ori cazuri de corupţie. Aceste din urmă măsuri s-au reflectat, pe de o parte, în sancţiunile disciplinare aplicate, care au mers până la excluderea din magistratură, iar pe de altă parte, în avizele emise de secţiile Consiliului privind reţinerea, arestarea sau percheziţia magistraţilor ori prin hotărârile de suspendare din funcţie în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. În exercitarea atribuţiilor sale conferite de lege, în anul 2014 Consiliului Superior al Magistraturii i-au fost înaintate spre avizare 33 de proiecte de acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. Din totalul de 33 de proiecte de acte normative înaintate spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, 31 au primit aviz favorabil, cu sau fără observaţii. Două proiecte de acte normative au primit aviz negativ şi anume: – propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (Hotărârea Plenului nr. 27 din 16 ianuarie 2014); – propunerea legislativă pentru modificarea art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Plenului nr. 1199 din 6 noiembrie 2014). O altă componentă importantă a acestor raporturi o constituie sesizările transmise de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cursul anului 2014, Ministerului Justiţiei, în temeiul art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, pentru iniţierea sau modificarea unor acte normative. În acelaşi context se înscrie şi exprimarea unor puncte de vedere, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la diverse proiecte de acte normative. Consiliul Superior al Magistraturii a exprimat puncte de vedere şi la solicitarea altor ministere, precum Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu privire la proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, respectiv punctul de vedere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată. De asemenea, trebuie menţionată participarea reprezentanţilor Consiliului, alături de cei ai Ministerului Justiţiei, la lucrările diverselor grupuri de lucru interinstituţionale, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, sau, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii, pe teme privind sistemul judiciar. În ceea ce priveşte relaţia Consiliului cu Preşedintele României, aceasta s-a circumscris prevederilor art. 134 din Constituţia României şi ale Legilor nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, au fost înaintate Preşedintelui României hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de numire în funcţiile de judecător şi procuror, de eliberare din funcţiile de judecător şi procuror, de reîncadrare în funcţia de judecător. La fel ca în anii anteriori, şi în anul 2014 principalul obiectiv al Consiliului Superior al Magistraturii, l-a constituit asigurarea necesarului de resurse umane pentru buna desfăşurare a activităţii la nivelul instanţelor şi parchetelor. Ocuparea posturilor vacante de judecător şi procuror s-a realizat prin toate modalităţile prevăzute de lege. Astfel, au fost numiţi în funcţia de judecător stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie şi în funcţia de procuror stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie – promoţia 2014. Totodată, în anul 2014 s-a derulat un concurs de admitere în magistratură, în urma cărora au fost ocupate 26 posturi de judecător și 10 posturi de procuror. De asemenea, în cursul anului 2014 au fost eliberate din funcţia de procuror şi numite în funcţia de judecător, la cerere, 15 persoane. În acelaşi an, au fost numite în total 171 de persoane în funcţia de judecător, iar un număr de 102 persoane, în funcţia de procuror. Totodată, au fost continuate demersurile de ocupare a posturilor de judecător şi procuror prin promovare, fiind promovaţi efectiv 48 de judecători la tribunale şi 15 judecători la curţile de apel, precum şi 70 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi 13 procurori la parchetele de pe lângă curţile de apel. Spre deosebire de anul 2013, în anul 2014 nu a fost organizat concurs pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie pe loc. În ceea ce priveşte promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a concursului organizat, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus promovarea în funcţia de judecător la instanţa supremă a 5 persoane. În vederea asigurării ocupării posturilor de la instanţa supremă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât organizarea unui concurs pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 5 ianuarie – 4 iunie 2015, pentru ocuparea a 7 posturi vacante de judecător. Consiliul Superior al Magistraturii a continuat şi în anul 2014 procedurile de redistribuire aprobate în anii anteriori, iar la evaluarea volumului de activitate s-a ţinut seama de consecinţele intrării în vigoare a noilor coduri. Consiliul Superior al Magistraturii a efectuat, în timp util, prin sesizarea Ministerului Justiţiei, demersurile necesare în vederea adoptării hotărârii de guvern pentru suplimentarea schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti cu posturile prevăzute pentru anul 2014, urmând a fi întreprinse măsurile necesare în vederea distribuirii pe instanţe a posturilor alocate suplimentar. Cu toate acestea, evaluarea necesarului de resurse umane este încă în desfăşurare, prin evaluarea efectelor noilor coduri; în materie civilă stabilindu-se provizoriu o scădere semnificativă a volumului de activitate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel. Consiliul Superior al Magistraturii a manifestat şi în acest an un interes deosebit atât în ceea ce priveşte formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie şi a grefierilor, care s-a desfăşurat potrivit programelor de formare/planurilor de învăţământ aprobate de Consiliu, cât şi în privinţa formării continue a magistraţilor şi grefierilor, în special în legătură cu modificările legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală. În perioada 2012 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii derulează proiectul „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi”. În cadrul proiectului se desfăşoară atât activităţi de formare profesională adresate cu prioritate judecătorilor şi procurorilor români, cât şi activităţi de elaborare a unor materiale de formare şi a unor modele de acte procedurale care vor fi puse la dispoziţia sistemului judiciar şi societăţii civile. În perioada 2014 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Direcţia Naţională Anticorupţie derulează proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economice şi financiare”. Activităţile proiectului au în vedere formarea de formatori în domeniul luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare, organizarea de seminarii specializate de pregătire profesională în domeniile specifice, precum şi elaborarea de ghiduri relevante în acest domeniu. În perioada 2013 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Public derulează proiectul „Întărirea capacităţii Ministerului Public de a obţine rezultate mai bune în lupta împotriva corupţiei mici”. În cadrul proiectului au fost organizate activităţi de formare moderate de către o echipă comună de experţi selectaţi de către Ministerul Public, precum şi din formatorii I.N.M. specializaţi în domeniul luptei împotriva micii corupţii. Activităţile desfăşurate în cadrul acestor 3 proiecte sunt incluse în descrierea aflată la secţiunea II.3 – „Activitatea în domeniul formării profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar”, punctul B. „Formare continuă”. Proiectul „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” a demarat în cursul anului 2014. Totodată, Plenul Consiliului a adoptat 29 de hotărâri prin care au fost modificate și completate mai multe regulamente ce intră în competenţa de reglementare a Consiliului. Trebuie menţionate abordările conceptului de independenţă a judecătorului în raport cu avizele C.C.J.E., care clasifică imixtiunea în activitatea de judecată prin acţiuni exterioare sistemului, dar şi pe cele din interiorul său. În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 846 bis din data de 3 iulie 2014, prin care a stabilit următoarele: – magistraţii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe (de exemplu, acceptă mită) nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar. – Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile art. 307 din Codul de procedură penală, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspectat, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83 din acelaşi cod, încheindu-se despre toate acestea un proces – verbal. – Judecătorul poate fi audiat ca martor într-un proces al cărui obiect este săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării. – Judecătorul faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ar trebui să se abţină de la soluţionarea pricinilor cu această natură până la clarificarea situaţiei sale, întrucât se încalcă aparenţa de imparţialitate şi obiectivitate de care orice judecător este răspunzător. – Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei. – Judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării,care pot avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul propriu-zis al deliberării. Secţia pentru judecători în materie disciplinară a aplicat în cursul anului 2014 un număr de 14 sancţiuni disciplinare, dintre care 8 sancţiuni constând în avertisment, 4 sancţiuni constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15%”, 2 sancţiuni constând în „suspendarea din funcţie”. Secţia pentru procurori în materie disciplinară a aplicat în cursul aceluiaşi an un număr de 6 sancţiuni disciplinare, dintre care 3 sancţiuni disciplinare constând în „diminuarea indemnizaţiei”, 2 sancţiuni disciplinare constând în suspendarea din funcţie” şi 1 sancţiune constând „excluderea din magistratură”. Anul 2014 a fost caracterizat prin continuitate şi aprofundare calitativă a acţiunilor vizând asigurarea procesului de comunicare atât cu sistemul judiciar, cât şi, prin intermediul instituţiilor mass media, cu opinia publică şi cu societatea civilă. Obiectivul final al tuturor activităţilor derulate în acest scop a fost îmbunătăţirea imaginii publice a Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar în ansamblul său, prin creşterea gradului de transparenţă a acestora în scopul unei informări publice corecte şi complete, a corelării cu nevoile de informare ale publicului şi implicit creşterea gradului de încredere al publicului. Toate aceste deziderate au impus în cursul anului 2014 îmbunătăţirea modelelor de comunicare atât în interiorul, cât şi în exteriorul sistemului, dar şi din perspectiva accesului la informaţiile de interes public reglementat prin Legea nr.544/2001. S-a urmărit şi realizat comunicarea cu publicul ţintă pe baza unui set unitar de norme şi proceduri, respectiv dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a C.S.M., procedurile operaţionale elaborate în anul 2011, dispoziţiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, HG nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001, Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media şi Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass media. În contextul intrării în vigoare a noilor coduri – în special a Codului de procedură penală – a fost prioritară actualizarea prevederilor „Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media”, aprobat prin HCSM nr. 482/2012, modificată prin HCSM nr. 573/2014, demers indispensabil asigurării predictibilităţii şi caracterului unitar al activităţilor specifice relaţiei cu presa. Actualizarea ghidului a avut loc printr-o strânsă colaborare şi prin contribuţia însemnată a instanţelor, parchetelor, dar şi a instituţiilor de presă. Aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii, sub conducerea secretarului general, ajutat de secretarul general adjunct, a continuat şi în anul 2014 să sprijine activitatea Plenului şi Secţiilor Consiliului în îndeplinirea atribuţiilor acestora. În aceste condiţii, la nivelul anului 2014 au fost declanşate 4 proceduri de ocupare, prin detaşare, de către judecători şi procurori, a unor posturi de personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului. De asemenea, în acelaşi an au fost organizate 3 concursuri pentru ocuparea posturilor de personal contractual de execuţie din cadrul consiliului şi un concurs pentru ocuparea a 2 funcţii de conducere, ambele posturi fiind ocupate. Programul de cheltuieli pe 2014, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr. 356/2014, cu modificările şi completările ulterioare, a susţinut financiar atât activitatea curentă a Consiliului Superior al Magistraturii cu unităţile din coordonare, cât şi derularea activităţilor cu privire la planul de acţiune privind reforma în justiţie. Asigurarea resurselor materiale necesare este esenţială pentru buna funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei şi serviciul public. Locul justiţiei în echilibrul puterilor, ca putere/autoritate a statului de drept nu poate fi garantat decât dacă se asigură şi independenţa financiară a acesteia, în sensul că bugetele trebuie să fie stabilite, pe de o parte, în funcţie de o serie de factori obiectivi (volum de activitate, schemele de personal, etc.), iar pe de altă parte, la un nivel corespunzător, care să permită îndeplinirea rolului social şi a atribuţiilor prevăzute de lege pentru sistemul judiciar. În calitate de ordonator principal de credite, Consiliul Superior al Magistraturii prin Direcţia Economică şi Administrativ a încercat să răspundă în limita permisă de lege la toate solicitările Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri şi Inspecţiei Judiciare ca structură nou înfiinţată, iar pentru a lua măsurile necesare, Consiliul a avut în vedere creşterea gradului de accesare printr-o gestiune eficientă a fondurilor europene pentru dotări şi servicii, utilizarea cu parcimonie a fondurilor alocate pentru cheltuieli materiale şi servicii, îmbunătăţirea mediului de control intern pentru o mai bună alocare a resurselor pe destinaţii de cheltuieli şi prioritizarea cheltuielilor corespunzător politicilor publice.   Lista abrevierilor A.E.A.J. – Asociaţia Europeană a Judecătorilor Administrativi art./Art. – articol B.I.P.R.M. – Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media C.E. – Comisia Europeană C.E.D.O. – Curtea Europeană a Drepturilor Omului C.J.U.E. – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene C.S.M. – Consiliul Superior al Magistraturii D.A.E.R.I.P. – Direcţia Afaceri Europene, relaţii internaţionale, programe D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism D.L.D.C. – Direcţia legislaţie, documentare, contencios D.N.A. – Direcţia Naţională Anticorupţie E.I.P.A. – Institutul European de Administraţie Publică E.J.T.N./R.E.F.J. – Reţeaua Europeană de Formare Judiciară E.N.M. – Şcoala Naţională de Magistratură E.R.A. – Academia de Drept European F.E.N. – Finanţare externă nerambursabilă F.T.S. – Fondul Tematic Securitate GRECO – Grupul de state împotriva corupţiei H.G. – Hotărârea Guvernului României Hot. – hotărâre I.G.P.R. – Inspectoratul General al Poliţiei Române I.J. – Inspecţia Judiciară I.N.E.C. – Institutul Naţional de Expertize Criminalistice I.N.M. – Institutul Naţional al Magistraturii Î.C.C.J. – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie I.R.Z. – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională M.C.V. – Mecanismul de Cooperare şi Verificare M.J. – Ministerul Justiţiei M.F.P. – Ministerul Finanţelor Publice nr. – număr O.E.C.D. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O.U.G. – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului P.Î.C.C.J. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie R.E.C.J. – Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare S.A.E.R.I. – Serviciul afaceri europene şi relaţii internaţionale S.N.G. – Şcoala Naţională de Grefieri U.E. – Uniunea Europeană U.N.B.R. – Uniunea Naţională a Barourilor din România U.C.A.A.P.I. – Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern Cuvânt înainte Anul 2014 marchează împlinirea a zece ani de la reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii ca instituţie publică independentă şi autoritate de autoguvernare a magistraţilor, având rolul constituţional de garantare a independenţei justiţiei. Această reorganizare a reprezentat un moment de cotitură în evoluţia instituţiilor statale cu atribuţii în domeniul justiţiei, constituind punctul esenţial de demarare a reformelor în acest domeniu, iniţiate prin pachetul legislativ privind justiţia din anul 2004. Consecvent în aplicarea principiilor şi dispoziţiilor constituţionale şi legale care reglementează funcţionarea justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituţie fundamentală a statului şi sistemului judiciar român, şi-a asumat şi în cursul anului 2014, în mod responsabil, echilibrat, eficient şi transparent rolul şi atribuţiile de reprezentant al autorităţii judecătoreşti. Acest an a fost unul dens în provocări, atât externe, cât şi din interiorul sistemului judiciar, acestea reprezentând tot atâtea oportunităţi pentru instituţie de a-şi consolida rolul de garant al independenţei justiţiei şi de a se implica în procesul complex de implementare a noilor coduri civile şi penale. Acţiunile Consiliului au vizat consolidarea capacităţii instituţionale prin asigurarea unui management stabil, dar şi consolidarea sistemului judiciar, prin raportarea tuturor obiectivelor sale la pilonii definitorii pentru o justiţie ancorată în realitatea socială: independenţă, eficienţă, calitate, integritate şi transparenţă. În mod prioritar, pe parcursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat eforturile pentru realizarea obiectivelor instituţionale asumate prin Planul multianual pentru perioada 2011 – 2016, respectiv întărirea justiţiei ca putere publică, creşterea eficienţei şi competenţei sale, responsabilizarea acestuia şi dezvoltarea justiţiei ca serviciu public, conjugate cu obiectivele echipei de conducere, astfel cum acestea au fost asumate prin proiectele manageriale de la debutul mandatului. Au fost avute în vedere totodată recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ale cărei rapoarte au reflectat în mod pozitiv activitatea Consiliului de administrator-manager al sistemului judiciar din România, confirmând o dată în plus importanţa unui organism judiciar puternic pentru asigurarea ireversibilităţii reformelor în domeniul justiţiei. Pe fondul unor intense dispute politice, în context electoral, al anchetelor penale derulate în legătură cu exponenţi ai clasei politice şi al condamnărilor pronunţate în unele dosare de mare corupţie, sistemul judiciar român şi Consiliul s-au confruntat cu frecvente atacuri şi presiuni din zona politicului, prin intermediul mass media. În toate aceste situaţii, Consiliul a avut reacţii instituţionale ferme, utilizând mecanismele şi pârghiile legale pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor vizaţi prin aceste atacuri, îndeplinindu-şi eficient şi oportun atribuţiile de garant al independenţei justiţiei. Din această perspectivă, pe întreg parcursul anului 2014, Consiliul s-a asigurat că justiţia rămâne un factor de echilibru în cadrul statului de drept, în beneficiul societăţii. Pe de altă parte, Consiliul a manifestat o preocupare constantă în privinţa responsabilizării magistraţilor, în special prin exercitarea atribuţiilor în materie disciplinară şi prin aplicarea principiului „toleranţă zero” faţă de corupţia judiciară, prevăzut în Strategia de întărire a integrităţii în sistemul judiciar, transpus în practică prin hotărârile de încuviinţare a reţinerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a efectuării de percheziţii în cazul unor magistraţi suspectaţi sau inculpaţi pentru fapte de corupţie şi prin hotărârile de suspendare, respectiv eliberare din funcţie a magistraţilor în cauză, dar şi prin adoptarea unor hotărâri de principiu privind faptele de corupţie în sistemul judiciar. Anul 2014 a fost caracterizat prin continuitate şi aprofundare calitativă a acţiunilor vizând asigurarea procesului de comunicare atât cu sistemul judiciar, cât şi cu opinia publică şi cu societatea civilă, prin intermediul instituţiilor mass media. În acest sens, au fost luate măsuri concrete de creştere a transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, fiind abordat un mod pragmatic de comunicare publică. Consiliul şi-a reafirmat deschiderea spre dialog şi colaborare cu toţi factorii de decizie în domeniul reformei judiciare, cu societatea civilă şi reprezentanţi ai profesiilor juridice implicate în actul de justiţie. Este de subliniat rolul important în coordonarea activităţii de pregătire a sistemului judiciar românesc în implementarea noilor coduri şi în elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020. Anul 2014 este anul în care au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, eforturile Consiliului fiind direcţionate spre asigurarea infrastructurii pentru implementarea cât mai eficientă a noilor reglementări, fie că acestea au privit completarea schemelor de personal din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, fie elaborarea unor norme regulamentare de natură a asigura buna organizare, necesare aplicării unor noi instituţii. Trebuie menţionată preocuparea CSM pentru eficientizarea activităţii sistemului judiciar şi pentru creşterea încrederii în justiţie, context în care în acest an au fost lansate Ghidurile practice – modele de cereri pentru justiţiabili în materie civilă şi penală, elaborate în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român. Apreciindu-se ca benefică promovarea unei culturi juridice menite să încurajeze respectul faţă de lege, echitatea socială şi atitudinea civică de la o vârstă fragedă, a fost extinsă implementarea la nivel naţional a Protocolului privind educaţia juridică în unităţile de învăţământ preuniversitar încheiat între CSM, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public. Eforturile Consiliului în asigurarea unei justiţii eficiente s-au concretizat şi prin aprobarea indicatorilor de performanţă stabiliţi prin Raportul grupului de lucru privind eficientizarea activităţii instanţelor, dar şi prin încheierea unui parteneriat în vederea asigurării unei jurisprudenţe unitare, prin publicarea hotărârilor judecătoreşti şi crearea unui program de anonimizare a acestora. În domeniul legislativ, activităţile Consiliului s-au materializat în modificarea prevederilor legale privind pensia magistraţilor condamnaţi pentru fapte de corupţie, modificarea prevederilor Codului de procedură civilă referitoare la încuviinţarea executării silite, durata măsurii preventive a controlului judiciar reglementată de Codul de procedură penală, dar şi în propuneri de modificare a noului Cod de procedură penală şi Legilor nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea adaptării acestora la realităţile justiţiei din ultimii ani. Demersurile Consiliului Superior al Magistraturii din acest an au vizat totodată dezvoltarea capacităţii instituţionale a Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, sens în care au fost numiţi pentru un nou mandat directorul şi directorul adjunct al INM, fiind totodată consolidat corpul formatorilor cu normă întreagă şi al formatorilor colaboratori. Nu în ultimul rând, pe plan extern, Consiliul Superior al Magistraturii s-a afirmat ca un partener apreciat atât de Comisia Europeană, cât şi de instituţiile omoloage şi a participat susţinut la activităţile Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare şi a Reţelei Balcanice şi Euro – Mediteraneeană a Consiliilor Judiciare şi, alături de Institutul Naţional al Magistraturii, în alte activităţi importante în spaţiul comun european, dovedindu-se a fi autentici parteneri în cadrul unor proiecte complexe de interes european. CAPITOLUL I – Îndeplinirea rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei I.1. Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii I.1.1. Stadiul implementării Planului multianual al CSM 2011-2016 (inclusiv a Planului managerial al conducerii CSM în anul 2014) Planul multianual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru 2011-2016 a stabilit cinci obiective majore pentru perioada 2011-2016, respectiv întărirea justiţiei ca putere publică, creşterea eficienţei sale, întărirea competenţei în sistemul judiciar, responsabilizarea lui şi dezvoltarea justiţiei ca serviciu public. Intrarea in vigoare a noilor coduri – penal şi de procedură penală – şi implementarea în practică a acestora, evaluările periodice realizate de Comisia Europeană şi alte asemenea schimbări cu care se confruntă sistemul judiciar au determinat conducerea Consiliului să stabilească obiective şi standarde esenţiale pentru a contribui la realizarea unui deziderat major al justiţiei române în ultimii ani, anume apropierea şi asimilarea standardelor europene, apte să conducă la o creştere semnificativă a calităţii actului de justiţie, potrivit celor mai bune practici şi modele europene. Pe parcursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat eforturile instituţionale asumate prin planul multianual, conjugate cu obiectivele conducerii, astfel cum acestea au fost asumate prin proiectele manageriale de la debutul mandatului de un an, având în vedere dublul rol al Consiliului – de garant al independenţei şi de administrator-manager al sistemului judiciar din România. Obiectivul general 1 – Întărirea justiţiei ca putere publică Cadrul creat prin planul multianual 2011-2016 şi planul managerial anual a permis Consiliului să îşi continue misiunea fundamentală de consolidare a independenţei justiţiei, de garantare a statutului profesional al magistraţilor judecători şi procurori şi a lipsei oricăror ingerinţe în actul de realizare a justiţiei. La fel ca şi în anul precedent, în privinţa garantării independenţei faţă de vulnerabilităţile provenind din interiorul sistemului, Consiliul a continuat implementarea Strategiei de Integritate în acord cu Strategia anticorupţie (SNA) şi a continuat măsurile în materie disciplinară, luate faţă de magistraţi pentru abateri disciplinare ori cazuri de corupţie. Aceste din urmă măsuri s-au reflectat, pe de o parte, în sancţiunile disciplinare aplicate, care au mers până la excluderea din magistratură, iar pe de altă parte, în avizele emise de secţiile Consiliului privind reţinerea, arestarea sau percheziţia magistraţilor ori prin hotărârile de suspendare din funcţie în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. Fără a intra în enumerarea soluţiilor date cererilor de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, ori a independenţei sistemului judiciar, amintim că în data de 15 septembrie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii a publicat un comunicat de presă prin care a condamnat folosirea, în cadrul unor adunări publice, a unor expresii indecente la adresa procurorilor, cu trimitere la o situaţie concretă vizată de un dosar penal şi a solicitat tuturor celor implicaţi în activităţi cu caracter public, generate de campania electorală, să manifeste rezerve în discurs în raport cu activitatea de judecată sau de urmărire penală, pentru a nu lăsa impresia că folosesc aceste teme în lupta politică. Prin hotărârea nr. 1043/23 septembrie 2014, Plenul CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări, pentru a stabili în ce măsură declaraţiile făcute de Preşedintele României, în cadrul unei emisiuni televizate, la data de 9 septembrie 2014, au fost de natură a afecta independenţa sistemului judiciar. Prin hotărârea nr. 1090 din 9 octombrie 2014, Plenul a dispus sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări în legătură cu eventuala atingere adusă independenţei procurorului, urmare a declaraţiilor publice făcute de Primul-ministru şi de Preşedintele României referitoare la un dosar aflat în instrumentare la parchet, precum şi sesizarea Inspecţiei în vederea efectuării de verificări cu privire la eventuala atingere adusă independenţei sistemului judiciar, ca urmare a declaraţiilor făcute de un politician. Cu aceeaşi ocazie, s-a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la modul în care au fost scurse în spaţiul public declaraţiile de martor date într-o cauză de mare corupţie şi cu privire la eventuala atingere adusă independenţei justiţiei, urmare a declaraţiilor făcute la adresa procurorului general al României. În cadrul Proiectului RECJ „Independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar”, în care CSM a fost co-coordonator împreună cu Consiliul din Olanda, şi Consiliul din Anglia şi Ţara Galilor, au fost elaboraţi indicatori privind independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar, precum şi o metodologie de implementare a acestor indicatori în statele membre la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare. Raportul acestui proiect a fost prezentat cu prilejul Adunării Generale a Reţelei, de la Roma – iunie 2014. În cuprinsul celui mai recent Tablou de bord al UE privind justiţia au fost făcute mai multe referiri cu privire la activitatea desfăşurată de RECJ în cadrul acestui proiect. În perioada 11 – 13 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, Conferinţa Internaţională cu tema “Independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor români în spaţiul judiciar european. Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare într-o societate democratică”. La această conferinţă au participat preşedintele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, dl. Bart van Lierop, membri ai CCJE, inclusiv reprezentantul României la CCJE, dna judecător Aida Popa, preşedintele CSM, ministrul justiţiei, preşedintele ÎCCJ, precum şi judecători de la nivelul curţilor de apel şi tribunalelor din ţară. Hotărâre de principiu privind faptele de corupţie în sistemul judiciar Prin Hotărârea nr. 846 bis din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că judecătorii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe (de exemplu, acceptă mită) nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar. Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile art. 307 din Codul de procedură penală, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspectat, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale. Judecătorul poate fi audiat ca martor într-un proces al cărui obiect este săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării. Judecătorul faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ar trebui să se abţină de la soluţionarea pricinilor cu această natură până la clarificarea situaţiei sale, întrucât încalcă aparenţa de imparţialitate şi obiectivitate de care orice judecător este răspunzător. Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei. Judecătorul poate fi audiat cu privire la faptele care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care poate avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării. Prin hotărârea nr. 1053 din 23 septembrie 2014, Plenul CSM a aprobat proiectul ”Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020”, în forma transmisă de Ministerul Justiţiei, cu observaţii privind următoarele aspecte: pe de o parte obiectivul privind îmbunătăţirea sistemului de răspundere a magistraţilor nu mai poate fi susţinut câtă vreme există suficiente reglementări în această materie, iar pe de altă parte Strategia ar trebui să aibă în vedere aspecte concrete privind investiţiile în justiţie şi în infrastructură. Observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii au fost preluate integral de Ministerul Justiţiei, în forma finală a proiectului ”Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020”. Numirea conducerii Institutului Naţional al Magistraturii Prin hotărârile nr. 646/10 iunie şi 647/10 iunie 2014, în urma intervievării candidaţilor, Plenul CSM a dispus numirea pentru un nou mandat a directorul INM şi a directorului adjunct INM responsabil cu formare iniţială a auditorilor de justiţie. Întâlniri ale membrilor CSM cu judecătorii şi procurorii În perioada de referinţă au continuat întâlnirile de lucru ale membrilor CSM cu judecătorii şi procurorii din ţară. Institutul Român pentru Informaţii Juridice – ROLII Ca urmare hotărârii nr. 888/9 iulie 2014, a Plenului CSM ROLII a lansat procedura de depunere a ofertelor pentru realizarea unui parteneriat în vederea publicării jurisprudenţei instanţelor şi a creării unui program de anonimizare a hotărârilor judecătoreşti. Consultantul urmează să creeze programe IT care în mod automat vor extrage hotărârile judecătoreşti, le vor anonimiza şi le vor publica. După semnarea contractului perioada de implementare şi testare va fi de maximum 9 luni (6 luni pentru implementare şi 3 luni pentru testare). La sfârşitul acestei perioade vor fi funcţionale 3 aplicaţii: preluarea hotărârilor din sistemul ECRIS al instanţelor, anonimizarea şi publicarea. La data de 6 iulie 2014 a fost organizat un eveniment dedicat Zilei Justiţiei, cu participarea reprezentanţilor tuturor instituţiilor şi a factorilor de decizie din cadrul sistemului judiciar, dar şi ai celorlalte puteri în stat, precum şi a reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor de la nivelul întregii ţări. În perioada 13-14 iunie a fost organizat, cu sprijinul CSM şi al Comisiei Europene Conferinţa anuală a Judecătorilor Europeni Specializaţi în Dreptul Concurenţei. Obiectivul general 2 – Creşterea eficienţei justiţiei şi Obiectivul general 3 – Întărirea competenţei în sistemul judiciar A. Volumul de lucru al instanţelor La nivelul C.S.M. s-a creat Grupul de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor (denumit iniţial Grupul privind programul privind volumul optim de muncă), constituirea Grupului fiind validată de Comisia 1 – „Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar” – la data de 19 mai 2014. Grupul a avut mai multe întâlniri în care s-au fixat obiectivele, acţiunile şi indicatorii de performanţă a eficienţei activităţii instanţelor. Obiectivele Grupului sunt eficienţa şi eficacitatea activităţii instanţelor judecătoreşti. S-au determinat 4 acţiuni pentru realizarea acestor obiective: a) stabilirea indicatorilor de măsurare a eficienţei; b) asigurarea calităţii datelor, comunicarea şi analiza acestora; c) alocarea resurselor umane (judecători, grefieri); d) monitorizarea periodică a primelor 3 acţiuni. Flexibilitate în implementare şi monitorizare. În perioada de referinţă au continuat întâlnirile membrilor acestui grup de lucru; au fost analizate standardele europene în domeniu – SATURN (programul CEPEJ), Tablourile de Bord pentru justiţia din UE, rapoartele Comisiei Europene pe anii 2013 şi 2014, Raportul ENCJ 2014 privind independenţa şi responsabilitatea sistemelor judiciare; analizele efectuate de Banca Mondială privind volumul optim (Raportul Wittrup); Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe – aprobat prin Hotărârea Plenului CSM, dar şi analiza datelor furnizate de Programul STATIS dezvoltat la nivelul CSM (modul de extragere şi analiză a datelor specifice ECRIS), în scopul stabilirii unor indicatori de eficienţă, dar şi a metodologiei de valorificare a datelor, care vor sta la baza proiectului. Printre concluziile acestui Proiect se numără identificarea a 5 indicatori de performanţă şi de calitate care, în urma agregării lor, dau o imagine asupra eficienţei şi eficacităţii activităţii instanţelor. Concluziile raportului privind obiectivele, metodologia şi modalitatea de implementare au fost transmise instanţelor pentru a formula observaţii, urmând ca, în forma sa finală, raportul să fie transmis spre aprobare Secţiei pentru judecători a CSM. B. Programul STATIS Ecris Consiliului Superior al Magistraturii a dezvoltat în perioada 2013 – 2014, în parteneriat cu Tribunalul Argeş, o aplicaţie de statistică judiciară menită să ofere instanţelor o imagine mult mai clară asupra aspectelor statistice relevante interne, constituindu-se astfel într-un important instrument managerial la dispoziţia conducătorilor de instanţe, indiferent de gradul de jurisdicţie. Rapoartele statistice puse la dispoziţie de StatisEcris se caracterizează printr-o afişare amănunţită a informaţiilor de maxim interes pentru instanţe, la nivelul fiecărei instanţe, cu multiple filtre organizate pe materii, stadii procesuale, obiecte, complete, magistraţi, dosare create pe codurile vechi respectiv codurile noi, etc. generând date noi faţă de cele obţinute din ERCIS, precum calcularea timpilor medii consumaţi între primul şi ultimul termen de judecată, trenduri de creştere a cauzelor nou create, soluţionate sau aflate în stoc pe ultimii 5 ani organizate pe dinamică lunară sau trimestrială etc. În faza de testare, programul StatisEcris a fost instalat în cadrul a 5 instanţe stabilite aleator (Curtea de apel Bucureşti, Curtea de apel Târgu Mureş, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Vâlcea şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti), ulterior însă, o serie de instanţe au solicitat în mod expres instalarea aplicaţiei pentru testare (ex. Curtea de apel Constanţa, Curtea de apel Braşov etc.). În prezent, perioada de testare s-a finalizat fără identificarea vreunei deficienţe, iar la acest moment aplicaţia a fost instalată în 80% dintre instanţe, termenul pentru definitivarea instalării la toate instanţele fiind 31 decembrie 2014, potrivit Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 1134/21 octombrie 2014 privind implementarea la nivel naţional a aplicaţiei statistice StatisEcris. Programul conţine totodată o componentă de generare a informaţiilor (rapoartelor) la nivel centralizat, al CSM, denumită StatisCSM, care este în curs de implementare, realizarea sa fiind determinată de colectarea datele primite de la fiecare instanţă, pe baza programului StatisECRIS. Pentru a sublinia utilitatea acestei aplicaţii trebuie menţionat faptul că aceasta va putea fi folosită pentru a genera automat date/rapoarte necesare în proiectul anterior evocat privind eficienţa activităţii instanţelor, respectiv pentru fiecare dintre cei 5 indicatori mai sus prezentaţi. C. Executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi administrativă Consiliul Superior al Magistraturii a iniţiat o propunere în vederea degrevării instanţelor din perspectiva modificării dispoziţiilor referitoare la încuviinţarea executării silite şi a competenţelor instanţei de executare. În acest sens, la 23 ianuarie 2014 CSM a sesizat ministrul justiţiei pentru iniţierea unui proiect de act normativ de modificare a Codului de procedură civilă. Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege şi a l-a transmis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, la 29 ianuarie 2014. Consiliul a formulat o serie de amendamente care au fost prezentate şi în cadrul dezbaterilor parlamentare pe marginea proiectului de act normativ. În şedinţa din 24 iunie Camera Deputaţilor a respins acest proiect, dar după o nouă promovare a lui ca propunere legislativă, a fost adoptat de cele două Camere, fiind avute în vedere propunerile formulate de CSM şi de MJ. Proiectul a fost adoptat în data de 15 octombrie şi a devenit Legea nr. 138/2014, având consecinţe importante în sensul degrevării instanţelor de un număr de dosare. La data de 24 octombrie CSM a lansat oficial, în cadrul unei conferinţe, Ghidurile practice pentru justiţiabili în materia noilor coduri civile şi penale, elaborate în cadrul Proiectului Româno -Elveţian pentru întărirea capacităţii sistemului judiciar pentru implementarea noilor coduri. Printre participanţi trebuie menţionaţi preşedintele ÎCCJ, preşedintele CSM şi ministrul justiţiei. Ghidurile au fost concepute drept un instrument pentru justiţiabili care va contribui la evitarea unor sancţiuni procedurale precum anularea unor cereri ca urmare a neîndeplinirii unor cerinţe de formă. Mai mult, ghidurile pot contribui la accelerarea procedurilor prin evitarea unor întârzieri determinate de necesitatea îndeplinirii condiţiilor pentru formularea valabilă a cererilor. Acest eveniment a fost organizat cu prilejul activităţilor dedicate celebrării Zilei Europene a Justiţiei Civile; cu această ocazie CSM a coordonat o serie de evenimente (de tipul „uşilor deschise”) organizate la nivelul instanţelor şi parchetelor din ţară, ce s-au bucurat de vizibilitate, inclusiv pe site-ul Consiliului Europei. D. Noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală După cum se ştie, anul 2013 a fost marcat de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi a anticipat intrarea în vigoare a reglementărilor similare în materie penală. În luna februarie 2014 au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, reglementări primare care sunt parte a procesului de reformă legislativă. Acest moment a fost marcat de o bună cooperare interinstituţională între principalii actori judiciari în cadrul unui grup de lucru condus de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi de o serie de consultări cu magistraţii din ţară cu ocazia întâlnirilor organizate în acest scop. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii a fost preocupat de pregătirea magistraţilor în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor coduri, derulând următoarele activităţi: ➢ Seminar comun INM-SNG ”Drept procesual civil”, 30 septembrie – 2 octombrie 2014, Sovata – 12 judecători şi 12 grefieri ➢ Întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor de contencios administrativ şi fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, a fost organizată la Suceava în perioada 23-24 octombrie 2014. La întâlnire au participat, ministrul justiţiei, 2 membri CSM, 1 judecător – formator INM, 2 judecători de la ÎCCJ, precum şi 23 judecători. ➢ Proiectul româno – elveţian “Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi” În perioada iunie – iulie 2014, în cadrul proiectului menţionat au fost organizate 14 seminarii la nivel descentralizat, în coordonarea INM, la care au participat 359 magistraţi (243 judecători şi 116 procurori). ➢ În cadrul Mecanismului Financiar Elveţian, Comitetul Director a aprobat extinderea perioadei de implementare cu 1 an, urmând a fi organizate 6 noi activităţi în domeniul micii corupţii. Proiecte în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian Începând din luna martie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de promotor de proiect, implementează proiectul: ➢ “Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, având ca principal obiectiv asigurarea resurselor necesare derulării activităţilor de formare profesională în domeniul noilor coduri şi a altor domenii de interes; ➢ Conferinţă de lansare în data de 29 mai 2014 • 1.1 – Noile Coduri – în perioada septembrie – octombrie 2014, INM a organizat la nivel descentralizat un număr total de 37 de seminarii în domeniul noilor coduri, numărul de participanţi fiind de aproximativ 25 pentru fiecare seminar, • 2.1. – Unificarea jurisprudenţei – În perioada 6-7 octombrie 2014, a fost organizată la Bucureşti, prima Conferinţă cu tema ”Practica neunitară – noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, la care au fost invitaţi 67 participanţi, din care: 25 judecători, 25 procurori, 6 avocaţi şi 11 grefieri; E. Reechilibrarea schemelor de personal – mobilitatea resurselor umane Referitor la acelaşi obiectiv general – Creşterea eficienţei justiţiei, trebuie amintite acţiunile şi măsurile finalizate în perioada de referinţă, fără a fi incluse cele aflate în derulare, precum: – ocuparea prin numire în funcţie, după alocarea la finele lunii iunie 2014 a 100 de posturi vacante la judecătorii pentru absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2012-2014, a celor 100 de posturi de judecător la judecătorii, prin numirea în funcţia de judecător stagiar a absolvenţilor INM, începând cu data de 15.07.2014 şi a 100 posturi de procurori pentru parchetele de pe lângă judecătorii. – numirea în funcţii de conducere (prin concurs), după finalizarea concursului/examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, judecătorii, organizat în perioada 28 martie – 25 iunie 2014, au fost ocupate 71 funcţii de conducere la nivelul instanţelor. Cel de-al doilea concurs sau examen pentru numirea în funcţii de conducere a fost organizat în perioada 12 septembrie – 4 decembrie 2014, pentru ocuparea unui număr de 106 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, fiind ocupate 57 de funcţii. – în cursul anului 2014, până la data de 1 decembrie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a numit în funcţia de preşedinte de secţie un număr de 63 de judecători. – in aceeaşi perioadă de referinţă, au fost ocupate 52 de funcţii de conducere pentru posturile vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii. – au fost ocupate 5 de posturi de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizat în perioada 6 ianuarie – 6 iunie 2014. – ca urmare a concursului de promovare în funcţii de execuţie, organizat la data de 1 iunie 2014, au fost ocupate 63 de posturi de judecător la instanţele de control judiciar (15 posturi la curţile de apel şi 48 posturi la tribunale), începând cu data de 01.07.2014. De asemenea, s-a dispus promovarea efectivă a 70 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi a 13 procurori la parchetele de pe lângă curţile de apel. Ca urmare a concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri din data de 11 mai 2014, au fost ocupate 142 de locuri, din care 140 scoase la concurs (90 locuri alocate pentru instanţele judecătoreşti şi 50 pentru parchete) şi 2 posturi suplimentate cu ocazia validării concursului. În acest scop, prin Hotărârea nr. 1107/16.10.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Hotărâre a Guvernului privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru instanţele judecătoreşti, prin care s-a prevăzut majorarea numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate cu 92 de posturi. În mod similar, prin Hotărârea nr. 1108/16.10.2014,Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Hotărâre a Guvernului privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru parchete, prin care s-a prevăzut majorarea numărului de posturi de procurori cu 50 de posturi. E.1 Măsuri privind eficientizarea activităţii instanţelor Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 957/26.08.2014, s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 15 posturi vacante de judecător între judecătorii. În aceeaşi şedinţă, prin Hotărârea nr. 920/2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu observaţii, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a prevăzut suplimentarea numărului de posturi alocate instanţei supreme cu 1 post de judecător, 8 posturi de magistrat-asistent şi 5 posturi de grefier. E.2. Măsuri privind eficientizarea activităţii parchetelor În şedinţa din 16.10.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat aviz conform pentru modificarea statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a modificărilor operate în structura acestuia prin noul Regulament de ordine interioară al parchetelor. Reconfigurarea statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constat în modificări structurale prin înfiinţarea unor noi servicii şi reorganizarea unor compartimente. Obiectivul general 4 – Responsabilizarea sistemului judiciar În ceea ce priveşte obiectivul general 4 – Responsabilizarea sistemului judiciar – Consiliul a continuat activitatea de întărire a Inspecţiei Judiciare sub aspect operaţional şi menţinerea independenţei Inspecţiei Judiciare faţă de alte autorităţi şi instituţii sub aspectul exercitării acţiunii disciplinare. A continuat procesul de selecţie şi numire a inspectorilor judiciari, a fost suplimentată schema de personal şi a fost asigurat un sediu adecvat Inspecţiei Judiciare. Obiectivul general 5 – Dezvoltarea justiţiei ca serviciu public Cu privire la obiectivul menţionat şi în scopul consolidării încrederii în sistemul judiciar, Consiliul a continuat şi în cursul anului 2014 organizarea de evenimente de tipul uşi deschise, recomandare transmisă şi primită cu entuziasm şi de instanţele din ţară. În paralel, au fost derulate următoarele proiecte: ➢ În cadrul proiectului JUST/2011/JPEN/AG/2956 – Îmbunătăţirea înţelegerii reciproce cu scopul consolidării încrederii între autorităţile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, în perioada supusă raportării a fost organizat un seminar, respectiv la data de 5-6 iunie 2014, la care au participat câte 2 grefieri din partea SNG, alături de judecători, procurori din România şi din alte ţări. În perioada 18-19 septembrie 2014, a fost organizat un seminar la care au participat 2 grefieri din partea SNG, alături de judecători, procurori din România şi din alte ţări. Totodată, în cadrul aceluiaşi proiect, a fost organizată conferinţa finală la data de 23-24 octombrie 2014, la care au participat toţi participanţii la toate seminariile organizate în cadrul proiectului ➢ În cadrul proiectului JUST/2011-2012/JCIV/AG/3381 – Exerciţii practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă şi comercială, în perioada supusă raportării au fost organizate 2 seminarii, respectiv în datele de 29-30 mai 2014 şi 26-27 iunie 2014, la care au participat câte 2 grefieri din partea SNG, alături de judecători, procurori din România şi din alte ţări. De asemenea, în perioada 25-26 septembrie 2014, a fost organizat un seminar la care au participat 2 grefieri din partea SNG, alături de judecători, procurori din România şi din alte ţări. ➢ În cadrul proiectului JUST/2012/JPEN/AG/2949 – Întărirea cooperării judiciare pentru protejarea victimelor infracţiunilor, în perioada supusă raportării, au fost selectaţi 4 grefieri care au participat la Şcoala de vară organizată la Sinaia în perioada 20-25 iulie 2014. Cât priveşte obiectivul specific „Eficientizarea activităţii proprii a Consiliului Superior al Magistraturii”, au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii acestuia. Modul de îndeplinire a acestui obiectiv şi a altor obiective specifice, precum consolidarea Inspecţiei Judiciare, consolidarea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, comunicarea şi relaţia cu mass-media este prezentat în detaliu în capitolele următoare. I.1.2. Asigurarea unui management stabil la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii Anul 2014 a fost marcat şi de consolidarea managementului la nivelul aparatului tehnic al Consiliului, ca urmare a ocupării, prin numire, a 9 funcţii de conducere în cadrul diferitelor compartimente. Ocuparea funcţiilor de conducere a reprezentat o prioritate a Consiliului în anul de referinţă, în vederea asigurării stabilităţii şi continuităţii actului de management. Astfel, din totalul de 26 de funcţii de conducere existente în schema aparatului tehnic, la începutul anului 2014 erau vacante sau ocupate prin delegare 13 funcţii. Ca urmare a celor 4 proceduri declanşate şi finalizate în anul 2014, au fost ocupate, prin numire, 9 din cele 13 funcţii de conducere menţionate mai sus, după cum urmează: – director adjunct – Direcţia resurse umane şi organizare – director adjunct – Direcţia legislaţie şi documentare – şef serviciu – Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti – şef serviciu – Serviciul formare profesională şi statistică judiciară – şef serviciu – Serviciul legislaţie şi documentare – şef serviciu – Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii – şef birou – Biroul grefa secţiilor – şef serviciu – Serviciul administrativ şi aprovizionare – personal contractual – şef birou – Biroul informatică – personal contractual Referitor, de asemenea, la situaţia funcţiilor de conducere, în scopul eficientizării activităţii aparatului tehnic şi având în vedere că, de la momentul înfiinţării, funcţia de conducere de director al Direcţiei de sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi grefa secţiilor a fost vacantă, prin hotărârea nr. 593/15.05.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus modificarea structurii organizatorice a aparatului Consiliului prin desfiinţarea direcţiei în cauză şi funcţionarea celor două compartimente din cadrul acesteia (Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi Biroul grefa secţiilor) ca şi compartimente independente. Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus şi transformarea funcţiei de conducere de director al Direcţiei de sinteze, pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi grefa secţiilor în funcţie de execuţie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. În raport cu cele de mai sus şi ţinând cont de vacantările intervenite în anul 2014, la sfârşitul anului 2014, din totalul de 25 de funcţii de conducere, vor fi vacante sau ocupate prin delegare 7 funcţii, respectiv: – secretar general – director Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe; – şef serviciu – Serviciul resurse umane pentru parchete; – şef birou – Biroul contencios – şef birou – Biroul concursuri – şef serviciu – Serviciul relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi arhivă – şef birou – Biroul relaţii cu publicul; Facem precizarea că unele dintre funcţiile anterior menţionate s-au vacantat în cursul lunii decembrie 2014, iar pentru 2 din totalul de 7 funcţii s-a declanşat procedură de ocupare, prin numire, la data de 28 noiembrie 2014, care se află în curs de derulare. I.1.3. Demersuri pentru dezvoltarea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri Demersuri pentru dezvoltarea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii În cursul anului 2014 demersurile privind dezvoltarea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii au vizat: A. Consolidarea corpului personalului de instruire • Formatori cu normă întreagă În cursul anului 2014 INM a continuat demersurile de ocupare a posturilor de formator cu normă întreagă, finanţate începând cu anul 2012, în urma eforturilor comune ale INM şi CSM. Astfel, procedurile de selecţie derulate în acest an au avut ca rezultate recrutarea a doi formatori cu normă întreagă, după cum urmează: – un post de formator cu normă întreagă în domeniul dreptului penal şi al dreptului procesual penal, în cadrul Departamentului de formare continuă; Plenul CSM a validat rezultatele procedurii prin Hotărârea nr. 229/2013; – un post de formator cu normă întreagă în domeniul dreptului civil și al dreptului procesual civil; Hotărârea Consiliului Ştiinţific nr. 23 din 4 noiembrie 2014, de propunere a numirii noului formator, a fost transmisă către Plenul CSM spre validare. De asemenea, la data de 11 noiembrie 2014 au fost scoase la concurs ultimele 2 posturi vacante de formator cu normă întreagă, în domeniile etică şi deontologie judiciară (departamentul de formare continuă) şi dezvoltare personală şi abilităţi non-juridice (departamentul de formare a formatorilor). • Formatori colaboratori În cursul anului 2014, INM a ocupat un număr de 2 posturi de formatori colaboratori în cadrul formării iniţiale, după cum urmează: − un formator colaborator la disciplina Dreptul Uniunii Europene, cu specializarea Cooperare judiciară, validat prin Hotărârea CSM nr. 71 /16.01.2014; − un formator colaborator la disciplina Comunicare, validat prin Hotărârea CSM nr. 200/06.03.2014. De asemenea, se află în curs de derulare o serie de proceduri de selecţie pentru 7 formatori colaboratori, la disciplinele: − Drept administrativ. Regimul contravenţiilor, din rândul judecătorilor cu grad de judecătorie sau tribunal; − Comunicare; − Engleză juridică; − Drept constituţional; − Drept comercial. • Coordonatori de practică În cursul anului 2014, INM a recrutat un număr de 13 coordonatori de practică pentru desfăşurarea stagiului practic pentru auditorii anului II, după cum urmează: – un coordonator de practică în cadrul la Judecătoriei Cluj Napoca, validat prin Hotărârea CSM nr. 70/16.01.2014; – 7 coordonatori de practică în cadrul judecătoriilor (Sectorul 2, Bucureşti, Galaţi, Alba Iulia, Suceava, Braşov, Timişoara, Târgu Mureş) şi 4 coordonatori de practică în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii (Iaşi, Timişoara, Craiova, Braşov), validaţi prin Hotărârea CSM nr. 527/06.05.2014; – un coordonator de practică în cadrul Judecătoriei Iaşi, validat prin Hotărârea CSM nr. 23/23.09.2014. De asemenea, la data de 10 septembrie 2014, au fost declanşate procedurile de recrutare pentru ocuparea unui număr de 32 posturi vacante de coordonatori de practică în cadrul instanţelor și parchetelor, procedurile fiind în prezent în faza finalizării etapelor preliminare constând în verificarea admisibilităţii dosarelor de înscriere şi susţinerea interviurilor eliminatorii. Suplimentar, la data de 8 octombrie 2014 a fost declanşată procedura de selecţie a unui coordonator de practică pentru stagiul de practică al auditorilor de anul II, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi. B. Formarea personalului de instruire al INM În cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 – Proiectul predefinit Nr. 2 – “Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges/ Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”, în perioada de raportare au fost organizate următoarele activităţi de formare a formatorilor: a) Management judiciar : 2-6 iunie 2014 – 15 magistraţi (14 judecători şi 1 procuror) 23-27 iunie 2014 – 12 magistraţi (11 judecători şi 1 procuror) b) Etică și deontologie judiciară: 28-29 mai 2014, Bucureşti – 12 magistraţi (6 judecători şi 6 procurori) 4-5 septembrie 2014, Bucureşti – 6 judecători, 4 procurori, 3 inspectori Inspecţia Judiciară C. Personalul propriu al INM INM a ocupat, printr-un concurs organizat în perioada iulie – noiembrie 2014, un număr de 6 posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul departamentelor INM de formare iniţială, formare continuă, formare a formatorilor şi concursuri, examene şi politici publice. D. Dezvoltarea bazei materiale a INM În temeiul HG 1213/2005 privind realizarea de către instituţiile din sistemul judiciar, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de comunicaţie de arie extinsă, începând cu luna octombrie 2014 a fost asigurat accesul formatorilor cu normă întreagă din cadrul INM la aplicaţia ECRIS de pe calculatoarele instalate în Institut. Demersuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri. În decursul anului 2014, demersurile pentru întărirea capacităţii instituţionale a Şcolii naţionale de Grefieri, respectiv funcţionarea optimă a Şcolii, au vizat finanţarea şi ocuparea posturilor de personal de instruire propriu, precum şi asigurarea de spaţii adecvate. Aceste două arii de interes au fost prevăzute ca obiective specifice în Planul multianual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011-2016, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 999/2011 şi ca măsuri specifice în Planul de măsuri privind punerea în aplicare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal şi a Codului de procedură penală, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1091/28.11.2012. De asemenea, consolidarea şi dezvoltarea capacităţii organizatorice şi instituţionale a SNG reprezintă unul dintre obiectivele generale ale Strategiei Şcolii Naţionale de Grefieri (2013-2016), document strategic aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 26/2014. În cursul anului 2014 au continuat demersurile în scopul consolidării corpului personalului propriu al SNG, prin finanţarea suplimentară a unor posturi şi ocuparea posturilor vacante. În acest sens, este de menţionat că prin OUG nr. 59/2014 s-a aprobat suplimentarea bugetului Şcolii Naţionale de Grefieri, inclusiv prin asigurarea finanţării a 5 posturi de personal de instruire propriu în cadrul Şcolii, dintre care 4 posturi de magistraţi şi un post de grefier cu studii superioare juridice (din cele 13 posturi vacante și nefinanţate de personal de instruire propriu prevăzute în statul de funcţii şi de personal al SNG). Astfel, ca urmare a procedurilor de selecţie în vederea ocupării a 6 posturi vacante (inclusiv cele finanţate suplimentar), SNG a ocupat în anul 2014 un număr de 5 posturi de personal de instruire propriu, după cum urmează: • în cadrul Departamentului de formare profesională iniţială – un formator grefier la disciplina Managementul activităţii grefierului–parchete (numit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 512/10 aprilie 2014), precum şi un formator grefier la disciplina Managementul activităţii grefierului–instanţe, un formator judecător la disciplina Procedură civilă şi un formator judecător la disciplina Procedură penală (numiţi prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1175/6 noiembrie 2014) • în cadrul Departamentului de formare profesională continuă – un formator judecător la disciplina Procedură civilă (numit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1175/6 noiembrie 2014). Procedura de selecţie a fost reluată, în luna decembrie 2014, pentru ocuparea unui post de personal de instruire propriu în cadrul Departamentului de formare profesională continuă. Precizăm că, în prezent, din numărul total de posturi de instruire aprobat pentru Şcoala Naţională de Grefieri prin HG nr. 1040/2003 şi HG 232/2005, respectiv 15 posturi de personal de instruire – judecători şi procurori, şi 9 posturi de personal de instruire – grefieri, sunt finanţate şi ocupate un număr de 16 posturi (10 posturi de judecători şi procurori şi 6 posturi de grefier), restul posturilor nefiind finanţate. De asemenea, având în vedere spaţiul insuficient pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime, Şcoala Naţională de Grefieri a beneficiat de sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Justiţiei şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, la sfârşitul anului 2014, au fost repartizate Şcolii încă 2 spaţii în sediul din Bd. Regina Elisabeta nr. 53, ca urmare a demersurilor efectuate de către Ministerul Justiţiei. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus la dispoziţia Şcolii o sală cu o capacitate de 50 de locuri în sediul Parchetului General şi a efectuat demersurile necesare pentru asigurarea a 140 de locuri la sediul Centrului Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor. În anul 2014, SNG a participat, alături de INM și CSM, la continuarea implementării, în calitate de co-beneficiar, a proiectului intitulat „Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar român (RMS)”, finanţat de Banca Mondială, Programul privind Reforma Sistemului Judiciar. Astfel, SNG a participat activ la toate activităţile şi întâlnirile de lucru organizate în cadrul proiectului pe tot parcursul anului 2014 de către firma contractoare şi a aprobat documentaţia aferentă ce a fost elaborată secvenţial în cadrul proiectului, în special cea aferentă ariilor privind resursele umane şi salarizarea. Salariaţii SNG de la Departamentul economic, financiar şi administrativ au beneficiat de sesiuni de pregătire din partea experţilor de specialitate ai firmei consultante, finalizându-se procedurile de lucru corespunzătoare ariilor privind resursele umane şi salarizarea. Astfel, la data de 1 octombrie 2014, modulul privind resursele umane şi salarizarea a intrat în producţie, astfel că acesta este funcţional în prezent în cadrul SNG. De asemenea, s-au realizat progrese şi în ceea ce priveşte modulul de buget, experţii proiectului acordând asistenţă salariaţilor care se ocupă cu bugetul în cadrul DEFA al SNG, pentru introducerea datelor aferente acestuia în programul corespunzător, însă procedurile de lucru nu s-au finalizat pentru acest modul. Totodată, au existat câteva consultări şi în ceea ce priveşte modulul referitor la formarea profesională între experţii proiectului şi reprezentanţii SNG, însă acesta nu a fost încă agreat de beneficiar, procedura de lucru nefiind finalizată. Şcoala Naţionala de Grefieri este principalul beneficiar al unui proiect finanţat de Banca Mondială prin Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (Împrumutul BIRD 4811-RO), respectiv ”Technical assistance for the development of the network of trainers teaching techniques in long distance training (E-Learning) within National School of Clerks” – „Dezvoltarea tehnicilor de predare la distanţă pentru reţeaua de formatori a SNG”. Obiectivul principal al acestui proiect constă în dezvoltarea capacităţii instituţionale a Şcolii pentru satisfacerea actualelor nevoi de formare ale grefierilor români. Activităţile proiectului constau în organizarea unor activităţi de formare a formatorilor, precum şi în crearea unei broşuri destinate formatorilor SNG privind modul de dezvoltare şi implementare a eLearning-ului ca parte a formării grefierilor. Astfel, prin Departamentul de relaţii internaţionale, în perioadele 13-24 ianuarie şi 10-21 februarie s-au desfăşurat 4 module de formare pentru 4 grupe a cate 10 formatori SNG. Fiecare modul de formare a formatorilor a fost dezvoltat într-o serie de doua seminare. În cadrul acestor cursuri, cei 40 de participanţi selecţionaţi din reţeaua de formatori a SNG, au fost instruiţi în dezvoltarea de noi abilităţi pentru adaptarea curriculei tradiţionale la formatul eLearning, în folosirea facilităţilor de învăţământ la distanţă şi în dobândirea abilităţilor necesare creării şi desfăşurării cursurilor de e-learning. Prin îmbunătăţirea capacităţii sale de a gestiona şi difuza cursuri la distanţă prin metode şi tehnici didactice moderne, Şcoala Naţională de Grefieri urmăreşte sa răspundă în cel mai rapid şi eficient mod nevoilor de formare a grefierilor români, în continuă creştere în condiţiile actualelor şi viitoarelor modificări legislative. În cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 în colaborare cu UE, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de promotor de proiect, a propus Ministerului Justiţiei proiectul pre-definit „Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale“/ “Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, care include o serie de activităţi în beneficiul Şcolii Naţionale de Grefieri, alături de INM, CSM, IJ şi MP. Pe lângă componenta principală, care vizează organizarea unor activităţi de formare profesională, proiectul include şi o componentă de achiziţii a unor echipamente tehnice şi IT care vor avea, printre beneficiarii finali, şi SNG. Activităţile acestui proiect au contribuit la dezvoltarea capacităţii instituţionale a SNG şi prin consolidarea reţelei sale de formatori. Astfel, au fost organizate o serie de seminare de formare a formatorilor, după cum urmează: două seminare comune de formare a formatorilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în domeniul eticii şi deontologiei, organizate la Bucureşti în perioada 28-29 mai 2014, pentru un număr de 7 formatori ai SNG, şi în perioada 4-5 septembrie 2014, pentru un număr de 8 formatori ai SNG; două sesiuni de formare a formatorilor în domeniul managementului timpului și al cauzelor, organizate la Bucureşti, în perioadele 4-5 septembrie şi 8-9 septembrie 2014, fiecare pentru câte 15 formatori SNG. I.1.4. Contribuţia Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor aflate în coordonarea acestora la dezvoltarea spaţiului judiciar comun european Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe Consiliul Superior al Magistraturii a continuat şi în acest an, în limitele competenţelor sale conferite prin Constituţia României şi prin lege, implicarea sa în dezvoltarea valorilor Uniunii Europene, respectiv libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. Din această perspectivă, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a exercitat în mod activ rolul său în garantarea independenţei justiţiei, consolidarea statului de drept, avizarea proiectelor actelor normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti ori colaborarea cu alte organisme europene în domeniul justiţiei. Pe parcursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat derularea unei importante activităţi în cadrul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ). În perioada 2013-2014, Consiliul a coordonat alături de consiliul judiciar din Olanda şi consiliul judecătorilor din Anglia şi Ţara Galilor grupul de lucru privind independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar. În cadrul acestuia au fost elaboraţi o serie de indicatori comuni pentru a evalua independenţa şi responsabilitatea judecătorilor în ţările membre ale Uniunii Europene, indicatori care au fost folosiţi într-un exerciţiu pilot desfăşurat în Irlanda, Italia, Olanda şi România. Concluziile raportului au fost prezentate cu ocazia Adunării generale de la Roma din iunie 2014. Instrumentul a fost folosit pentru prima dată în cadrul Tabloului de bord privind justiţia în UE 2014, urmând a fi dezvoltat în cadrul exerciţiilor ulterioare. De asemenea, în aceeaşi perioadă, CSM a participat în mod activ în celelalte grupuri de lucru ale RECJ. Proiectul Standarde a continuat şi în această perioadă cu tema Repartizarea cauzelor, ocazie cu care s-a făcut o analiză a modului de repartizare a cauzelor în cadrul instanţelor de judecată din statele membre la Reţea. Cu ocazia Adunării Generale ce a avut loc la Roma în iunie 2014 a fost sărbătorită cea de a zecea aniversare de la înfiinţarea Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare şi a fost lansat Ghidul Reţelei Europene, la elaborarea căruia a contribuit şi Consiliul Superior al Magistraturii din România. Tot aici, Consiliul Superior al Magistraturii din România a fost ales pentru un nou mandat de un an în cadrul organelor de conducere ale Reţelei, Comitetul executiv. Tot cu aceeaşi ocazie au fost stabilite şi proiectele care vor fi derulate de reţea în perioada 2014-2015, respectiv: „Independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar – continuare” şi „Standarde V: Proceduri disciplinare”. Primul proiect este coordonat în continuare de Consiliul judiciar din Olanda şi Consiliul Superior al Magistraturii şi are ca obiective, pe de o parte implementarea indicatorilor stabiliţi în perioada anterioară pentru judecători, iar pe de altă parte dezvoltarea unor indicatori privind independenţa şi responsabilitatea procurorilor. În legătură cu acest din urmă aspect, reprezentanţi ai Consiliului au participat în decembrie 2014, la Roma, la Adunarea generală a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o contribuţie importantă la lucrările reuniunilor de experţi privind Tabloul de bord al Justiţiei în Uniunea Europeană. În acest cadru în care participă experţi din sistemele judiciare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene au fost prezentate aspecte specifice din reglementările fiecărui sistem judiciar, aspecte de natură a conduce la o mai bună cunoaştere, o mai bună cooperare şi o mai mare eficienţă a sistemelor de justiţie, urmărind obţinerea de idei care să contribuie la conturarea politicilor în justiţie din următorii ani. Spre exemplu, la una dintre reuniunile experţilor din acest an au fost făcute o serie de prezentări privind eficienţa sistemelor de justiţie, s-a realizat un tour de table privind existenţa mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor în fiecare stat membru, iar reprezentantul CSM a făcut o prezentare a reţelei Euroquod din România. La rândul său, Institutul Naţional al Magistraturii a fost implicat în mod activ în derularea activităţilor Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN). Astfel, în anul 2014 Institutul Naţional al Magistraturii a fost reprezentat la toate activităţile organelor de conducere şi de lucru ale EJTN (European Judicial Training Network) Institutul Naţional al Magistraturii A. Institutul Naţional al Magistraturii – membru în reţele internaţionale În contextul în care, la nivel european, se urmăreşte crearea unei culturi judiciare europene, realizarea unui climat de încredere între magistraţii europeni şi recunoaşterea reciprocă a hotărârilor pronunţate de diferite jurisdicţii au reprezentat o preocupare importantă şi pentru INM. Această preocupare s-a concretizat, în cursul anului 2014, în diferite colaborări cu instituţii sau organizaţii internaţionale precum şi în participarea INM într-o serie de conferinţe internaţionale, programe de cooperare europeană sau regională. • Astfel, INM a fost reprezentat la toate activităţile organelor de conducere şi de lucru ale EJTN (European Judicial Training Network) care au avut loc în cursul anului 2014, respectiv Adunarea Generală EJTN, întrunirile Steering Commitee (Comitetul de Pilotaj al reţelei), întâlnirile grupului de lucru „Programe”, ale grupului de lucru „Programul de schimb”, ale sub-grupului de lucru „Drept civil” şi ale sub-grupului de lucru „Drept administrativ”. În 2014, cu ocazia Adunării generale a EJTN INM a devenit membru al grupului de lucru “Metodologii de formare judiciară – Judicial Trening Metods”, fapt ce indică dorinţa INM de a se implica activ în dezvoltarea şi activităţile reţelei. Calitatea INM de membru cu drepturi depline al Reţelei, încă din anul 2007, permite participarea magistraţilor români la acţiuni de formare deschise la nivelul întregii Europe, aducând o contribuţie semnificativă la procesul de integrare a sistemului judiciar român în contextul general european. Ca şi în anii anteriori, INM a fost implicat în mod activ în derularea activităţilor EJTN. Astfel, în anul 2014 INM a găzduit două seminarii EJTN, unul de formare a formatorilor, desfăşurat în cadrul grupului de lucru nou constituit “Metodologii de formare judiciară”, respectiv unul organizat de sub-grupul de lucru “Drept administrativ”. De asemenea, INM a fost reprezentat la Conferinţa Directorilor responsabili cu formarea organizată în cadrul EJTN, la Bruxelles, în perioada 11-12 decembrie 2014. • INM a participat în perioada 8- 9 mai 2014 la Conferinţa Etica judiciară în Europa și în Lumea Islamică, organizată la Roma de către EAJTN (European Arab Judicial Training Network) cu sprijinul Consiliului Superior de Magistratură din Italia. Totodată, la data de 9 mai 2014, INM a fost reprezentat la Adunarea Generală a EAJTN. B. Activităţi internaţionale la care Institutul Naţional al Magistraturii a fost reprezentat • Ca o recunoaştere a efortului depus în cadrul Proiectului “Competent Judicial System and Strengthening of the Capacity and Efficiency of Jurisdiction through Training” – K11-24-1/02.04.2012, coordonat de către Institutul Naţional pentru Justiţie din Bulgaria în cadrul Programului Operaţional „Capacitate Administrativă” 2007-2013 al Republicii Bulgaria, co-finanţat prin Fondul Social European, partenerul bulgar şi-a exprimat dorinţa ca un reprezentant al INM să participe la evenimentul de închidere a proiectului, organizat în perioada 14-15 ianuarie 2014 la Sofia, în Bulgaria. • În perioada 27-28 ianuarie 2014, specialistul INM în ştiinţele educaţiei a participat, în calitate de invitat, în Suedia la două conferinţe organizate de către Facultatea de Drept din Orebro, organizate în cadrul proiectului de parteneriat dintre INM şi Universitatea din Bologna 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS „JUSTMEN. Menu for Justice. Spre un Curriculum Comun European în Domeniul Juridic” – etapa de consolidare a rezultatelor proiectului. • În perioada 30 ianuarie -2 februarie 2014, un formator cu normă întreagă în cadrul I.N.M. a participat la Florenţa, în calitate de membru în Comitetul de pilotaj și formator, la workshop-ul cu tema ”Libertatea de exprimare”, organizat de Institutul Universitar European din Florenţa (EUI) în cadrul Proiectului „Cooperarea Judiciară Europeană în domeniul drepturilor fundamentale în practica instanţelor naţionale–potenţial neexplorat”- JUST/2012/FRAC/AG/2755. Menţionăm faptul că INM a fost partener în cadrul acestui proiect, alături de CSM care este şi co-finanţator al acestui proiect. • La data de 31 martie 2014, a avut loc la Chişinău a doua sesiune a Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană. Cu această ocazie a fost semnat Protocolul de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi Institutul Naţional al Justiţiei din Republica Moldova, obiectivul general al acestuia fiind acela de a stabili un cadru general de cooperare între părţi. • În data de 4 aprilie 2014, un formator cu normă întreagă în cadrul INM a participat la Strasbourg la Întrunirea Consiliului Consultativ al „HELP Programme” din cadrul Consiliului Europei. • La invitaţia directorului Centrului pentru Cooperare Judiciară din cadrul Institutului Universitar European din Florenţa (EUI), un formator cu normă întreagă în cadrul INM, a participat, în calitate de moderator, la Conferința cu tema Central and Eastern European Judges under the EU Influence: The Transformative Power of Europe Revised on the 10th Anniversary of the Enlargement, organizată la Florența în perioada 12-13 mai 2014. • În contextul derulării parteneriatului dintre Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii, coordonat de către Institutul European de la Florenţa (EUI), finanţat în cadrul Programului „Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie” al Comisiei Europene, în perioada 9-10 mai 2014, directorul INM şi un formator cu normă întreagă în cadrul INM, au participat la Conferinţa finală a Proiectului JUST/2012/FRAC/AG/2755 „Cooperarea Judiciară Europeană în domeniul drepturilor fundamentale în practica instanţelor naţionale – potenţial neexplorat (JUDCOOP)” care a avut loc Florenţa în Italia. • În perioada 2-3 iunie 2014, INM a fost gazda Workshop-ului internaţional cu tema ”Mainstreaming judicial training on cybercrime and electronic evidence”, eveniment organizat de către Consiliul Europei şi finanţat de proiectele comune ale Consiliului Europei şi Uniunii Europene: CyberCrime@EAP (Eastern Partnership facility) şi Global Action on Cybercrime (GLACY). La acest workshop au fost invitați câte 2 magistraţi din: România, Republica Moldova, Armenia, Azerbaïdjan, Belarus, Georgia, Ucraina, Maurice, Maroc, Philippines, Sénégal, Africa de Sud, Sri Lanka şi Tonga. • În perioada 16-17 iunie 2014 un formator cu normă întreagă în cadrul INM a participat la Strasbourg, la Conferinţa Reţelei HELP din cadrul Consiliului Europei. • Un formator cu normă întreagă INM a participat la data de 18 iunie 2014 la Worksop-ul cu tema Formarea judiciară în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor la nivel european, organizat la Bruxelles de către Direcţia Generală privind Concurenţa, Consumatorii şi Reprimarea Fraudei din Franţa (DGCCRF), cu sprijinul şi finanţarea Comisiei Europene. • Un formator cu normă întreagă în cadrul INM a participat, în calitate de speaker, în perioada 26 – 27 iunie 2014 la Bruxelles, la un Workshop organizat de către Comisia Europeană care şi-a propus prezentarea celor mai valoroase experienţe de formare a judecătorilor şi procurorilor în domeniul cooperării judiciare. INM, una din instituţiile care s-a bucurat de o largă recunoaştere în cadrul studiului realizat, a fost invitată să prezinte una din bunele practici reţinute în cadrul acestui studiu, respectiv realizarea de seminarii care îmbină formarea în materia cooperării judiciare internaţionale cu formarea în materia limbilor străine. Specialistul INM în educarea şi formarea adulţilor a fost şi el prezent la acest eveniment, ca reprezentant al EJTN. • În perioada 23-24 iunie 2014 un formator cu normă întreagă în cadrul INM a participat, în calitate de speaker, la Conferinţa în domeniul drepturilor fundamentale. Acest eveniment a fost organizat la Varşovia în Polonia, în cadrul Proiectului JUST/2012/FRAC/AG/2755 „Cooperarea Judiciară Europeană în domeniul drepturilor fundamentale în practica instanţelor naţionale – potenţial neexplorat”, coordonat de către EUI-Florenţa în parteneriat cu INM şi CSM, dar şi cu instituţii judiciare din Italia, Croaţia şi Spania. • În perioada 9-13 septembrie 2014 INM a fost reprezentat la lucrările celui de al 17-lea Colocviu al judecătorilor europeni în materia brevetelor, desfăşurat la Tallin – Estonia. • Un formator cu normă întreagă în cadrul INM a participat în data de 12 septembrie 2014 la Întâlnirea reprezentanţilor instituţiilor din ţările membre beneficiare ale Mecanismului Financiar Norvegian care a avut loc la Varşovia. • În perioada 23-24 octombrie 2014 INM a fost reprezentat la conferinţa cu tema ”Administrarea judecătorească modernă – un element cheie al reformei justiţiei”, care a avut loc la Chişinău. • În data de 30 octombrie 2014 INM a fost reprezentat la lucrările Grupului de lucru ”Resurse umane” constituit în vederea implementării Acordului privind Curtea Unică a Brevetelor (CUB), care s-au desfăşurat la Bruxelles. • Ca urmare a invitaţiei adresată de către Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE de la Bruxelles INM a participat la Conferinţa la nivel înalt cu tema „Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – evaluarea şi soluţia privind necesităţile de formare ale practicienilor juridici şi funcţionarilor publici”, organizată la Bruxelles de către Comisia Europeană. C. Institutul Naţional al Magistraturii – partener în proiecte finanţate de Comisia Europeană • În 2012 Comisia Europeană a aprobat finanţarea a două proiecte de formare continuă în domeniul cooperării judiciare propuse de INM si CSM, unul în materie civilă, iar cel de-al doilea în materie penală. Proiectele s-au finalizat în toamna anului 2014. Partenerii INM în cadrul acestor proiecte au fost şcolile de magistratură din Italia, Franţa si Spania (proiectul civil), respectiv şcolile de magistratură din Polonia, Spania, Bulgaria si Cehia (pentru proiectul penal). În cadrul acestor proiecte 262 de judecători şi procurori provenind din statele partenere au beneficiat de formare. Participarea acestora în cadrul seminariilor organizate de INM a adus un plus de imagine și notorietate Institutului, sporind prestigiul acestuia pe plan internaţional. În anul 2013 Comisia Europeană a aprobat alte 3 proiecte propuse de INM şi CSM, proiecte care se vor derula în perioada 2014-2016, două dedicate cooperării judiciare internaţionale în materie penală și unul dedicat cooperării judiciare internaţionale în materie civilă. În cadrul acestor proiecte sunt aşteptaţi să participe peste 300 de magistraţi din statele partenere. • Tot în cursul anului 2014 s-a încheiat Proiectul JUST/2012/FRAC/AG/2755 „Cooperarea Judiciară Europeană în domeniul drepturilor fundamentale în practica instanţelor naţionale – potenţial neexplorat”, coordonat de către Institutul Universitar European din Florenţa (European University Institute – EUI) în care NM a fost partener, alături de Consiliul Superior al Magistraturii din România. • În plus, în anul 2014 INM a avut statutul de partener în cadrul altor 21 de proiecte depuse de alte şcoli şi instituţii de formare, respectiv: 3 proiecte coordonate de ERA în care INM are calitatea de co-finanţator, 1 proiect cu ERA şi 1 proiect cu Institutul de Formare Judiciară din Belgia/IGO-IFJ în care avem calitatea de co-beneficiari şi 16 proiecte în care INM are calitatea de partener asociat (6 cu Şcoala de magistratură din Spania, 4 proiecte cu ERA, 3 proiecte cu Şcoala de Magistratură din Franţa/ENM, 1 proiect cu Şcoala de magistratură din Belgia, 1 proiect coordonat de către Freedom House România şi 1 proiect coordonat de către Institutul Universitar European de la Florenţa/EUI). Încrederea manifestată de către celelalte şcoli de magistratură care s-au alăturat INM în cadrul acestor proiecte, precum şi de către Comisia Europeană, care a decis finanţarea acestora, reprezintă o dovadă a poziţiei și prestigiului pe care INM le-a câştigat pe plan european. D. Contribuţia Elveţiană pentru Uniunea Europeană extinsă • În perioada 2012 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii derulează proiectul „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi”. În cadrul proiectului se desfăşoară atât activităţi de formare profesională adresate cu prioritate judecătorilor şi procurorilor români, cât şi activităţi de elaborare a unor materiale de formare şi a unor modele de acte procedurale care vor fi puse la dispoziţia sistemului judiciar şi societăţii civile. • În perioada 2014 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Direcţia Naţională Anticorupţie derulează proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economice şi financiare”. Activităţile proiectului au în vedere formarea de formatori în domeniul luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare, organizarea de seminarii specializate de pregătire profesională în domeniile specifice, precum şi elaborarea de ghiduri relevante în acest domeniu. • În perioada 2013 – 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Public derulează proiectul „Întărirea capacităţii Ministerului Public de a obţine rezultate mai bune în lupta împotriva corupţiei mici”. În cadrul proiectului au fost organizate activităţi de formare moderate de către o echipă comună de experţi selectaţi de către Ministerul Public, precum şi din formatorii INM specializaţi în domeniul luptei împotriva micii corupţii. Activităţile desfăşurate în cadrul acestor 3 proiecte sunt incluse în descrierea aflată la secţiunea II.3 – „Activitatea în domeniul formării profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar”, punctul B. „Formare continuă”. E. Activităţi de formare realizate în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian Proiectul „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” a demarat în cursul anului 2014. În cadrul acestui proiect, în anul 2014, INM a organizat la nivel descentralizat un număr total de 60 de seminarii în domeniul noilor coduri precum şi 2 conferinţe internaţionale. În cadrul proiectului se desfăşoară numeroase alte activităţi de formare profesională în domenii ca: Jurisprudenţa CEDO, Management judiciar, Etică şi deontologie profesională, Mediere. F. Alte activităţi desfăşurate în cadrul componentei de formare continuă • Programul de schimb al autorităţilor judiciare coordonat de EJTN Programul presupune un schimb de magistraţi şi formatori între statele implicate, în cadrul unor stagii cu o durată de 10 zile. 136 magistraţi români au fost selectaţi să participe la diversele componente ale programului de schimb: stagii de 2 săptămâni (82 de magistraţi), vizite CEDO (11 magistraţi), vizite CJUE (12 magistraţi), vizite de studiu la diferite instituţii europene din Bruxelles (2 magistraţi), vizite de studiu în cadrul formării iniţiale (25 de auditori), schimb de formatori (4 formatori). De asemenea, un judecător a beneficiat prin intermediul INM de 1 stagiu de lungă durată (6 luni) la CJUE. 81 de magistraţi, auditori de justiţie şi formatori din ţările membre EJTN au participat la stagii organizate de INM în România. • Catalogul EJTN EJTN întocmeşte, în fiecare an, un catalog al acţiunilor cu participare internaţională realizate de instituţiile partenere, magistraţii din statele membre având posibilitatea să se înscrie la oricare din acţiunile cuprinse în catalog. INM a inclus 21 seminarii proprii în Catalogul EJTN în 2014. 92 de judecători și procurori din alte state membre ale UE au participat la seminarii deschise de INM participării internaţionale. Similar, 62 de magistraţi români au participat în anul 2014 la seminariile incluse de alte şcoli de magistratură în Catalogul EJTN, iar 4 magistraţi români au participat la seminarii virtuale (cursuri e-learning organizate de instituţii de formare din străinătate). • Programe de formare şi seminarii organizate în cadrul EJTN EJTN derulează cu sprijinul statelor membre o serie de programe proprii de formare, care beneficiază de sprijin financiar de la Comisia Europeană. INM a găzduit in 2014 un seminar organizat de sub-grupul de lucru Lingvistic al EJTN și un seminar organizat de sub-grupul de lucru Drept administrativ din cadrul EJTN. 1 procuror român a participat ca expert în proiectul penal al EJTN, un procuror, un formator cu normă întreagă INM şi 2 lingvişti români au fost experţi în proiectul lingvistic, specialistul în ştiinţele educaţiei INM a fost formator în cadrul seminariilor organizate de sub-grupul de lucru Metodologii de formare judiciară. 48 magistraţi români au participat la seminarii organizate de EJTN în cursul anului 2014. • Cooperarea cu ERA – Academia de Drept European Colaborarea INM cu ERA a continuat şi în 2014: 31 de magistraţi români au participat prin intermediul INM la 13 dintre seminariile organizate de această instituţie. Mai mult, INM a găzduit două seminarii ERA la Bucureşti, 3 formatori ai INM fiind implicaţi ca experţi în desfăşurarea acestor seminarii. • Cooperarea cu ENM si cu Ambasada Franţei la Bucureşti Pe lângă activităţile organizate în cadrul proiectelor pe care INM le derulează în parteneriat cu ENM, 6 magistraţi români au beneficiat de finanţarea participării la seminarii de formare organizate de ENM în cadrul cooperării cu Ambasada Franţei la Bucureşti. • Cooperarea cu AEAJ – Asociaţia Europeana a Judecătorilor Administrativi În 2014 INM a organizat două seminarii de formare continuă în colaborare cu AEAJ, la care au participat 15 judecători străini din Austria, Bulgaria, Italia, Germania, Spania și Suedia. Formatorii au fost identificaţi cu sprijinul AEAJ. • Cooperarea cu IRZ – Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională Şcoala de Vară a fost şi în acest an parţial finanţată de IRZ, partenerii INM asigurând inclusiv participarea unui expert german pe întreaga durată a seminarului. De asemenea, IRZ a oferit vizite de studiu pentru 2 magistraţi români în Germania. • Alte seminarii internaţionale Un număr de 60 de judecători si procurori români au participat la alte seminarii şi activităţi internaţionale, organizate în cadrul parteneriatelor şi relaţiilor internaţionale dezvoltate de INM. Se poate concluziona că, în anul 2014, 350 de judecători şi procurori români au participat în străinătate la diverse forme de pregătire profesională, iar 487 de judecători si procurori străini au venit în România prin intermediul programelor în care INM este partener. Raportat la situaţia anului 2013, numărul judecătorilor şi procurorilor români care au participat în străinătate la diverse forme de pregătire profesională a crescut cu 40%, de la 250 la 350, iar numărul judecătorilor si procurorilor străini care au venit în România a crescut cu 99,5%, de la 244 la 487. G. Activităţi specifice derulate în cadrul componentei de formare iniţială Concursuri şi competiţii În perioada aprilie – noiembrie 2014 s-a desfăşurat Competiţia internaţională THEMIS adresată viitorilor judecători şi procurori europeni, eveniment organizat de Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (REFJ/EJTN). Institutul Naţional al Magistraturii a fost reprezentat la toate cele 4 categorii de concurs – cooperare internaţională în materie penală, cooperare internaţională în materie civilă, aplicarea art. 5 şi art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, etică şi deontologie profesională – de către 4 echipe de auditori de justiţie, fiecare coordonată de câte un formator al Institutului. Semi-finalele la care au participat acestea s-au desfăşurat la Glasgow (Scoţia), Barcelona (Spania), Florenţa (Italia) şi Sofia (Bulgaria). Două dintre cele 4 echipe române participante s-au calificat în ultima etapă, Marea Finală, desfăşurată la Krakovia (Polonia), în perioada 3 – 7 noiembrie. Marea Finală a THEMIS a reunit 8 echipe, provenind din 6 state europene – Austria, Franţa, Italia, Olanda, România, Spania. Ediţia din 2014 – a IX-a – a fost câştigată de una dintre cele 2 echipe române, drept pentru care Marea Finală a ediţiei din 2015 va fi găzduită de INM, la Bucureşti. Stagii şi vizite de studiu La data de 2 octombrie 2014 şapte auditori de justiţie din anul II având rezultate meritorii în domeniul dreptului Uniunii Europene, însoţiţi de un formator colaborator al INM au efectuat o vizită de studiu la sediul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Luxembourg). Pe parcursul vizitei, pe lângă prezentarea generală a Curţii, au fost organizate întâlniri cu judecătorii naţionali la Curtea de Justiţie şi la Tribunal, precum şi cu alţi funcţionari naţionali în cadrul departamentelor Curţii. În perioada 1 august 2014 – 31 octombrie 2014, un absolvent al INM – câştigător al Concursului de referate pe teme de jurisprudenţă a CEDO, ediţia 2013 – a efectuat un stagiu de 3 luni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În prezent, începând cu data de 3 noiembrie 2014, un al doilea absolvent al INM, câştigător al aceleiaşi ediţii, parcurge un stagiu cu o durată de 3 luni la Curte, până la data de 31 ianuarie 2015. Alte programe internaţionale adresate auditorilor de justiţie În cadrul proiectului norvegian ”Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” a fost organizată la Sinaia, în intervalul 23-27 iunie 2014, prima Şcoala de vară cu tema ”Interesul superior al copilului reflectat în instituţiile Noului Cod Civil”, adresată auditorilor de justiţie de anul al II-lea şi grefierilor, la care au participat 14 viitori judecători, 6 viitori procurori şi 5 grefieri. Activităţile au fost coordonate de patru experţi, dintre care doi români, selectaţi în urma unei proceduri de recrutare desfăşurate în cadrul proiectului. În perioada 21 – 23 iulie 2014, în cadrul unui program finanţat de către Comisia Europeană s-a desfăşurat la Barcelona, Spania, Şcoala de vară cu tema Initial Training on UE Competition Law, la care au participat 7 auditori de justiţie din anul I, însoţiţi de un formator al INM cu normă întreagă. În perioada 21 – 25 iulie 2014, în cadrul proiectului JUST/2012/JPEN/AG/2949 “Strengthening judicial cooperation to protect victims of crimes” s-a desfăşurat, la Sinaia, cea de a doua ediţie a Şcolii de vară adresate viitorilor judecători şi procurori europeni, la care au participat 10 auditori de justiţie români. Dintre cei doi experţi români selectaţi în cadrul proiectului, unul este formator cu normă întreagă al INM, în domeniul dreptului Uniunii Europene. În perioada noiembrie – decembrie 2014, s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Programului AIAKOS, destinat viitorilor judecători şi procurori europeni, organizat de Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN/REFJ) în domenii comune de formare, precum cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală, abilităţi non-juridice, competenţe lingvistice. Într-o primă etapă, 30 de auditori de justiţie români s-au deplasat, în perioada 17 – 21 noiembrie 2014, la şcoli/instituţii responsabile cu formarea judecătorilor şi procurorilor din 10 state europene: Germania, Belgia, Polonia, Franţa, Olanda, Austria, Spania, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, pentru a participa la program. În intervalul 1 – 5 decembrie 2014, 28 de auditori de justiţie străini au fost găzduiţi de Institutul Naţional al Magistraturii în cadrul celei de a doua etape a programului de schimb şi au participat, alături de auditori de justiţie români, la activităţi practice în domeniul cooperării internaţionale şi în domeniul abilităţilor non-juridice, dar şi la vizite de studiu organizate în cadrul unor instituţii, precum Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti. Şcoala Naţională de Grefieri În anul 2014, Şcoala Naţională de Grefieri a participat în calitate de partener, sub coordonarea CSM, alături de Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi parteneri din Olanda şi Spania, la implementarea celui de al doilea an al proiectului JUST/2012/JPEN/AG/2949 – Întărirea cooperării judiciare pentru protejarea victimelor infracţiunilor. În cadrul acestui proiect s-a desfăşurat la Sinaia, în perioada 20-25 iulie 2014, cea de a doua ediţie a Şcolii de vară pentru viitorii judecători, procurori şi alţi profesionişti din domeniul juridic, eveniment la care au participat și 4 grefieri selectaţi de SNG, alături de auditori de justiţie de la INM şi viitori judecători şi procurori din Olanda şi Spania, avocaţi, precum şi specialişti din cadrul Ministerului Justiţiei (Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară şi Direcţia de probaţiune). Implementarea proiectului se încheie la sfârşitul anului 2014. De asemenea, în anul 2014, SNG a participat în calitate de co-beneficiar, sub coordonarea CSM, alături de Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi parteneri internaţionali din Spania, Polonia, Cehia şi Bulgaria, la implementarea celui de al doilea an al proiectului JUST/2011/JPEN/AG/2956 – Îmbunătăţirea înţelegerii reciproce cu scopul consolidării încrederii între autorităţile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, 6 grefieri au participat la cele 3 seminare organizate în cadrul proiectului, în datele de: 3-4 aprilie 2014, 5-6 iunie 2014 și 18-19 septembrie 2014. Aceiaşi grefieri au participat la conferinţa de închidere a proiectului din data de 23-24 octombrie 2014. Totodată, în acest an, SNG a participat în calitate de co-beneficiar, sub coordonarea CSM, alături de Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi parteneri internaţionali din Franţa, Italia şi Spania, la implementarea primului an al proiectului JUST/2011-2012/JCIV/AG/3381 – Exerciţii practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă şi comercială. În cadrul acestui proiect, în anul 2014 au fost organizate 5 seminare, la care au participat în total 10 grefieri selectaţi de SNG, în următoarele perioade: 23-24 iunie 2014, 27-28 februarie 2014, 29-30 mai 2014, 26-27 iunie 2014, 25-26 septembrie 2014. Aceiaşi grefieri au participat și la conferinţa finală a proiectului desfăşurată la data de 20-21 noiembrie 2014, la care au fost dezbătute concluziile şi problemele ridicate de participanţi în cadrul seminariilor. Tot în cursul anului 2014 a început implementarea activităţilor următoarelor proiecte grant finanţate de Comisia Europeană, la care SNG a participat în calitate de co-beneficiar, sub coordonarea CSM, alături de Institutul Naţional al Magistraturii şi parteneri internaţionali din Belgia, Bulgaria, Italia, Polonia, Spania, Franţa şi ERA: proiectul JUST/2013/JPEN/AG/4495 – Social reintegration of sentenced persons: a comprehensive European approach, proiectul JUST/2013/JPEN/AG/4496 – Procedural rights in EU criminal law, şi proiectul JUST/2013/JCIV/AG/4634 – Practical exercises in implementing the judicial cooperation in civil and commercial matters. În perioada septembrie-octombrie 2014, s-a realizat selecţia participanţilor grefieri la primele activităţile planificate pentru sfârşitul acestui an. În luna noiembrie 2014, SNG a semnat declaraţii de parteneriat cu INM pentru implementarea a 3 proiecte finanţate de Comisia Europeană în cadrul programului “Justiţie” pentru perioada 2014-2020, respectiv: “Exerciţii practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie penală”, “Exerciţii practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă”, “ Învăţarea prin practică – procese simulate şi exerciţii practice pentru viitorii profesionişti din sistemul judiciar în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie civilă”. În anul 2014, Şcoala Naţională de Grefieri a continuat colaborarea cu echipa de experţi a proiectului implementat de un consorţiu condus de EIPA (European Institute of Public Administration), constând în elaborarea unui studiu solicitat de Comisia europeană în luna aprilie 2013, care are ca obiective evaluarea stadiului actual al formării profesionale a grefierilor de la instanţe şi parchete din toate cele 28 de State Membre, în ceea ce priveşte dreptul Uniunii Europene, pe de o parte, precum şi promovarea cooperării la nivel european între instituţiile naţionale responsabile cu formarea grefierilor, pe de altă parte. În cadrul acestui proiect, în perioada 5-6 februarie 2014, 2 reprezentanţi ai SNG au participat la Conferinţa europeană ce a avut loc la Dijon în Franţa, în cadrul căreia au fost discutate recomandările reprezentanţilor statelor participante asupra studiului elaborat de echipa proiectului. De asemenea, pentru a marca finalizarea proiectului, a fost organizat la Bruxelles, Belgia, în perioada 26-27 iunie 2014, Workshopul cu tema “Dezvoltarea de bune practici în formarea judiciară la nivel european”, la care a participat un reprezentant al SNG. În luna mai 2014, la solicitarea Ministerului Justiţiei, SNG a răspuns invitaţiei de a iniţia şi dezvolta relaţii de cooperare bilaterală cu Republica Turcia, astfel că SNG a propus 2 proiecte de cooperare bilaterală, respectiv “Asistenţă tehnică pentru consolidarea capacităţii instituţionale a organizaţiei de formare a grefierilor/personalului de specialitate din Republica Turcia”, şi altul cu tema „Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea formării profesionale şi a politicii de formare a grefierilor/personalului de specialitate din Republica Turcia ”. Prin adresa nr. 50216/10.06.2014, Ministerul Justiţiei a comunicat Şcolii Naţionale de Grefieri că, în urma vizitei la Bucureşti a ministrului justiţiei din Regatul Spaniei, s-a convenit asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale de cooperare, în domeniul justiţiei, inclusiv prin actualizarea Acordului încheiat între cele două ministere de justiţie, prin introducerea unor prevederi care să constituie bază pentru extinderea şi diversificarea domeniilor de cooperare. În data de 11 iunie 2014, SNG prin DRI a răspuns Ministerului Justiţiei manifestându-şi dorinţa de a coopera cu Centrul de Studii Juridice din Spania, prin dezvoltarea de relaţii de cooperare bilaterală în următoarele domenii de interes comun: module de formare iniţială şi sesiuni de formare continuă, dedicate personalului auxiliar de specialitate din justiţie din cele două state, în arii de interes comun, cum ar fi: dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciară la nivel european în materie civilă şi penală, protecţia victimelor, etică şi deontologie, comunicare, managementul documentelor, managementul schimbării, managementul timpului; schimburi de experienţă între formatorii români şi cei spanioli, pe de o parte, şi între cursanţii SNG şi grefierii români şi cei spanioli, pe de altă parte, organizate sub forma vizitelor de studii sau stagiilor practice la sediile celor două instituţii; schimb de bune practici în ceea ce priveşte următoarele direcţii: organizarea formării profesionale iniţiale şi continue (tradiţionale, dar şi în sistem descentralizat), inclusiv sub forma învăţământului la distanţă (eLearning); elaborarea de strategii de dezvoltare instituţională; îmbunătăţirea recrutării formatorilor şi a politicii de formare; elaborarea şi revizuirea de planuri de învăţământ, programe didactice, curricule de formare profesională etc. Totodată, prin adresa nr. 1487/R/1.07.2014, SNG a comunicat Ministerului Justiţiei, intenţia de a iniţia şi dezvolta relaţii de cooperare bilaterală cu Ucraina, astfel că SNG a propus 2 proiecte de cooperare bilaterală cu această ţară, respectiv “Asistenţă tehnică pentru consolidarea capacităţii instituţionale a organizaţiei de formare a grefierilor/personalului de specialitate din Ucraina”, şi altul cu tema „Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea formării profesionale şi a politicii de formare a grefierilor/personalului de specialitate din Ucraina”. De asemenea, ca urmare a discuţiilor purtate cu ocazia vizitei delegaţiei membrilor CSM din Republica Moldova la Bucureşti, la sediul Şcolii Naţionale de Grefieri din 16 iulie 2014, SNG a iniţiat dezvoltarea de relaţii de cooperare bilaterală cu Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova prin adresa nr. 2561/10.11.2014. Pentru debutul acestui parteneriat, SNG a lansat invitaţia adresată grefierilor din Republica Moldova de a participa la derularea unui nou curs de învăţământ la distanţă pentru grefierii din instanţe şi parchete, cu tema Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi, ezitări, confuzii., ce urmează a se desfăşura pe platforma de eLearning a SNG. În acest an, SNG a reiterat intenţia sa de a iniţia şi dezvolta relaţii de cooperare bilaterală cu Şcoala Naţională de Grefieri, Dijon, Franţa prin adresa nr.2658/20.11.2014, în scopul dezvoltării reciproce a capacităţii de formare, dar şi în scopul generării unui spaţiu european de formare şi a unei reţele profesionale dedicate grefierilor europeni. I.2. Apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale A. Apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar În cursul anului 2014, la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 13 cereri având ca obiect apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, dintre care 6 cereri au fost admise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, într-o cerere Plenul Consiliul Superior al Magistraturii şi-a însuşit conţinutul raportului, 3 cereri au fost respinse, într-un caz Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a dispus retrimiterea raportului pentru completări la Inspecţia Judiciară, iar două cereri se află în curs de soluţionare. Situaţia acestora se prezintă astfel: – lucrarea nr. 7/IJ/1/DIJ/2014, înregistrată la data de 07.01.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a afirmaţiilor primului ministru Victor Ponta în cadrul unei emisiuni televizate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 8/16.01.2014, şi-a însuşit concluziile raportului Inspecţiei Judiciare în sensul că prin declaraţiile publice analizate s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit a afectării independenţei acestuia. – lucrarea nr. 253/IJ/146/DIJ/2014, înregistrată la data de 21.01.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a afirmaţiilor preşedintelui României, Traian Băsescu, în cadrul unei emisiuni televizate. Prin Hotărârea nr. 242/06.03.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a respins cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar. – lucrarea nr. 946/621/DIJ/2014, înregistrată la data de 05.03.2014 – Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări în legătură cu afirmaţia potrivit căreia o instituție a statului, respectiv ANI, a formulat afirmaţii cu privire la modul de soluţionare a dosarului 340/43/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin Hotărârea nr. 457/ 03.04.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a respins cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar. – lucrarea nr. 1664/1111/DIJ/414/DIP/2014, înregistrată la data de 23.04.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări în legătură cu eventuala încălcare a independenţei sistemului judiciar, prin publicarea pe site-ul “www.luju.ro” a scrisorii unui fost judecător Prin Hotărârea nr. 630/29.05.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar. – lucrarea nr. 1527/IJ/1021/DIJ/2014, înregistrată la data de 14.04.2014, cerere formulată de mai mulţi judecători, referitoare la faptul că în data de 31.03.2014 pe site-ul DNA a apărut un comunicat de presă prin care se aducea la cunoştinţa opiniei publice faptul că s-a dispus efectuarea urmăririi penale faţă de 4 judecători din cadrul Curţii de Apel O, respectiv, Tribunalul B., în care s-au făcut referiri legate de modul în care ar fi avut loc deliberarea în cadrul pronunţării unei decizii. Prin Hotărârea nr. 846/ 03.07.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare în sensul că afirmaţiile cuprinse în comunicatul de presă emis de DNA nu sunt de natură să afecteze imaginea şi independenţa justiţiei. – lucrarea nr. 2583/IJ/1690/DIJ/637/DIP/2014, înregistrată la data de 20.06.2014, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat apărarea independenţei justiţiei, în raport de afirmaţiile publice vehiculate în mass media în data de 19.06.2014, relative la doamna judecător Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin Hotărârea nr. 882/09.07.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei justiţiei. – lucrarea nr. 3558/IJ/3037/DIJ/914/DIP/2014, înregistrată la data de 13.08.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor, urmare a apariţiei în mass media a unor multiple articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel B. , precum şi de urmărire penală desfăşurată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin Hotărârea nr. 1022 /24.09.204 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar. – lucrarea nr. 3931/IJ/3266/DIJ/1037/DIP/2014, înregistrată la data de 09.09.2014, un judecător a formulat cerere de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei sistemului judiciar ca urmare a comentariilor apărute în mass media conform cărora unii judecători şi procurori şi-ar exercita profesia cu încălcarea art. 7 din Legea nr. 303/2004, făcându-se referire chiar şi la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. La data de 06.11.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit concluzia Inspecţiei Judiciare în sensul că cererea formulată nu cuprinde situaţii faptice ce ar putea fi individualizate. – lucrarea nr. 4179/IJ/3431/DIJ/2014 – solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de efectuare a unor verificări referitor la posibila atingere adusă independenţei justiţiei şi a unui judecător de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în şedinţa din data de 06.11.2014 retrimiterea raportului la Inspecţia Judiciară pentru completări. Lucrarea a fost reînregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. 5085/IJ/3989/DIJ/2014, iar prin Hotărârea nr. 1467/17.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu şi-a însuşit concluziile Inspecţiei Judiciare conform cărora situaţia analizată nu relevă date sau informaţii care să conducă la constatarea încălcării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, respectiv al judecătorului R.C. din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a admis cererea. – lucrarea nr. 4796/IJ/3813/DIJ/2014, înregistrată la data de 05.11.2014. Prin Hotărârea nr. 1090/09.10.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la o eventuală atingere adusă independenţei justiţiei, ca urmare a afirmaţiilor făcute de domnul senator Varujan Vosganian la adresa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Bucureşti, în data de 07.10.2014, în cadrul unei dezbateri televizate. Prin Hotărârea nr. 1256/20.11.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit concluzia Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea în sensul că afirmaţiile senatorului aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor vizaţi, precum şi sistemului judiciar în ansamblul său. – lucrarea nr. 4735/IJ/3769/DIJ/2014, înregistrată la data de 31.10.2014 ca urmare a sesizării Partidului Naţional Liberal, în legătură cu afirmaţiile publice redate în presă, în data de 27.10.2014 ale domnului Victor Ponta, candidat la Preşedinţia României privind starea de incompatibilitate a domnului Klaus Iohannis. Prin Hotărârea nr. 1387 din 11.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a decis admiterea cererii de apărare a independenţei sistemului judiciar. – lucrarea nr. 5085/IJ/3989/DIJ/2014 – urmare a hotărârii nr. 832/10.09.2014, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea de verificări privind posibila atingere adusă independenţei justiţiei şi a unui judecător de către Direcţia Naţională Anticorupţie . Prin Hotărârea nr.1467 din 17.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii. – lucrarea nr. 5272/IJ/4096/DIJ/2014 înregistrată la data de 28.11.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a afirmaţiilor doamnei europarlamentar Mariana Grapini făcute cu ocazia intervenţiei în sesiunea parlamentară a Parlamentului European de la Strasbourg, afirmaţii preluate de către mass media naţională. În şedinţa din data de 15 ianuarie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar, formulată de conducerea Consiliului din oficiu, dar şi la sesizarea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constatând că afirmaţiile doamnei Maria Grapini, europarlamentar, referitoare la dosarul denumit „ICA”, făcute cu ocazia intervenţiei din sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg în noiembrie 2014, preluate ulterior de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său. De asemenea, Plenul Consiliului a decis transmiterea hotărârii adoptate Parlamentului European de la Strasbourg. În cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori, în anul 2014 au fost înregistrate 12 cereri având ca obiect apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar. Situaţia acestora se prezintă astfel: – lucrarea nr. 7/IJ/4/DIP/2014, înregistrată la data de 07.01.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a afirmaţiilor primului ministru Victor Ponta în cadrul unei emisiuni televizate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 8/16.01.2014, şi-a însuşit concluziile raportului Inspecţiei Judiciare în sensul că prin declaraţiile publice analizate s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei acestuia. – lucrarea nr. 183/IJ/41/DIP/2014, înregistrată la data de 17.01.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei şi integrităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu declaraţiile publice ale preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa precum şi faţă de mesajul publicat pe pagina oficială de internet a Consiliului Judeţean Constanţa. Prin Hotărârea nr. 171/06.02.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit concluzia Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei şi independenţei procurorilor din cadrul DNA faţă de comunicatul de presă şi a respins cererea în ceea ce priveşte afirmaţiile publice ale preşedintelui Consiliului Judeţean C. – lucrarea nr. 1614/IJ/402/DIP/2014, înregistrată la data de 15.04.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei şi integrităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, urmare a declaraţiilor făcute în mass-media. Prin Hotărârea nr. 845/03.07.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât admiterea cererii de apărare a independenţei procurorilor şi a prestigiului justiţiei. – lucrarea nr. 1664/IJ/414/DIP/2014, înregistrată la data de 22.04.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări în legătură cu eventuala încălcare a independenţei sistemului judiciar, prin publicarea pe site-ul “www.luju.ro” a scrisorii unui fost judecător. Prin Hotărârea nr. 630/29.05.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar. – lucrarea nr. 2583/IJ/637/DIP/2014, înregistrată la data de 20.06.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei justiţiei, în raport de afirmaţiile publice vehiculate în mass-media, relative la doamna preşedinte a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi doamna procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin Hotărârea nr. 882/09.07.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei justiţiei. – lucrarea nr. 3558/IJ/914/DIP/2014, înregistrată la data de 13.08.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor, urmare a apariţiei în mass-media a unor multiple articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel B. precum şi cea de urmărire penală desfăşurată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin Hotărârea nr. 1022 /24.09.204 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar. – lucrarea nr. 3931/IJ/1037/DIP/2014, înregistrată la data de 09.09.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei sistemului judiciar faţă de comentariile din mass media, precum şi apărarea reputaţiei unui judecător din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La data de 06.11.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit concluzia Inspecţiei Judiciare, în sensul că, cererea formulată de doamna E.C., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu cuprinde situaţii faptice care ar putea fi individualizate şi analizate. – lucrarea nr. 4348/IJ/1154/DIP/2014, înregistrată la data de 07.10.2014, în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 1043 din 23.09.2014, a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare afirmaţiilor făcute în cadrul emisiunii televizate de Preşedintele României, în seara zilei de 9 septembrie 2014, afirmaţii preluate în întreaga mass-media. Prin Hotărârea nr. 1466/17.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 4798/IJ/1271/DIP/2014, înregistrată la data de 03.11.2014, în care Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 1090 din 09.10.2014, a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a declaraţiilor din data de 3 octombrie 2014 făcute de domnul Traian Băsescu – Preşedintele României, cu ocazia analizării solicitărilor de începere a urmăririi penale împotriva unor foşti miniştri. Prin Hotărârea nr. 1386/11.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu şi-a însuşit concluziile Inspecţiei Judiciare conform cărora declaraţiile nu sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şui credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi a admis cererea. – lucrarea nr. 5028/IJ/1324/DIP/2014, înregistrată la data de 12.11.2014, în care Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 1090 din 09.10.2014, a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei justiţiei, ca urmare a declaraţiilor publice formulate în cadrul unei emisiuni, de către doamna europarlamentar M. M., la adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la instrumentarea unui dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Prin Hotărârea nr. 1384/11.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 5185/IJ/1357/DIP/2014, înregistrată la data de 21.11.2014 ca urmare a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 06.11.2014, în care s-a hotărât retrimiterea raportului Inspecţia Judiciare nr. 4179/IJ/3431/DIJ/2014 pentru completări, în vederea efectuării de verificări privind posibila atingere adusă independenţei justiţiei, în raport de sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Prin Hotărârea nr. 1467/17.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu şi-a însuşit concluziile Inspecţiei Judiciare conform cărora situaţia analizată nu relevă date sau informaţii care să conducă la constatarea încălcării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, respectiv al judecătorului R.C. din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a admis cererea. – lucrarea nr. 5272/IJ/1375/DIP/2014, înregistrată la data de 28.11.2014, în care Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări privind apărarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a afirmaţiilor doamnei europarlamentar G.M., făcute cu ocazia intervenţiei din sesiunea parlamentară a Parlamentului European de la Strasbourg, afirmaţii preluate şi de către mass media naţională. În şedinţa din data de 15 ianuarie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar, formulată de conducerea Consiliului din oficiu, dar şi la sesizarea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constatând că afirmaţiile doamnei Maria Grapini, europarlamentar, referitoare la dosarul denumit „ICA”, făcute cu ocazia intervenţiei din sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg în noiembrie 2014, preluate ulterior de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său. De asemenea, Plenul Consiliului a decis transmiterea hotărârii adoptate Parlamentului European de la Strasbourg. B. Cereri de apărare a reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii În perioada de referinţă, în cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 13 cereri de apărare a reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii formulate de judecători. Situaţia acestora se prezintă astfel: – lucrarea nr. 923/IJ/607/DIJ/2014, la data de 04.03.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător privind supraîncărcarea volumului său de muncă de către preşedintele instanţei. Prin Hotărârea nr. 492 din 10.04.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis respingerea cererii; – lucrarea nr.993/IJ/656/DIJ/2014, la data de 07.03.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător în urma acuzaţiilor cuprinse în interpelarea d-lui senator Valer Marian adresată Ministrului Justiţiei şi ministrului MAE al cărui conţinut a fost dat publicităţii pe site-ul: Luju.ro, cotidianul.ro, ziartricolorul.ro . Prin Hotărârea nr. 883 din 09.07.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 1532/IJ/1025/DIJ/2014, la data de 10.04.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător ca urmare a unui articol de presă publicat într-un cotidian on-line,în care se fac afirmaţii care nu corespund realităţii şi se pune sub semnul întrebării competenţa sa profesională. Prin Hotărârea nr. 632 din 29.05.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 1853/IJ/1231/DIJ/2014, la data de 07.05.2014, a fost înregistrată cererea formulată de un judecător faţă de afirmaţiile făcute de către Comisia de evaluare în cadrul unui concurs de promovare, apreciind că reputaţia i-a fost prejudiciată prin raportul întocmit de această comisie, sesizând totodată existenţa unei fraude în concurs şi a unor suspiciuni vizând corectitudinea întregului proces de evaluare. Prin Hotărârea nr. 690 din 18.06.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea. – lucrarea nr. 2232/IJ/1470/DIJ/2014, la data de 29.05.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător cu privire la susţinerile şi concluziile avocatei M.V., formulate cu ocazia dezbaterilor într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apreciate de acesta ca fiind neadevărate şi nefondate. Magistratul a renunţat la cerere, raportul urmând să fie înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. – lucrarea nr. 2766/IJ/1809/DIJ/2014, la data de 27.06.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător ca urmare a unui articol de presă, în care se fac afirmaţii care nu corespund realităţii. Prin Hotărârea nr. 1023 din 24.09.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 3344/IJ/2197/DIJ/2014, la data de 30.07.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător privind efectuarea unui demers de către Consiliul Superior al Magistraturii referitor la oportunitatea adoptării unei forme de publicitate a soluţiei instanţei supreme în materie disciplinară. Prin Hotărârea nr. 1025 din 23.09.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a respins cererea. – lucrarea nr. 3977/IJ/3300/DIJ/2014, la data de 11.09.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător ca urmare a articolelor apărute în presa locală de natură a crea suspiciuni cu privire la imparţialitatea sa. Prin Hotărârea nr. 1119 din 16.10.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 4392/IJ/3561/DIJ/2014, la data de 13.10.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător ca urmare a faptului că, în faţa clădirii în care îşi desfăşoară activitatea, se află expusă o pancartă ce conţinea menţiuni denigratoare la adresa sa. Prin Hotărârea nr. 1208 din 06.11.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 4890/IJ/3867/DIJ/2014 – solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de efectuare a unor verificări în raport de cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de judecătorul T.N. din cadrul Tribunalului C. ca urmare a conţinutului unor articole de presă publicate în cotidianul local. Prin Hotărârea nr. 1388 din 11.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerea Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea. – lucrarea nr. 4759/IJ/3782/DIJ/2014, la data de 31.10.2014 a fost înregistrată cererea unui judecător care arată că a avut neînţelegeri cu colegii de complet şi în anul 2012 a acceptat să părăsească componenţa completului, fapt ce a determinat suspiciuni şi reacţii ostile chiar şi din partea conducerii. Cererea urmează a fi discutată în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. – lucrarea 5241/IJ/4091/DIJ/2014, la data de 26.11.2014 a fost înregistrată cererea formulată de un judecător ca urmare a măsurii impuse de conducerea instanţei de a nu îi deconta contravaloarea transportului de la localitatea de domiciliu pana la locul de muncă. Magistratul a renunţat la cerere, raportul urmând a fi discutat în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate 16 cereri de apărarea reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii formulate de procurori. Situaţia acestora se prezintă astfel: – lucrarea nr. 57/IJ/12/DIP/2014, la data de 08.01.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de procurorul P.I.F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O. în urma afirmaţiilor făcute de un primar cu privire la modalitatea de soluţionare a unui dosar penal, publicate în presă. Prin Hotărârea nr. 239/06.03.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii. – lucrarea nr. 461/IJ/110/DIP/2014, la data de 03.02.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de procurorul Ş. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. ca urmare a afirmaţiilor şi atitudinii prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul T. şi ale procurorului şef al Secţiei urmărire penală. Prin Hotărârea nr. 459/03.04.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis respingerea cererii. – lucrarea nr. 768/IJ/196/DIP/2014, la data de 20.02.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul M.C.F. şef al Serviciului Teritorial O. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca urmare a afirmaţiilor unui avocat în cadrul unei emisiunii şi a imaginilor prezentate. Interviul televizat conţine aspecte nereale formulate cu privire la modul de derulare a procedurilor penale fiind puse în discuţie şi măsurile luate într-un dosar penal. Prin Hotărârea nr. 346/13.03.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 1135/IJ/301/DIP/2014, la data de 18.03.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul I.O. din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – B.T.M., ca urmare a afirmaţiilor şi ştirilor apărute în mass-media cu ocazia începerii urmăririi penale faţă de mai multe persoane, oameni de afaceri, persoane de etnie rromă, precum şi faţă de un avocat. Prin Hotărârea nr. 461/03.04.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii. – lucrarea nr. 1509/IJ/376/DIP/2014, la data de 10.04.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul V.D.B, şef al Serviciului Teritorial O., din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în urma declaraţilor făcute de către o doamnă procuror într-un articol de presă. Procurorul precizează, în cuprinsul cererii, că acuzaţiile aduc atingere prestigiului structurii teritoriale. Prin Hotărârea nr. 691/18.06.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea. – lucrarea nr. 1613/IJ/401/DIP/2014, la data de 15.04.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale, independenţei sau imparţialităţii formulată de procurorii O.D. şi B.M.V. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. ca urmare a unor articole de presă publicate într-un cotidian local. În cuprinsul cereri, procurorii apreciază că se induce, astfel, ideea generală conform căreia nesocotesc constant normele de drept procesual, Codul deontologic şi alte dispoziţii legale. Prin Hotărârea nr. 631/29.05.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea. – lucrarea nr. 2233/IJ/561/DIP/2014, la data de 29.05.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul N.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. în raport de afirmaţiile făcute în cadrul emisiunii televizate de către moderator, avocata M.V. şi alţi cetăţeni. Procurorul precizează în cuprinsul cererii că s-a denaturat realitatea cu scopul vădit de a-i fi afectată reputaţia personală şi profesională. Prin Hotărârea nr. 692/18.06.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii. – lucrarea nr. 2583/IJ/637/DIP/2014, la data de 20.06.2014 a fost înregistrată cererea formulată de procurorul şef L.C.K. din carul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raport cu afirmaţiile publice vehiculate în mass-media. Procurorul solicită demararea verificărilor necesare apărării reputaţiei profesionale şi a imaginii publice precum şi a imparţialităţii procurorilor din cadrul aceleiaşi direcţii. Prin Hotărârea nr. 882/09.07.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 3070/IJ/765/DIP/2014, la data de 14.07.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul B.L.. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul de Apel C. în raport de aspectele semnalate în mass-media, respectiv apariţia unor articole ce conţin afirmaţii grave şi nefondate. Prin Hotărârea nr. 1026/23.09.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea. – lucrarea nr. 3341/IJ/849/DIP/2014, la data de 30.07.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de T.P. procurorul general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. faţă de afirmaţiile făcute de reprezentanţii mass-media în cadrul unei emisiuni televizate, unde s-a pus în discuţie probitatea sa profesională. Prin Hotărârea nr. 1024/23.09.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât admiterea cererii. – lucrarea nr. 3342/IJ/850/DIP/2014, la data de 30.07.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de procuror P.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. faţă de afirmaţiile făcute de un fost procuror, în prezent pensionar, în cadrul unor emisiuni. Procurorul apreciază, în cuprinsul cereri, că afirmaţiile îi aduc grave atingeri reputaţiei profesionale şi îi afectează independenţa şi imparţialitatea în exercitarea funcţiei. Prin Hotărârea nr. 924/ 26.08.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de renunţarea la cerere. – lucrarea nr. 3343/IJ/851/DIP/2014, la data de 30.07.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de un membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii ca urmare a afirmaţiilor denigratoare apărute în presă şi în cadrul unor emisiuni televizate de către un fost procuror şi moderator. Procurorul precizează în cuprinsul cererii că se induce o reprezentare absolut denaturată şi neconformă cu realitatea şi reglementările în vigoare. Prin Hotărârea nr. 923/26.08.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât admiterea cererii. – lucrarea nr. 4183/IJ/1104/DIP/2014, la data de 26.09.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procuror E.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul I. faţă de afirmaţiile făcute de reprezentanţii mass-media, cu caracter denigrator, unde s-a pus în discuţie probitatea sa profesională. Prin Hotărârea nr. 1207/06.11.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii. – lucrarea nr. 4757/IJ/1264/DIP/2014, la data de 31.10.2014 a fost înregistrată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul şef B.M.A. din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ca urmare a imaginilor difuzate de site-ul http://www.Joscenzura2014.wordpress.com şi preluate de mai multe posturi de televiziune, precum şi a comentariilor făcute în spaţiul public pe marginea acestora. Prin Hotărârea nr. 1469/17.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de renunţarea la cererea de apărare a reputaţiei profesionale. – lucrarea nr. 4797/IJ/1270/DIP/2014, înregistrată la data de 03.11.2014, în care Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 1090 din 09.10.2014, a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei procurorilor, ca urmare a declaraţiilor publice făcute, la data de 06.10.2014, de domnul Victor Ponta, primul ministrul al Guvernului României, referitoare la unele măsuri procesuale dispuse într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. Prin Hotărârea nr. 1385/11.12.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis admiterea cererii. – lucrarea nr. 5086/IJ/1336/DIP/2014, înregistrată la data de 03.11.2014 (conexată la lucrarea nr. 883/IJ/282/SIP/2007) ca urmare a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 06.11.2014, în care s-a hotărât retrimiterea raportului Inspecţia Judiciare nr. 883/IJ/292/SIP/2007, privind rezultatul verificărilor efectuate cu privire la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procuror S. M. R. din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea completării raportului. I.3. Raporturile CSM cu puterea legislativă şi cea executivă La fel ca în anii precedenţi, în cursul anului 2014, raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-au concretizat, în principal, în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului, în care s-au discutat acte normative care vizau sistemul judiciar. Sub acest aspect, este de menţionat, în primul rând, participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, în care a fost expusă poziţia Consiliului cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, dar şi la proiectul de lege pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în sensul prevederii că magistraţii care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie nu vor beneficia de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia-prevăzută la art. 81 (Legea nr. 118/2014). De asemenea, trebuie evidenţiată participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor în care s-au purtat dezbateri cu privire la proiectul de Lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă) şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (Legea nr.138/2014). Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au mai participat şi la discuţiile anterioare, purtate în cadrul şedinţelor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, însă această procedură legislativă a încetat prin respingerea definitivă a proiectului de către Camera Deputaţilor. Printre alte proiecte de acte normative referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, la a căror dezbatere Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat, se numără: proiectul de Lege pentru abrogarea art. 276 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, proiect de act normativ, care, deşi a fost adoptat se află la Curtea Constituţională pentru soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României. Nu trebuie omisă nici participarea la discuţiile purtate în cadrul şedinţelor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor cu privire la proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. Acest proiect a fost, însă, respins de către Camera Deputaţilor, fiind înaintat Senatului în calitate de cameră decizională. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea legislativă s-au manifestat şi prin exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau proiecte de acte normative, la solicitarea Camerelor Parlamentului. Cu titlu de exemplu, menţionăm punctul de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, elaborat la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor (şedinţa Plenului din 20 noiembrie 2014). În ceea ce priveşte raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea executivă, se evidenţiază colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ, colaborare în cadrul căreia Consiliul şi-a exercitat atribuţiile referitoare la avizarea actelor normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, prevăzute de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, prezentate în cadrul Secţiunii 1 a Capitolului III. O altă componentă importantă a acestor raporturi o constituie cele 46 de sesizări transmise de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cursul anului 2014, Ministerului Justiţiei, în temeiul art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, pentru iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, dintre care menţionăm: sesizarea referitoare la necesitatea iniţierii unui proiect de act normativ de modificare a noului Cod de procedură civilă (şedinţa Plenului din 23 ianuarie 2014), proiect de hotărâre de guvern referitore la actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar a imobilelor aflate în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii (şedinţa Plenului din 18 iunie 2014), sesizarea referitoare la necesitatea iniţierii demersurilor în vederea trecerii unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Curtea de Apel Galaţi (şedinţa Plenului din 6 mai 2014), sesizarea referitoare la necesitatea întreprinderii demersurilor pentru abrogarea art. 58 alin. (2) şi (3) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (şedinţa Plenului din 19 martie 2014), sesizarea referitoare la necesitatea iniţierii demersurilor în vederea modificării dispoziţiilor art.23 din Legea nr.567/2004, în sensul ca absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri să poată fi repartizaţi doar la judecătorii şi parchetele de pe lângă judecătorii şi, numai dacă la aceste instanţe şi parchete nu sunt suficiente locuri vacante pentru repartizarea tuturor absolvenţilor, să poată fi alocate locuri vacante de la instanţele sau parchetele ierarhic superioare (şedinţa Plenului din 29 mai 2014), sesizarea referitoare la necesitatea iniţierii demersurilor în vederea iniţierii unei hotărâri a Guvernului privind suplimentarea numărului posturilor de inspector judiciar din cadrul Inspecţiei Judiciare cu un număr de 10 posturi de inspector judiciar (şedinţa Plenului din 23 septembrie 2014), sesizarea referitoare la necesitatea iniţierii demersurilor în vederea stabilirii domeniului de funcţionare a tribunalelor (şedinţa Plenului din 19 martie 2014). Ministerul Justiţiei a reacţionat cu promptitudine şi a întreprins demersurile necesare pentru iniţierea proiectelor de acte normative propuse. În acelaşi context se înscrie şi exprimarea unor puncte de vedere, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la diverse proiecte de acte normative. În acest sens, exemplificăm: punctul de vedere referitor la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (şedinţa Plenului 16 octombrie 2014), punctul de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii societăţilor nr. 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare (şedinţa Plenului din 26 august 2014) şi punctul de vedere referitor la amendamentele formulate de Ministerul Justiţiei la Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (şedinţa Plenului din 16 octombrie 2014). Consiliul Superior al Magistraturii a exprimat puncte de vedere şi la solicitarea altor ministere, precum Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi anume punctul de vedere cu privire la proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare (şedinţa Plenului din 11 decembrie 2014), respectiv punctul de vedere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată (şedinţa Plenului din 3 iulie 2014). Nu în ultimul rând, trebuie menţionată participarea reprezentanţilor Consiliului, alături de cei ai Ministerului Justiţiei, la lucrările diverselor grupuri de lucru interinstituţionale, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, sau, după caz, al Consiliului Superior al Magistraturii, pe teme privind sistemul judiciar, cum sunt Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS de la nivelul Ministerului Justiţiei (care are atribuţia de a analiza şi actualiza, din perspectiva noilor reglementări în materie penală şi procesual-penală, informaţiile cuprinse în nomenclatoarele aferente aplicaţiei ECRIS) sau Grupul de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri în cadrul căruia au fost formulate propuneri de amendamente la proiectul de modificare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În ceea ce priveşte relaţia Consiliului cu Preşedintele României, aceasta este reglementată, în esenţă, prin dispoziţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. CAPITOLUL II – Atribuţii în legătură cu activitatea administrativă II.1 Gestionarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor La fel ca în anii anteriori, şi în anul 2014 principalul obiectiv al Consiliului Superior al Magistraturii, legat de activitatea administrativă derulată de acesta, l-a constituit asigurarea necesarului de resurse umane pentru buna desfăşurare a activităţii la nivelul instanţelor şi parchetelor. În acest context, ocuparea posturilor vacante de judecător şi procuror s-a realizat prin toate modalităţile prevăzute de lege, astfel cum rezultă din datele ce vor fi prezentate mai jos. A. Evoluţia gradului de ocupare a posturilor de judecător şi procuror La data de 01.01.2014, din totalul de 4694 posturi de judecător, erau ocupate 4438 posturi de judecător şi vacante 256 de posturi. Din cele 256 de posturi vacante, 107 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie şi 149 funcţiilor de conducere. Comparativ, la începutul anului 2013, din totalul de 4544 posturi de judecător prevăzute în schemele instanţelor, erau vacante 234 de posturi, din care 136 corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar 98 funcţiilor de conducere. Categoria Posturi de judecător prevăzute în schemă Posturi de judecător vacante Total Execuţie Conducere Total Execuţie Conducere ÎCCJ 121 114 7 6 6 0 Curţi de apel (inclusiv CMA) 827 725 102 28 10 18 Tribunale (inclusiv TMTB şi tribunalele specializate) 1562 1324 238 128 85 43 Judecătorii (inclusiv instanţele militare) 2184 1880 304 94 6 88 Total 4694 4043 651 256 107 149 La aceeaşi dată, la nivelul parchetelor, din totalul de 2902 posturi de procuror, erau ocupate 2557 posturi de procuror şi vacante 368 de posturi, din care 189 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar 179 funcţiilor de conducere. Menţionăm că, din totalul celor 2557 posturi de procuror ocupate, 23 de procurori funcţionează peste schema prevăzută. Această situaţie se datorează faptului că, procurorii respectivi fie şi-au încetat mandatele de conducere, fie şi-au încetat activitatea la cele două structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (DNA, DIICOT) şi potrivit dispoziţiilor legale au revenit pe posturile de execuţie de la unităţile de parchet la care au funcţionat anterior numirii. Comparativ, la începutul anului 2013, la nivelul parchetelor, din totalul de 2902 posturi de procuror erau vacante 390 de posturi, din care 210 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar 180 funcţiilor de conducere. Distribuţia posturilor vacante, pe grade de jurisdicţie, la data de 01.01.2014, se prezenta astfel : Categoria Posturi de procuror prevăzute în schemă Posturi de procuror vacante Total Execuţie Conducere Total Execuţie Conducere PÎCCJ (inclusiv DNA, DIICOT şi Secţia parchetelor militare) 598 452 146 95 42 53 Parchetele de pe lângă curţile de apel (inclusiv PCMA) 260 186 74 16 2 14 Parchetele de pe lângă tribunale (inclusiv PTMTB şi PTMF) 657 479 178 85 50 35 Parchetele de pe lângă judecătorii (inclusiv parchetele militare) 1387 1156 231 172 95 77 Total 2902 2273 629 368 189 179 B. Ocuparea posturilor de execuţie vacante În cursul anului 2014, ocuparea posturilor de execuţie vacante s-a realizat prin următoarele modalităţi: ➢ Repartizarea absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2014 Prin Hotărârea nr. 881/03.07.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost numiţi în funcţia de judecător stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie. De asemenea, în funcţia de procuror stagiar au fost numiţi un număr de 100 de auditori de justiţie – promoţia 2014. ➢ Numirea în magistratură pe bază de concurs, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (1)-(4) din Legea 303/2004 În perioada 1 iulie – 16 octombrie 2014 s-a desfăşurat concursul de admitere în magistratură, organizat în condiţiile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căruia i-au fost alocate 26 de posturi de judecător la judecătorii şi 10 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. Toate posturile menţionate mai sus au fost ocupate (prin hotărârea nr. 1302/27.11.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a propus Preşedintelui României numirea în funcţiile de judecător şi procuror a candidaţilor admişi). În cursul anului 2014 au fost numiţi în funcţia de procuror, prin punerea în executare a Deciziilor nr.599/2014 şi nr.2031/2014 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 candidaţi la concursul de admitere în magistratură organizat în anul 2012. ➢ Numirea, la cerere, a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror În anul 2014, prin decret al Preşedintelui României, au fost eliberate din funcţia de procuror şi numite în funcţia de judecător, la cerere, 15 persoane, în temeiul art. 61 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător a 10 procurori şi numirea în funcţia de procuror a unui judecător. ➢ Numirea în funcţia de judecător, după promovarea examenului de capacitate, a procurorilor care au optat în acest sens Potrivit art. 25 alin. 1 coroborat cu art. 30 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, candidaţii declaraţi admişi având dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În acord cu aceste prevederi legale, în anul 2014 au fost numiţi în funcţia de judecător candidaţii care au promovat examenul de capacitate organizat în perioada 5 iulie – 7 noiembrie 2013, printre aceştia regăsindu-se şi 17 procurori care au optat pentru funcţia de judecător. Nici un judecător nu a optat pentru funcţia de procuror. ➢ Reîncadrarea în funcţia de judecător şi procuror a foştilor judecători şi procurori În anul 2014, au fost reîncadrate în funcţia de judecător 3 persoane, în temeiul art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători şi procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare (pentru 2 din cele 3 persoane s-a formulat propunere de numire de către Plenul Consiliului în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014, până la întocmirea prezentului material nefiind publicate decretele Preşedintelui României de numire în funcţie). Nu au existat reîncadrări în funcţia de procuror. În acord cu datele prezentate mai sus, urmare a procedurilor derulate în anul 2014 au fost numite în funcţia de judecător, un număr total de 171 persoane, iar în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, un număr de 102 de persoane ( nu au fost adunaţi cei 10 ocupanţi ai posturilor de procuror de la concursul de admitere în magistratură, deoarece procedura nu este finalizată) , grafic situaţia prezentându-se astfel: C. Numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere C.1. Numirea judecătorilor în funcţii de conducere În perioada 28 martie – 25 iunie 2014 s-a desfăşurat un concurs sau examen pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel, tribunale, judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, pentru ocuparea a 126 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii. După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 71 de funcţii de conducere. Cel de-al doilea concurs sau examen pentru numirea în funcţii de conducere a fost organizat în perioada 12 septembrie – 4 decembrie 2014, pentru ocuparea unui număr de 106 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, fiind ocupate 57 de funcţii. Pe baza datelor prezentate anterior rezultă că la concursul organizat în prima parte a anului 2014 gradul de ocupare a fost de 56%, iar la cel de-al doilea a fost de 54%. • Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. 9 din Legea nr. 303/2004 În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numirea în funcţiile de conducere care nu se ocupă prin concurs, respectiv acelea de preşedinte de secţie la judecătorii, tribunale şi curţile de apel se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei. În cursul anului 2014, până la data de 1 decembrie 2014, Secţia pentru judecători a numit 63 de judecători în funcţii de preşedinte de secţie. Referitor la funcţiile de conducere, altele decât cele care se ocupă prin concurs, prin hotărârea nr. 1146/2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat calendarul estimativ în vederea declanşării procedurii de ocupare a funcţiei de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care devine vacantă la data de 24.01.2015. În acest sens, precizăm că, potrivit art. 53 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. C.2. Numirea procurorilor în funcţii de conducere • Numirea procurorilor în funcţia de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct Pentru ocuparea celor 138 de funcţii de conducere vacante la parchete (procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii), prin Hotărârea nr. 326/19.03.2014, Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 28 martie–25 iunie 2014. După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 67 de funcţii de conducere dintre cele menţionate, începând cu data de 15.07.2014. Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării mandatelor în cursul anului 2014, prin Hotărârea nr. 960/10.09.2014, Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen, în perioada 12 septembrie – 04 decembrie 2014, pentru ocuparea unui număr de 140 funcţii vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, în urma căruia au fost ocupate 52 de funcţii de conducere. Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că, la primul concurs organizat în cursul anului 2014 pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante, gradul de ocupare a fost de 48,5%, iar la cel de-al doilea concurs, gradul de ocupare a fost de 37%. Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004 În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numirea în celelalte funcţii de conducere, altele decât cele de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până la data de 1 ianuarie 2015, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a numit 15 procurori în alte funcţii de conducere decât cele de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct, respectiv în funcţii de procurori şefi secţie. Conform procedurii prevăzute de art. 55 din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a numit în funcţiile de procuror şef serviciu şi procuror şef birou un număr de 14 procurori la Direcţia Naţională Anticorupţie şi un număr de 12 procurori la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. D. Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie D.1. Promovarea judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel şi tribunale, respectiv la parchetele de pe lângă curţile de apel şi de pe lângă tribunale În cursul anului 2014 s-au produs efectele concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor organizat la data de 10 noiembrie 2013, prin aceea că promovarea judecătorilor şi procurorilor care au fost declaraţi admişi a operat efectiv începând cu data de 15.01.2014. Astfel, urmare a concursului anterior menţionat, s-au ocupat 10 posturi de judecători la curţile de apel, 45 la tribunale, 2 posturi de procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 47 la parchetele de pe lângă tribunale. Ulterior, prin valorificarea rezultatelor concursului la care s-a făcut referire anterior, au fost promovaţi 2 judecători la curţile de apel şi 8 la tribunale; 2 procurori la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 10 procurori la parchetele de pe lângă tribunale. Prin hotărârea nr. 434/31.03.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat organizarea unui concurs de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor la data de 1 iunie 2014, pentru ocuparea a 96 de posturi de judecător (din care 81 la tribunale şi 15 la curţile de apel) şi a 91 posturi de procuror (din care 78 la parchetele de pe lângă tribunale şi 13 posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel). După finalizarea acestui concurs, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus promovarea efectivă a 48 de judecători la tribunale şi a 15 judecători la curţile de apel, începând cu data de 1 iulie 2014. De asemenea, s-a dispus promovarea efectivă a 70 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi a 13 procurori la parchetele de pe lângă curţile de apel. Ulterior, prin valorificarea rezultatelor acestui concurs, s-a dispus promovarea a încă 17 judecători (8 la curţile de apel şi 9 la tribunale) şi a 14 procurori ( 8 la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 6 la parchetele de pe lângă tribunale). Raportat la datele prezentate, rezultă că la curţile de apel gradul de ocupare a posturilor scoase la concurs a fost de 100%, iar la tribunale a fost de 59% (comparativ, în anul 2013, la primul concurs de promovare procentul de ocupare a posturilor a fost de 100% la curţile de apel şi 84% la tribunale, iar la cel de-al doilea concurs a fost de 100% la curţile de apel şi de 55% la tribunale ; toate aceste procente au în vedere concursul de promovare efectivă, iar nu cel privind promovarea pe loc, la care gradul de promovabilitate a fost de 100% la ambele grade de jurisdicţie). Ca şi în anul precedent, procentul mic al ocupării posturilor la tribunale a fost determinat de numărul redus al candidaţilor, existând instanţe unde numărul candidaţilor înscrişi a fost mai mic decât cel al locurilor scoase la concurs. În ceea ce priveşte parchetele, în cazul concursului de promovare din data de 01 iunie 2014, gradul de promovabilitate, incluzând atât posturile ocupate prin validarea concursului, cât şi posturile ocupate în procedura valorificării, la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel a fost de 100%, faţă de 92,3%, la concursul din 03.03.2013 şi 100% la concursul din 10.11.2013, iar la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale a fost de 90,4%, comparativ cu 43,9% la concursul din 03.03.2013 şi 56,6% la concursul din 10.11.2013. Totodată, facem precizarea că, pentru cele 6 posturi de execuţie de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi cele 2 posturi de execuţie de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, scoase la concursul de promovare din data de 01 iunie 2014, nu s-a înscris nici un candidat. Spre deosebire de anul 2013, în anul de referinţă nu a fost organizat concurs pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie pe loc. D.2. Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Prin Hotărârea nr. 1388/10.12.2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat organizarea unui concurs de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 6 ianuarie – 6 iunie 2014, pentru ocuparea a 8 posturi vacante de judecător (Secţia I civilă – 1 post, Secţia penală – 5 posturi şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal – 2 posturi). La concurs s-au înscris 25 de magistraţi, iar după finalizarea acestei proceduri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus promovarea în funcţia de judecător la instanţa supremă a 5 persoane (un judecător la Secţia I civilă, 2 la Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 2 la Secţia penală). Prin urmare, gradul de ocupare a posturilor a fost de 62,5%, faţă de 72% în anul precedent. De asemenea, în şedinţa din data de 11 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat organizarea unui concurs de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 5 ianuarie – 4 iunie 2015, pentru ocuparea a 7 posturi vacante de judecător (3 posturi la Secţia penală şi 4 posturi la Secţia de contencios administrativ şi fiscal). E. Eliberări din funcţia de judecător şi procuror E.1. Judecători În cursul anului 2014, au fost eliberate din funcţia de judecător 99 de persoane, după cum urmează: – 85 de persoane, prin pensionare; – 5 persoane, prin demisie; – 1 persoană, ca urmare a aplicării a sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură; – 7 persoane, ca urmare a condamnării definitive. – 1 persoană, ca urmare a numirii, la cerere, în funcţia de procuror. Totodată, în cursul acestui an s-au vacantat 4 posturi, ca urmare a decesului unor judecători. E.2. Procurori Până la data de 1 ianuarie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţia de procuror a unui număr de 89 de persoane, pentru următoarele motive: – 50 de procurori, prin pensionare; – 3 procurori, prin demisie; – 9 procurori, ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni; – 2 procurori, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură; – 25 procurori, ca urmare a numirii în funcţia de judecător; Totodată, un număr de 17 procurori, în urma susţinerii examenului de capacitate, au optat pentru funcţia de judecător. În cursul anului 2014 s-au vacantat 3 posturi, ca urmare a decesului unor procurori F. Situaţia posturilor de judecător şi procuror la 1 decembrie 2014 Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la data de 1 ianuarie 2015, situaţia posturilor de judecător se prezintă astfel : Categoria Posturi de judecător prevăzute în schemă Posturi de judecător vacante Total Execuţie Conducere Total Execuţie Conducere ÎCCJ 122 115 7 6 6 0 Curţi de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel) 832 732 100 13 0 13 Tribunale (inclusiv instanţele militare şi tribunalele specializate) 1583 1346 237 74 31 43 Judecătorii 2169 1869 300 109 28 81 Total 4706 4063 644 202 65 137 Totodată, urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la data de 1 ianuarie 2015, situaţia posturilor de procuror se prezintă astfel: Categoria Posturi de procuror prevăzute în schemă Posturi de procuror vacante Total Execuţie Conducere Total Execuţie Conducere PÎCCJ (inclusiv DNA, DIICOT şi Secţia parchetelor militare) 596 450 146 79 24 55 Parchetele de pe lângă curţile de apel (inclusiv PMCMA) 260 185 75 19 1 18 Parchetele de pe lângă tribunale (inclusiv PMTM şi PTMF) 714 522 192 111 49 62 Parchetele de pe lângă judecătorii 1332 1109 223 174 88 86 Total 2902 2266 636 383 162 221 Menţionăm că, din totalul celor 2559 posturi de procuror ocupate, 40 de procurori funcţionează peste schema prevăzută. Această situaţie se datorează faptului că, procurorii respectivi fie şi-au încetat mandatele de conducere, fie şi-au încetat activitatea la cele două structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (DNA, DIICOT) şi potrivit dispoziţiilor legale au revenit pe posturile de execuţie de la unităţile de parchet la care au funcţionat anterior numirii. G. Situaţia posturilor de magistrat – asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie La începutul anului 2014, din cele 109 de posturi de magistrat-asistent prevăzute în statul de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie erau ocupate 92 de posturi şi vacante 17 (din care unul era ocupat temporar prin detaşare). Potrivit dispoziţiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările următoare, magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs. În anul 2014 au fost organizate concursuri atât pentru ocuparea unor posturi de execuţie de magistrat-asistent, cât şi pentru promovarea în funcţii de conducere, după cum urmează: – la data de 2 februarie 2014 a avut loc concursul pentru ocuparea a 16 posturi de execuţie de magistrat-asistent, din care au fost ocupate 14; – la data de 30 iunie 2014 s-a organizat concursul pentru promovarea în funcţiile de conducere de magistrat-asistent şef la Secţia I civilă şi magistrat-asistent şef la Cabinetul Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţii care au fost ocupate; – la data de 19 noiembrie 2014 a avut loc concursul pentru promovarea în funcţia de conducere de magistrat-asistent şef la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, funcţie care a fost ocupată. Prin hotărârile Guvernului nr. 56/2014 şi nr. 973/2014 s-a suplimentat numărul posturilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu 26 de posturi, dintre care 10 au fost alocate categoriei profesionale a magistraţilor – asistenţi, rezultând o schemă de 119 posturi la finele anului 2014. Ca urmare a intrărilor şi ieşirilor de personal din anul analizat, precum şi a suplimentării evocate mai sus, la data de 1 ianuarie 2015, sunt ocupate 105 posturi de magistrat-asistent şi vacante 14 posturi. H. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii • Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii La începutul anului 2014, numărul de posturi aprobat pentru Consiliu se prezenta astfel: – total posturi: 229, repartizate astfel: – 1 post de preşedinte; – 1 post de vicepreşedinte; – 12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii; – 215 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. – posturi finanţate: 200, repartizate astfel: – 1 post de preşedinte; – 1 post de vicepreşedinte; – 12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii; – 186 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Ca urmare a rectificării bugetare intervenite în luna octombrie a anului 2014, numărul posturilor finanţate a crescut la 210, acestea fiind repartizate după cum urmează : – 1 post de preşedinte; – 1 post de vicepreşedinte; – 12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii; – 196 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţia posturilor finanţate din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, repartizate pe funcţii, existentă la începutul anului 2014 şi, respectiv la data de 31.12.2014, se prezintă astfel: Natura funcţiei Posturi la 31.12.2013 Posturi la 31.12.2014 Personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor 68 76 Funcţii publice 35 39 Personal contractual 83 81 TOTAL 186 196 În vederea ocupării posturilor vacante din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în anul 2014 au fost organizate următoarele proceduri: • Proceduri pentru ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor În cursul anului 2014 au fost declanşate 4 proceduri de ocupare, prin detaşare, de către judecători şi procurori, a unor posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, după cum urmează: a) La data de 30 mai 2014, s-a declanşat procedura de ocupare, prin detaşare, a trei posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu. Pentru ocuparea posturilor menţionate mai sus s-au depus 17 cereri formulate de către judecători şi procurori, iar după finalizarea procedurii au fost ocupate, prin detaşare, trei posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor; b) La data de 3 iulie 2014, s-a declanşat o nouă procedură de selecţie în vederea ocupării unui post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, post care nu a fost ocupat. În cadrul acestei proceduri au fost depuse 6 cereri formulate de judecători; c) Ulterior finanţării celor 10 posturi suplimentare din luna octombrie 2014, din care 8 posturi sunt de personal de specialitate asimilat, a fost declanşată o nouă procedură de ocupare, prin detaşare, a 9 posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor (cele 8 posturi finanţate suplimentar şi postul rămas neocupat). În cadrul acestei proceduri au fost depuse 31 de cereri de către judecători şi procurori (20 judecători şi 11 procurori), fiind ocupate, prin detaşare, 6 posturi (4 judecători şi 2 procurori); d) La data de 21 noiembrie 2014 a fost publicată procedura pentru ocuparea a 4 posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi a 2 posturi temporar vacante din aceeaşi categorie, pentru care au fost depuse 11 cereri (5 judecători şi 6 procurori). Această procedură este în curs de derulare. • Proceduri pentru ocuparea posturilor de personal contractual În anul 2014 au fost organizate 3 concursuri pentru ocuparea posturilor de personal contractual de execuţie din cadrul Consiliului, după cum urmează: – în perioada 16.01-24.01.2014 s-a derulat un concurs pentru ocuparea a 3 posturi de personal contractual, fiind ocupate 2 posturi; – în perioada 06.02.-14.02.2014 s-a organizat concurs pentru ocuparea unui post de personal contractual, care a fost ocupat; – în perioada 07.07-10.07.2014 s-a desfăşurat un al treilea concurs pentru ocuparea a 3 posturi de personal contractual. Toate posturile alocate procedurii în cauză au fost ocupate. De asemenea, în intervalul 24.10.2014 – 03.11.2014 s-a organizat concurs pentru ocuparea a 2 funcţii contractuale de conducere, ambele posturi alocate concursului fiind ocupate. În fine, în cursul aceluiaşi an s-a declanşat un nou concurs pentru ocuparea a 2 posturi de personal contractual, care urmează a fi organizat în perioada 22.01.2015-28.01.2015. • Funcţionari publici La data de 29 ianuarie 2014 a fost scoasă la concurs o funcţie publică vacantă din cadrul Consiliului, care a fost ocupată. În raport cu procedurile de ocupare a posturilor vacante organizate în cursul anului 2014, precum şi cu fluctuaţia de personal, la data de 01.12.2014, în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii erau ocupate 190 de posturi, din totalul de 196 de posturi, conform tabelului: Natura funcţiei Posturi ocupate la 01.01.2014 Posturi ocupate la 01.01.2015 Personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor 65 72 Funcţii publice 34 39 Personal contractual 81 78 TOTAL 180 189 II.2. Organizarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor A. Echilibrarea schemelor de personal a) La fel ca şi la finele anului 2013, mai sunt în continuare de redistribuit 3 posturi de judecător, urmare a procedurilor aprobate în anii 2009 şi 2011, care au avut în vedere posturi ce nu erau vacante la momentul adoptării hotărârilor de redistribuire. Astfel, în baza hotărârii nr. 469/12.07.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii mai este de redistribuit un post de judecător, redistribuire care poate opera efectiv numai la momentul vacantării postului în cauză. Hotărârea menţionată viza redistribuirea pe orizontală a unui număr de 12 posturi de judecător de la nivelul judecătoriilor, până în prezent fiind redistribuite 11 posturi. De asemenea, în temeiul hotărârii nr.798/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii mai sunt de redistribuit 2 posturi, dat fiind că, prin hotărârea nr. 235/06.03.2014, Plenul a revenit asupra măsurii de redistribuire a celui de-al treilea post vizat de hotărârea nr.798/2009. În esenţă, disponibilizarea celui de-al treilea post a avut în vedere faptul că situaţia existentă la momentul adoptării hotărârii nr. 798/2009 a Plenului, în ceea ce priveşte volumul de activitate al instanţei a cărei schemă urma să fie redusă, s-a schimbat, astfel că nu se mai justifică redistribuirea respectivului post. În concluzie, în baza procedurilor de redistribuire dispuse prin hotărâri ale Plenului anterioare anului 2014 mai sunt de redistribuit 3 posturi de judecător. Şi în cursul anului 2014 a fost analizat volumul de activitate al instanţelor, raportat la schemele de personal şi, în vederea echilibrării acestor scheme, prin hotărârea nr. 957/26.08.2014 a Plenului s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 15 posturi vacante de judecător între judecătorii, posturi care au fost deja redistribuite. În cadrul procedurii finalizate cu hotărârea anterior menţionată au fost avute în vedere numai judecătoriile, întrucât tribunalele şi curţile de apel au dobândit competenţe noi odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, ceea ce va duce la o creştere a volumului de activitate la acest niveluri de jurisdicţie. În plus, s-a avut în vedere faptul că o redistribuire eficientă trebuie să aibă în vedere şi perspectivele reale de vacantare a posturilor care vor fi redistribuite. Or, la nivelul curţilor de apel, perspectiva vacantării este foarte îndepărtată. În ceea ce priveşte volumul de activitate pe baza căruia a fost dispusă redistribuirea în discuţie se impune a menţiona că s-a ţinut cont de stocul de dosare existent, în caz contrar, existând riscul denaturării rezultatelor analizei, în sensul că instanţe foarte încărcate, dar cu procent mare de operativitate, ar fi fost dezavantajate în raport cu cele mai puţin încărcate, dar cu un procent redus de operativitate. De asemenea, prin hotărârea nr. 1055/23.09.2014 a Plenului s-a aprobat indisponibilizarea unui post vacant de judecător de la Tribunalul specializat Argeş, în vederea redistribuirii. În perioada de referinţă a fost derulată şi o procedură de redistribuire a posturilor de grefier, finalizată la nivelul Consiliului cu hotărârea nr. 514/10.04.2014, prin care s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 5 posturi de grefier între instanţele judecătoreşti. În mod concret, au fost reduse schemele de grefier de la 4 judecătorii şi 1 tribunal, fiind suplimentate în mod corelativ schemele de personal la 2 curţi de apel, 2 tribunale şi o judecătorie. Propunerile de redistribuire a posturilor de grefier au fost analizate în şedinţa din data de 27.03.2014 a Grupului de lucru „Programul privind optim la nivelul instanţelor judecătoreşti” constituit în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul analizei efectuate au fost vizate, pentru reducere, instanţele la care s-a înregistrat, la nivelul anului 2013, o încărcătură/post de grefier sub media la nivel naţional (359 cauze), iar raportul post grefier/post judecător s-a situat peste media naţională. În fine, referitor la aceeaşi problematică a echilibrării schemelor, prin hotărârea nr. 1133/21.10.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat procedura de urmat în vederea redistribuirii de posturi de judecători, prin stabilirea unor etape prealabile adoptării hotărârii de redistribuire. b) Prin hotărârea nr. 1091 din data de 28.11.2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a însuşit Planul de măsuri privind punerea în aplicare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal şi a Codului de procedură penală. b.2) Pornind de la dezideratul comun, al înfiinţării unui tribunal specializat în Bucureşti, dar şi cu luarea în considerare a necesităţii suplimentării schemelor de personal ale unor instanţe din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, prin H.G. nr. 865/2013 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei s-a aprobat suplimentarea posturilor instanţelor judecătoreşti cu un număr de 50 posturi . În acest context, prin hotărârea nr. 132/30.01.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a acordat aviz conform pentru suplimentarea schemelor de personal ale Curţii de Apel Bucureşti şi ale unor instanţe din circumscripţia acestei curţi, prin distribuirea celor 50 de posturi, după cum urmează: – 25 de posturi la Tribunalul Bucureşti (5 posturi de judecător şi 15 posturi de grefier, 3 posturi de grefier arhivar şi 2 posturi de grefier registrator); – 10 posturi la Curtea de Apel Bucureşti (4 posturi de judecător şi 6 posturi de grefier); – 15 posturi de grefier la nivelul unor judecătorii din circumscripţia acestei curţi de apel. Considerentele Plenului Consiliului au vizat, în esenţă, următoarele: necesitatea operaţionalizării Tribunalului Specializat Bucureşti, volumul de activitate înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, necesitatea soluţionării cu celeritate a litigiilor la nivelul acestei instanţe, multe dintre ele de o complexitate sporită şi de competenţa exclusivă a acestei curţi, asigurarea unui plus al calităţii actului de justiţie, precum şi schemele de personal ale instanţelor şi necesitatea asigurării unui raport optim grefier/judecător. Demersurile pentru operaţionalizarea acestei instanţe specializate nu au fost încă finalizate. b.3) Un alt obiectiv al Planului de măsuri privind punerea în aplicare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal şi Codului de procedură penală priveşte pregătirea resurselor umane pentru implementarea noilor coduri. În scopul atingerii acestui obiectiv s-a stabilit ca indicator de performanţă, printre altele, finalizarea, până în anul 2013, a proiectului privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor, prin desfiinţarea unor instanţe şi parchete cu volum mic de activitate, precum şi redistribuirea posturilor de judecător/procuror şi personal auxiliar rezultate din desfiinţarea instanţelor şi parchetelor. Urmare a eforturilor interinstituţionale vizând analiza de sistem din cadrul acestui proiect, Plenul, prin hotărârea nr. 548/2013, a acordat aviz conform pentru desfiinţarea a 30 de instanţe /parchete cu rearondarea localităţilor acestora altor instanţe/parchete. Demersul a fost continuat de Ministerul Justiţiei, care a iniţiat un proiect de lege în acest sens, înaintat Parlamentului României. Proiectul a fost respins de Camera Deputaţilor şi a primit raport negativ în Comisia juridică, de numiri, disciplină şi imunităţi a Senatului României, urmând a fi analizat în Senat. Reuşita proiectului ar conduce la posibilitatea relocării unui număr de 116 posturi de judecător şi 379 de posturi de personal auxiliar, conex şi contractual de la instanţele propuse spre desfiinţare către instanţe la care se înregistrează deficit accentuat de personal. Prin hotărârea nr.717/18.06.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat aviz conform pentru modificarea statelor de funcţii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv ale unor parchete de pe lângă judecătorii, prin redistribuirea a 9 posturi vacante de procuror, 2 de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 7 de la parchetele de pe lângă judecătorii cu un volum redus de activitate. În şedinţa din 16.10.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat aviz conform pentru modificarea statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a modificărilor operate în structura acestuia prin noul Regulament de ordine interioară al parchetelor. Reconfigurarea statului de funcţii şi de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constat în modificări structurale prin înfiinţarea unor noi servicii şi reorganizarea unor compartimente. Prin hotărârea nr.1108/16.10.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Hotărâre de Guvern transmis de Ministerul Justiţiei privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public cu 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate. Prin hotărârea nr.1429/11.12.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public. Totodată, prin hotărârea nr.1444/17.12.2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât acordarea avizului conform pentru modificarea statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor , ca urmare a distribuirii celor 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.1083/2014 privind suplimentarea numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate pentru Ministerul Public. B. Instanţele şi parchetele militare La data de 1 februarie 2014, momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, instanţele militare cu grad de judecătorie au fost reorganizate, dobândind grad de tribunal, în temeiul prevederilor Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. În acest context, în continuarea demersurilor realizate în anul 2013 în vederea reorganizării instanţelor militare, 15 posturi de judecător de la nivelul tribunalelor militare echivalente în grad judecătoriilor au fost transferate la instanţele militare echivalente în grad tribunalelor şi 57 de posturi de procuror militar de la parchetele militare de pe lângă tribunalele militare, echivalente în grad judecătoriilor au fost transferate la parchetele militare echivalente în grad parchetelor de pe lângă tribunale. II.3. Activitatea în domeniul formării profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar Institutul Naţional al Magistraturii A. Formarea iniţială ➢ Programele de formare iniţială Pe parcursul anului 2014 formarea profesională a auditorilor de justiţie din anii I şi II de studiu admişi în sesiunile concursurilor de admitere la INM din 2013 şi 2014 s-a desfăşurat conform programelor de formare iniţială aprobate de CSM, astfel: ➢ Programul de formare iniţială pentru anul I şi Programul de stagiu pentru anul II 2013 – 2014 (aprobate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 706/27.06.2013, completată prin Hotărârea Plenului CSM nr.918/19.09.2013). ➢ Programul de formare iniţială pentru anul I şi Programul de stagiu pentru anul II 2014 – 2015 (aprobate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 817/03.07.2014). Pe parcursul anului 2013 – 2014 au fost formaţi 201 auditori de justiţie în anul I şi 198 auditori de justiţie în anul al II-lea. Numărul auditorilor de justiţie admişi în urma organizării concursului de admitere la INM, sesiunea iulie – septembrie 2014, care urmează programul de formare iniţială aferent anului I este de 159. Programele de formare iniţială aferente anului 2013 – 2014 au avut în vedere îmbunătăţirea standardelor de calitate în domeniul formării iniţiale a magistraţilor în scopul eficientizării procesului de formare profesională iniţială, precum și obiectivele Strategiei INM pentru perioada 2013 – 2016 care se subsumează obiectivelor Consiliului Superior al Magistraturii în acest domeniu, astfel: • s-a accentuat, în continuare, caracterul practic al formării prin intermediul studiului dosarelor, al întocmirii diferitelor tipuri de acte de procedură, al proceselor simulate, prin organizarea unor vizite şi stagii instituţionale relevante, în vederea asigurării dezvoltării abilităţilor specifice profesiei de judecător sau procuror; • s-a avut în vedere asigurarea unei formări complexe şi complete, care să îi ajute pe auditorii de justiţie să-şi conştientizeze rolul profesional şi social, precum şi rolul şi modul de organizare şi funcţionare ale altor profesii cu ai căror reprezentanţi vor intra în contact în activitatea profesională zilnică; • a fost consolidată formarea în domeniul noilor coduri legislative, fiind majorat, faţă de anul anterior, numărul de ore alocat formării în domeniul Codului de procedură civilă, cât şi Noului Cod penal şi Noului Cod de procedură penală; • a fost accentuată componenta formării în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor non-juridice, păstrându-se numărul majorat de ore alocate sesiunilor de dezvoltare personală şi de comunicare, conferinţelor şi programelor extracurriculare; • s-a asigurat un caracter unitar al formării, fiind elaborate de către formatori planuri de seminar comune, cu teme, subteme şi materiale didactice aferente, corespunzătoare sesiunilor de formare prevăzute pentru fiecare domeniu de formare; • s-au asigurat echilibrarea şi eficienţa sarcinilor de lucru ale auditorilor de justiţie şi evitarea suprapunerii unui număr mare de teme pe aceeaşi unitate de timp; • programul zilnic a fost organizat astfel încât să faciliteze concentrarea atenţiei auditorilor de justiţie pe un anumit domeniu de formare şi asigurarea unui interval de timp adecvat pregătirii individuale; • pentru auditorii de justiţie din anul I au fost prevăzute trei săptămâni de stagiu la instanţe şi parchete; • au fost organizate stagii extracurriculare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul IGPR, al serviciilor de probaţiune, în cadrul Curţii Constituţionale, precum şi în cadrul Penitenciarului Rahova. Programul de formare iniţială pentru anul I (2013 – 2014) şi-a consolidat structura modulară, fiind concepute trei module în cadrul cărora au fost abordate disciplinele transversale, menţinându-se caracterul integrat al acestora, după cum urmează: MODUL 1: • drept civil • drept penal • discipline transversale – drept comercial, dreptul UE, CEDO, criminalistică, psihologie judiciară • etică şi organizare judecătorească • informatică • comunicare • dezvoltare personală • limbi străine MODUL 2: • dreptul familiei • discipline transversale – dreptul UE, CEDO MODUL 3: • drept administrativ • drept constituţional • discipline transversale – Dreptul UE, CEDO Numărul de ore de formare alocate fiecărei discipline şi distribuţia acestora pe tipuri de sesiuni de formare (seminarii/conferinţe) sunt reflectate în tabelul de mai jos: Disciplina Conferinţe Seminarii Drept penal 12 x 3 ore fizice 28 x 4.40 ore fizice Drept civil 12 x 3 ore fizice 28 x 4.40 ore fizice Drept comercial 6 x 2 ore fizice 10 x 2.20 ore fizice (+ 3 x 2.20 ore fizice aspecte de dreptul consumatorului) Dreptul familiei 4 x 2 ore fizice 40 ore fizice Drept administrativ – 15 x 2 ore fizice Drept constituţional 1 x 2 ore fizice 6 x 1.30 ore fizice Drept UE 12 ore fizice 38 ore fizice CEDO 8 x 2 ore fizice 25 x 1.30 ore fizice Limbi străine – 22 x 1.30 ore fizice Comunicare. Dezvoltare personală – 10 x 1.30 ore fizice 4 x 3 ore fizice Etică şi organizare 1 x 2 ore fizice 9 x 2 ore fizice Psihologie judiciară 4 x 2 ore fizice – Criminalistică – 8 ore fizice + 6 ore fizice activităţi practice (mini-secvenţe demonstrative – constatări flagrant, percheziţii, cercetare la faţa locului, etc.) Informatică – 5 x 1.30 ore fizice În plus, programele de studiu ale disciplinelor fundamentale – drept civil, drept penal, drept comercial şi dreptul familiei – au prevăzut organizarea, cu titlu obligatoriu, pentru fiecare grupă de auditori de justiţie, a unui număr de procese simulate, după cum urmează: – drept civil – 2 procese simulate – drept penal – 2 procese simulate – drept comercial – 1 proces simulat – dreptul familiei – 1 proces simulat În perioada 22 aprilie – 16 mai 2014 s-a desfăşurat, pentru auditorii de justiţie din anul I, stagiul practic în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat, în condiţiile reglementate de Protocolul de colaborare încheiat între Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) la data de 9 mai 2012 şi de documentele aferente acestuia. Obiectivele specifice ale stagiului, tipurile de activităţi desfăşurate de către auditorii de justiţie, obligaţiile părţilor semnatare, criteriile de selecţie a cabinetelor/societăţilor de avocatură participante la program, precum şi durata acestora au fost cele prevăzute în cuprinsul Protocolului. Din analiza documentelor aferente stagiului şi a răspunsurilor oferite la chestionarele de evaluare distribuite participanţilor la program a rezultat un feedback general pozitiv, însoţit de propunerea de continuare a acestui demers comun al UNBR şi INM, foarte bine recepţionat, pe parcursul primilor trei ani de implementare, de către toţi cei implicaţi. Atât organizarea propriu-zisă a unor astfel de stagii pentru auditorii de justiţie, cât şi conţinutul efectiv, plasarea calendaristică şi durata perioadei alocate acestora în programul de formare iniţială au fost apreciate ca adecvate şi constructive pentru o pregătire completă a viitorilor magistraţi şi, implicit, pentru o mai bună înţelegere şi îmbunătăţire a relaţiilor de lucru în ceea ce priveşte cele două categorii profesionale. În ceea ce priveşte Programul de stagiu al auditorilor de justiţie din anul II (2013 – 2014), acesta a menţinut structura programului de stagiu din anul 2012 – 2013, accentul fiind pus pe formarea în domeniul codurilor legislative, prin alocarea unui număr corespunzător de ore. Astfel, s-au avut în vedere următoarele aspecte: Structura programului: • programul de stagiu a fost restructurat (din punctul de vedere al formei de prezentare) într-o variantă mai sintetică pentru a facilita activitatea coordonatorilor de practică şi a auditorilor de justiţie; • perioada corespunzătoare modulelor a fost plasată la începutul celui de-al doilea an de formare pentru a asigura continuitatea stagiului de practică la instanţe/parchete. Tematică: • au fost concepute tematici comune etapelor de stagiu; • a fost actualizată şi restructurată tematica aferentă programului de stagiu. Desfăşurarea etapelor: • asigurarea contactului efectiv al auditorilor de justiţie cu activitatea operativă a organelor de poliţie, prin deplasarea acestora la secţiile de poliţie, urmărindu-se în special desfăşurarea activităţilor de audiere, cercetare la faţa locului, percheziţie, recunoaştere din grup etc. (pentru viitorii procurori); • obligativitatea participării la şedinţe de judecată penale şi civile (pentru viitorii procurori). Caietul de practică: • revizuirea tipurilor şi a numărului de acte procedurale anexabile caietului de practică; • inserarea aprecierilor proprii ale auditorilor de justiţie la rubrica dedicată observaţiilor. Evaluarea: • evaluarea privitoare la stagiul din cadrul compartimentelor auxiliare a fost integrată în evaluarea continuă aferentă etapelor; • s-a renunţat la evaluarea de la finalul stagiului încrucişat. Modulele: • a fost accentuată formarea în ceea ce priveşte prevederile Codului de procedură civilă şi cele ale Noului Cod Penal şi Noului Cod de procedură penală prin creşterea numărului de ore de studiu alocate noilor coduri legislative; • formarea în domeniul psihologiei judiciare parcurse în anul I a fost completată în cadrul modulelor din anul II cu un număr de 3 conferinţe; • a fost menţinut numărul de ore în materia punerii în executare a hotărârilor (în materie civilă şi penală). Structura modulelor a fost următoarea: Pentru viitorii judecători: Disciplina Nr.de ore Medicină legală aspecte relevante pentru profesia de judecător 14 ore Psihologie judiciară aspecte relevante pentru profesia de judecător 3 conferinţe 6 ore Codul de procedură civilă din 2009 15 ore Noul Cod penal şi Noul cod de procedură penală 20 ore (NCP) 20 ore (NCPP) Combaterea discriminării din perspectiva sistemului judiciar românesc – conferinţă 4 ore Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi penală În materie civilă – 15 ore În materie penală – 10 ore Cooperare judiciară în materie civilă 2 ore Pentru viitorii procurori: Disciplina Nr.de ore Medicină legală aspecte relevante pentru profesia de procuror 14 ore Psihologie judiciară aspecte relevante pentru profesia de procuror 3 conferinţe 6 ore Codul de procedură civilă 2009 15 ore Noul Cod penal şi Noul cod de procedură penală 20 ore (NCP) 20 ore (NCPP) Combaterea discriminării din perspectiva sistemului judiciar românesc – conferinţă 4 ore Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie penală 10 ore Criminalistică 3 ateliere practice a câte 4 ore Şi pe parcursul anului 2014, similar activităţii desfăşurate în anul precedent, a avut loc, în cursul lunii februarie, programul de monitorizare a stagiului practic al auditorilor de justiţie din anul II. Obiectivele programului privesc observarea modului în care este organizat şi se desfăşoară stagiul auditorilor de justiţie, cu scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a acestui stagiu. Rezultatul evaluării Programului de formare iniţială pentru anul 2013 – 2014 de către auditorii de justiţie, precum şi feedback-ul primit din partea formatorilor şi coordonatorilor de practică a fost unul pozitiv, sens în care la elaborarea Programului de formare iniţială pentru anul 2014 – 2015 au fost menţinute principiile, structura, conţinutul, configurarea modulelor precum şi metodele de evaluare aferente anului anterior. Programele de formare iniţială pentru anul 2014-2015 au fost centrate pe următoarele patru axe: accentuarea caracterului practic al formării, consolidarea caracterului unitar al formării iniţiale, asigurarea unei formări complexe şi complete şi asigurarea caracterului european al formării. Calendarul programului de formare iniţială pentru anul I a fost adaptat în sensul următor: • stagiul practic având o durată de trei săptămâni, din care 2 săptămâni la instanţă şi 1 săptămână la parchet, a fost plasat la începutul anului de studiu pentru a putea fi valorificată, în cadrul tuturor seminarelor, perspectiva şi experienţa practică dobândită de către auditorii de justiţie în acest stagiu. Stagiul are ca obiectiv cunoaşterea activităţii specifice judecătorilor şi procurorilor, a organizării administrative a instanţelor şi parchetelor şi a compartimentelor auxiliare din cadrul acestora; • anul de formare a debutat cu o săptămână în care au fost desfăşurate activităţi comune administrativ-organizatorice, care să îi familiarizeze pe auditorii de justiţie cu activitatea în cadrul INM. Pe parcursul acestei săptămâni au fost programate întâlniri cu formatorii cu normă întreagă ai Institutului, cu reprezentanţii diferitelor departamente din cadrul acestuia, precum şi cu membri ai Consiliului Ştiinţific al INM; • în privinţa duratei modulelor, anul I de formare a urmat tiparul anului precedent, însă, pentru echilibrarea numărului de ore din cadrul modulelor, s-a procedat la includerea în Modulul II a disciplinei comunicare şi în Modulul III a disciplinelor psihologie judiciară şi informatică; • a fost suplimentat numărul de ore la anumite discipline, după cum urmează: ➢ la drept penal a fost introdus un număr de 3 seminare având ca temă tehnicile de investigare a unor infracţiuni, precum infracţiuni rutiere, infracţiuni economice, infracţiuni de proprietate intelectuală; ➢ la drept constituţional a fost suplimentat numărul de seminare cu două faţă de anul anterior; ➢ au fost evidenţiate distinct în program procesele simulate la dreptul familiei şi orele dedicate activităţii observatorii la disciplina comunicare. Numărul de ore de formare alocate fiecărei discipline şi distribuţia acestora pe tipuri de sesiuni de formare (seminarii/conferinţe) sunt reflectate în tabelul de mai jos: Disciplina Conferinţe Seminare Drept penal 12 x 3 ore fizice 23 x 4.40 ore fizice + 3 seminare pentru tehnici de investigare a unor infracțiuni (ex. infracțiuni rutiere, infracțiunilor economice, infracțiunilor de proprietate intelectuală) + 2 procese simulate Drept civil 12 x 3 ore fizice 23 x 4.40 ore fizice + 2 procese simulate Drept comercial 6 x 2 ore fizice 13 x 2.20 ore fizice + 1 proces simulat Dreptul familiei 2 x 2 ore fizice 46 ore fizice + 1 proces simulat Drept administrativ – 30 ore fizice Drept constituţional 1 x 2 ore fizice 12 ore fizice Drept UE 12 ore fizice 38 ore fizice CEDO 16 ore fizice 38 ore fizice Limbi străine – 22 x 1.30 ore fizice Comunicare – 15 ore fizice + activitate observatorie Dezvoltare personală 4 x 3 ore fizice Etică şi organizare 10 x 2 ore fizice Psihologie judiciară 4 x 2 ore fizice – Criminalistică – 8 ore fizice + 6 ore fizice activităţi practice (mini-secvenţe demonstrative – constatări flagrant, percheziţii, cercetare la faţa locului, etc.) Informatică aplicată – ECRIS – 5 x 1.30 ore fizice La începutul anului de formare, sub coordonarea formatorului cu normă întreagă al INM în domeniul eticii şi deontologiei profesionale, auditorii de justiţie au fost implicaţi în elaborarea unui set propriu de reguli de conduită. În ceea ce priveşte Programul de formare iniţială pentru anul II, acesta prezintă următoarele modificări faţă de programul aplicabil în anul anterior: Structura programului: • anul de formare a debutat cu o perioadă de 5 săptămâni de practică în cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea, urmată de etapa modulelor, cu o durată de 4 săptămâni, în cadrul căreia a fost valorificată şi experienţa stagiului anterior Tematică: • a fost actualizată tematica aferentă programului de stagiu Caietul de practică: • a fost inclus un număr de acte de procedură suplimentar faţă de anul precedent (de ex. pentru judecători – încheierile specifice procedurii de regularizare; pentru procurori – acordul de recunoaştere a vinovăţiei); Modulele: • formarea în domeniul codurilor legislative a fost axată pe aspectele controversate întâlnite în practică; • a fost inclusă o sesiune de formare în domeniul eticii şi organizării judiciare; • au fost incluse, în materia dreptului penal, seminare dedicate tehnicilor de investigare a infracţiunilor rutiere, economice și de proprietate intelectuală; • a fost majorat numărul de ore pentru modulul Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă de la 15 la 23 de ore, în cadrul acestei discipline fiind abordate si elemente privind Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; • a fost regândit modulul de Psihologie judiciară, desfăşurarea acestuia fiind concepută sub forma unor ateliere practice şi a analizei de caz; • în cursul lunii noiembrie 2014, INM a organizat pentru auditorii de justiţie din anul II 2 conferinţe extracurriculare, una privind prelevarea şi interpretarea probelor digitale şi cea de-a doua privind fenomenologia penitenciară, activităţi susţinute de specialişti în domeniile respective. Structura modulelor a fost următoarea: Pentru viitorii judecători: Disciplina Nr. ore Medicină legală – aspecte relevante pentru profesia de judecător 14 ore Psihologie judiciară Atelier practic, analiză de caz 4 ore Etică şi organizare judiciară 4 ore conferinţă Codul civil şi Codul de procedură civilă. Aspecte controversate 12 ore conferinţă Codul penal şi Codul de procedură penală. Aspecte controversate 20 ore conferinţă Combaterea discriminării din perspectiva sistemului judiciar românesc – conferinţă 4 ore Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi penală În materie civilă – 23 ore În materie penală – 10 ore Cooperare judiciară în materie civilă 3 ore Pentru viitorii procurori: Disciplina Nr. ore Medicină legală – aspecte relevante pentru profesia de judecător 14 ore Psihologie judiciară Atelier practic, analiză de caz 4 ore Etică şi organizare judiciară 4 ore conferinţă Codul civil și Codul de procedură civilă Aspecte controversate 12 ore conferinţă Codul penal şi Codul de procedură penală Aspecte controversate 20 ore conferinţă Combaterea discriminării din perspectiva sistemului judiciar românesc – conferinţă 4 ore Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie penală 10 ore Criminalistică 3 ateliere a câte 4 ore Drept penal. Tehnici de investigare a infracţiunilor rutiere, a infracţiunilor economice şi de proprietate intelectuală 10 ore Pentru auditorii de justiţie ai promoţiei 2014-2016, stagiul în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat va fi inclus în programul de stagiu aferent anului II al acestei generaţii, această necesitate rezultând din configuraţia anului I de formare. ➢ Activităţi extracurriculare la nivel intern Concursuri şi competiţii La data de 18 mai 2014, la sediul INM avut loc cea de a zecea ediţie a Concursului de referate pe teme de jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, adresat auditorilor de justiţie. Cei doi auditori de justiţie câştigători vor avea posibilitatea de a efectua un stagiu la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg după absolvirea cursurilor INM. La data de 03 iunie 2014 s-a derulat concursul de eseuri Jus Europaeum pe teme de aplicare a dreptului Uniunii Europene adresat auditorilor de justiţie de anul I. Stagii, vizite de studiu şi alte activităţi Pentru auditorii de justiţie din anul I au fost organizate, în cursul anului 2014, următoarele activităţi extracurriculare: • toţi auditorii de justiţie din anul I au efectuat vizite la Penitenciarul Rahova; • au fost organizate vizite la Curtea Constituţională a României; • 100 de auditori de justiţie au participat la procesul simulat în domeniul dreptului familiei, desfăşurat la data de 06 iunie 2014 la Tribunalul Bucureşti. Pentru aceeaşi promoţie au fost organizate şi alte stagii şi vizite de studiu instituţionale pe parcursul anului I, desfăşurate la finalul anului 2013, astfel: • 20 auditori de justiţie au efectuat un stagiu cu o durată de 1 zi în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul IGPR; • 32 de auditori de justiţie au participat la vizite în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie; • 140 de auditori de justiţie au participat la vizite în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi 20 în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Pentru auditorii de justiţie din anul al II-lea au fost organizate, în cursul anului 2014, stagii și vizite în cadrul unor instituţii, după cum urmează: • 10 auditori de justiţie au efectuat un stagiu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; • 19 auditori de justiţie au efectuat un stagiu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; • 15 auditori de justiţie au participat la un stagiu de 5 zile în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul IGPR. Pentru aceeaşi promoţie au fost organizate şi alte stagii şi vizite de studiu instituţionale pe parcursul anului II, desfăşurate la finalul anului 2013, astfel: • 15 auditori de justiţie au participat la activităţi organizate la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; • 15 auditori de justiţie au efectuat stagii în cadrul serviciilor de probaţiune în Bucureşti, Braşov, Piteşti, Ploieşti. • Totodată, la începutul anului 2014 s-a încheiat un program practic desfăşurat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a debutat în luna noiembrie 2013, la care au participat 30 de auditori de justiţie. Colaborarea cu Şcoala Naţională de Grefieri În scopul conştientizării rolului profesional al judecătorului şi al grefierului precum şi a relaţiei lor profesionale, INM a continuat şi în 2014 programul de colaborare profesională realizat împreună cu SNG în anii anteriori. În cadrul acestui program, două grupuri de participanţi din cadrul ambelor şcoli – auditori de justiţie şi cursanţi – au pregătit şi desfăşurat, în perioada 13 decembrie 2013 – 19 martie 2014, un proces simulat având ca obiect o acţiune întemeiată pe dispoziţiile noului Cod civil în domeniul dreptului familiei, care a fost instrumentată potrivit noului Cod de procedură civilă. Procesul simulat a parcurs toate etapele specifice derulării unui litigiu civil, în timp real, cu respectarea unităţilor de timp prevăzute în codul de procedură civilă, precum şi a tuturor activităţilor (timbrare, comunicare, menţiuni specifice dosar, înregistrare cauză şi alte menţiuni în ECRIS etc.) de la înregistrarea acţiunii până la pronunţarea în şedinţă publică şi motivarea hotărârii. Auditorii de justiţie şi cursanţii implicaţi în exerciţiu au fost împărţiţi în echipe, iar fiecare echipă a funcţionat autonom, relaţionând conform rolului procesual, aspect deosebit de relevant pentru autenticitatea situaţiilor ivite. Fiecare din cele două procese simulate a beneficiat de o sesiune specială de feed-back în cadrul căreia au fost proiectate secvenţe ale procesului, urmate de analiza şi evaluarea modalităţii în care participanţii au procedat pe durata procesului, discuţiile fiind canalizate pe ceea ce s-a realizat în mod adecvat şi pe îmbunătăţirile care mai pot fi operate. În cadrul aceluiaşi program de colaborare, pentru fiecare grupă de auditori de justiţie a fost organizat, în perioada ianuarie-februarie, câte un exerciţiu practic în cadrul căruia s-a procedat la simularea unei audieri de persoană vătămată sau suspect. Auditorii de justiţie din fiecare grupă au ales un voluntar care a îndeplinit rolul procurorului, iar un cursant SNG a consemnat declaraţiile. Toate exerciţiile s-au desfăşurat în faţa grupei şi au fost filmate în condiţiile noului cod de procedură penală, urmând a fi folosite şi ca material didactic. Aceste exerciţii au relevat dificultăţile ridicate de audierea unor diferite tipologii de persoane cu atitudini specifice în funcţie de calitatea procesuală în care se aflau. Pentru autenticitatea situaţiei, persoanele audiate nu au fost auditori de justiţie (cursanţi în cadrul module de artă teatrală). Exerciţiile au valorificat, prin complexitatea tipologiilor şi a situaţiilor create, mai multe paliere ale formării – drept penal, tactica audierii, comunicare, dezvoltare personală, etică şi deontologie profesională, la desfăşurarea acestora participând mai mulţi formatori din domeniile specifice împreună cu care, la final, s-a realizat sesiunea de feed-back. Pentru evaluarea şi îmbunătăţirea procesului de formare, toate exerciţiile simulate au fost concepute şi s-au desfăşurat cu sprijinul şi în prezenţa specialistului INM în ştiinţele educaţiei. Conferinţe şi evenimente în cadrul „Întâlnirilor de bun augur” În perioada mai – iulie 2014 a continuat seria de activităţi extracurriculare intitulată „Întâlniri de bun augur”, dedicate auditorilor de justiţie de anul I, cu următoarele evenimente: 10 martie 2014 – Proiecţia filmului „Judgement in Hungary”, în cadrul Festivalului One World Romania, urmată de o dezbatere pe tema combaterii discriminării, în prezenţa Preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, domnul Csaba Ferenc Asztalos. Dezbaterea a fost moderată de formatorii cu normă întreagă ai INM, doamna Roxana Rizoiu și domnul Emilian Meiu. La proiecţie a participat, în calitate de invitat, din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, doamna Rodica Bârlănescu; 26 mai 2014 – Conferinţa „Ethical dilemmas and decision making” – susţinută de domnul John McLoone, specialist în resurse umane din Statele Unite ale Americii, prezent la Institutului Naţional al Magistraturii (INM) cu sprijinul doamnei Marissa MacIsaac, Ofițer Politic/Political Officer în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti; 27 mai 2014 – „Dialog cu Procurorul General al României” – susţinută de domnul procuror general Tiberiu Mihail Niţu; 28 mai 2014 – Conferinţa intitulată „Atitudine proactivă şi reactivă în comunicare” – susţinută de domnul judecător Emilian Constantin Meiu – formator cu normă întreagă în cadrul INM; 12 iunie 2014 – Întâlnire cu procurori din SUA şi membri ai Ambasadei SUA găzduită de doamna Marisa MacIsaac – Political Officer la Ambasada SUA de la Bucureşti, la care au fost invitaţi şi auditori de justiţie; 16 iunie 2014 – Întâlnire a auditorilor de justiţie cu trei judecători din Statele Unite ale Americii și anume: doamna Hollis Hill, judecător la Superior Court of Washington State, domnul Richard Stearns, judecător la Federal District Court of Massachusetts şi domnul Lawrence Brown, judecător la State Court of California – întâlnire facilitată de doamna Marissa MacIsaac, Ofițer Politic/Political Officer în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti; 19 iunie 2014 – „Dialog cu Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie” – susţinută de doamna judecător dr. Doina Livia Stanciu; 19 iunie 2014 – Conferinţa „Expertiza psihologică în cauzele privind dreptul familiei” – susţinută de domnul psiholog dr. Iulian Laurenţiu Ştefan, preşedintele Institutului de Psihologie Judiciară; 1 iulie 2014 – Conferinţa ”Alienarea parentală” – susţinută de doamna psiholog dr. Simona Vlădica. ➢ Examenul de absolvire Prin Hotărârea nr. 196/06.03.2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat tematica şi bibliografia, modalitatea de examinare şi calendarul examenului de absolvire a INM, sesiunea mai – iunie 2014. Datele examenului de absolvire au fost următoarele: 12 mai – proba scrisă la drept civil şi drept procesual civil; 14 mai – proba scrisă la drept penal şi drept procesual penal; 16 mai – proba scrisă la organizare judiciară. La data de 27 iunie 2014, cei 200 de auditori de justiţie ai promoţiei „Yolanda Eminescu” (100 de judecători şi 100 de procurori) au fost repartizaţi pe posturile indisponibilizate în acest scop de către Consiliul Superior al Magistraturii. Prin Hotărârea nr. 881/03.07.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cei 200 de absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii au fost numiţi în funcţiile de judecător stagiar, respectiv procuror stagiar, începând cu data de 15 iulie 2014. B. Formare continuă : Obiectivele Programului de formare continuă pentru anul 2014 au vizat: • Pregătirea magistraţilor în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor coduri civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală şi a altor modificări legislative importante; INM, prin poziţia şi prin rolul său, are obligaţia de a veni în întâmpinarea şi în sprijinul acestei nevoi de formare, astfel că acesta a rămas şi în 2014 obiectivul principal al Programului de formare continuă. • Unificarea practicii judiciare în cadrul formării specializate a magistraţilor INM a acordat unificării practicii judiciare un loc privilegiat în cadrul obiectivelor programelor de formare continuă pentru anul 2014. Au fost avute în vedere domenii ca: drept civil şi procesual civil, drept penal şi procesual penal, insolvenţă, dreptul societăţilor comerciale, drept administrativ şi financiar fiscal, dreptul muncii, dreptul asigurărilor sociale, justiţie pentru minori, dreptul mediului, dreptul concurenţei, piaţa de capital. Ca element de noutate, semnalăm faptul că INM a organizat în cursul acestui an 4 întâlniri de lucru ale reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor specializate din cadrul curţilor de apel (civilă, penală, contencios administrativ şi fiscal), la care au fost invitaţi să participe şi preşedinţii secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. Scopul acestor întâlniri l-a constituit identificarea şi dezbaterea aspectelor soluţionate diferit în cadrul instanţelor în materie civilă, a litigiilor cu profesionişti şi insolvenţă, penală, respectiv în materia contenciosului administrativ şi fiscal. În cadrul acestui obiectiv, un loc important l-au ocupat programele de formare organizate în materia infracţiunilor economico-financiare și în materia luptei anticorupţie. • Pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului european: drept UE, CEDO, cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală, întărirea cooperării europene şi regionale; • Asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; • Formarea judecătorilor în vederea dobândirii celei de-a doua specializări; • Dezvoltarea abilitaţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate; Implicarea judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice în justiţie. În anul 2014 INM a organizat un număr de 289 seminarii, la care au participat 7.274 judecători, procurori, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi magistraţi asistenţi (participări efective), reprezentând o creştere de 19% raportat la nivelul anului 2013. 4.822 de magistraţi au participat la seminarii (diferenţa între numărul de participanţi şi numărul de participări efective se datorează faptului că unii magistraţi au participat la acţiuni de formare de mai multe ori în cursul anului 2014). În ceea ce priveşte numărul participărilor la acţiunile de formare continuă, evoluţia în timp a acestora poate fi ilustrată astfel: Aşadar, în 2014 INM a format 73% din numărul magistraţilor din sistem (6.822 judecători şi procurori). Dintre cei 7.098 magistraţi şi personal din sistemul judiciar formaţi 4.318 au fost judecători, 2.674 procurori, 34 magistraţi-asistenţi din cadrul ÎCCJ, 71 experţi asimilaţi magistraţilor din cadrul MJ, CSM şi PÎCCJ şi 1 asistent judiciar. În ceea ce priveşte numărul opţiunilor formulate de magistraţi la momentul transmiterii listelor de seminarii la începutul anului 2014, 6.136 dintre aceştia au formulat opţiuni de a participa la cel puţin una dintre acţiunile organizate de INM. 4.507 (73%) dintre magistraţii care au formulat opţiuni au participat la seminarii de formare continuă. Precizăm însă că mulţi din cei care nu au participat la acţiunile de formare organizate de INM au fost selectaţi şi invitaţi să participe, fiind însă, din diferite motive, în imposibilitate de a se prezenta. În ceea ce priveşte domeniile în care INM a asigurat formare, accentul a fost pus şi în 2014 pe formarea în materia noilor coduri: 125 seminarii şi conferinţe au fost dedicate acestui obiectiv, rezultatul fiind un număr de 3.092 de magistraţi formaţi (1.801 judecători şi 1.253 procurori, 4 magistraţi asistenţi şi 34 experţi asimilaţi magistraţilor) – 4.260 participări (2.491 judecători şi 1.716 procurori, 4 magistraţi asistenţi şi 49 experţi asimilaţi magistraţilor). Precizăm că 4.983 din judecătorii si procurorii din sistem (73%) au participat pană în prezent la cel puţin o acţiune de formare în materia noilor coduri. Inspirat de succesul conferinţelor transmise on-line anterior în materia noului Cod Civil şi noului Cod de Procedură Civilă, INM a organizat în 2014 8 conferinţe naţionale şi 3 conferinţe internaţionale dedicate noilor coduri penal şi de procedură penală. Alte 3 conferinţe internaţionale au fost realizate de MJ cu sprijinul INM şi al Ambasadei Olandei la Bucureşti. Cele 11 conferinţe realizate de INM au fost transmise on-line, prin sistem e-streaming, putând fi urmărite în direct de către toţi magistraţii interesaţi. Pentru magistraţii care, din diferite motive, nu au avut posibilitatea de a le vizualiza în direct, conferinţele au fost înregistrate video şi au fost postate pe pagina de internet a INM dedicată conferinţelor. Prelegerile au fost transcrise de experţii INM, fiind postate şi ele pe pagina de internet a INM sub forma unor broşuri. Avantajul major al acestor conferinţe l-a constituit accesul tuturor magistraţilor la dezbateri susţinute de cei mai buni specialişti din domeniu, cu discuţii al căror nivel a fost garantat atât prin calitatea şi ţinuta profesională a formatorilor, cât şi prin înalta specializare a participanţilor. În ceea priveşte numărul de accesări prin sistemul e-streaming, acest număr a fost de 6.428 – 8.415 de conexiuni pentru fiecare zi de conferinţă, cu un nivel maxim de 1.855 utilizatori simultani. Înregistrările video plasate pe site au avut şi ele până în prezent un număr de 28.542 de utilizatori unici la secţiunea dedicată Noului Cod de Procedură Civilă, 57.443 utilizatori unici pentru secţiunea dedicată Noului Cod Civil, respectiv un număr de 17.536 de utilizatori unici la secţiunea dedicată Noului Cod de Procedură Penală, 7.385 utilizatori unici pentru secţiunea dedicată Noului Cod Penal. Dezbaterile care au avut loc în cadrul acestor conferinţe au fost sintetizate în cadrul unor broşuri, care au fost plasate în secţiunea site-ului INM dedicat noilor coduri. Broşura dedicată Noului Cod Civil a fost descărcate de 8.036 de ori, în timp ce broşura dedicată Noului Cod de Procedură Civilă a fost descărcată de 10.376 de ori. Broşurile care sintetizează prelegerile și dezbaterile din cadrul conferinţelor dedicate Noului Cod Penal şi Noului Cod de Procedură Penală sunt aproape finalizate, urmând a fi urcate pe site. Menţionăm că în cursul anului 2014 au fost finalizate 17 module e-learning dedicate noilor coduri. Alte module sunt în curs de finalizare. De asemenea, în cursul anului 2014 au fost lansate un ghid conţinând modele de acte procedurale în materie penală specifice urmăririi penale şi judecăţii şi un ghid conţinând modele de acte procedurale în materie civilă. Alte două ghiduri oferă, într-o abordare accesibilă, modele de cereri de chemare în judecată (unul în materie civilă și unul în materie penală) atât pentru acţiuni cu un grad redus de complexitate, cât şi pentru acţiuni de o complexitate ridicată, din perspectiva problemelor faptice şi juridice deduse judecăţii (revendicare, partaj de bunuri). Astfel sunt conturate repere importante pentru justiţiabili în demersul acestora de valorificare a unor drepturi sau interese legitime în justiţie. Prin sprijinul pe care îl pot oferi justiţiabililor pentru redactarea cererilor, ghidurile pot contribui la evitarea unor sancţiuni procedurale, cum ar fi anularea cererilor de chemare în judecată pentru că nu îndeplinesc condiţiile formale prevăzute de lege. Dincolo de utilitatea pentru justiţiabili soluţiile oferite de ghiduri, acestea pot contribui şi la celeritatea procedurilor judiciare, prin evitarea întârzierilor în soluţionarea cauzelor determinate de etapele suplimentare care trebuie parcurse pentru complinirea lipsurilor cererilor introductive. Şcoala Naţională de Grefieri Formarea profesională iniţială organizată de Şcoala Naţională de Grefieri în temeiul Legii 567/2004 a continuat să aibă în vedere exclusiv pregătirea grefierilor cu studii superioare juridice, activitatea de formare iniţială a Şcolii răspunzând necesităţii ocupării posturilor vacante de grefieri cu studii superioare juridice cu personal calificat (de altfel, regula instituită prin art. 5 din Legea 567/2004). În anul 2014, Şcoala Naţională de Grefieri a organizat formarea iniţială a două promoţii de cursanţi, după cum urmează: În primul semestru al anului 2014, au continuat cursurile de formare iniţială pentru promoţia 2013-2014, pentru un număr de 120 cursanţi (din care 90 grefieri pentru instanţe şi 30 grefieri pentru parchete), durata de şcolarizare fiind de 6 luni, respectiv în perioada 14.10.2013-14.04.2014, la sfârşitul căreia au fost repartizaţi pe posturi de grefieri cu studii superioare juridice în instanţe şi parchete din întreaga ţară un număr de 120 grefieri, din care 90 grefieri pentru instanţe şi 30 grefieri pentru parchete. În al doilea semestru al anului 2014, s-au desfăşurat cursurile de formare iniţială pentru promoţia 2014, care totalizează în prezent un număr de 140 de cursanţi (din care 90 grefieri pentru instanţe şi 50 grefieri pentru parchete), durata de şcolarizare fiind de 6 luni, respectiv în perioada 23 iunie – 23 decembrie 2014. La propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri, pentru fiecare an şcolar, au fost aprobate, prin hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Structura anului şcolar, Planul de învăţământ–specializarea grefieri pentru instanţe şi Planul de învăţământ– specializarea grefieri pentru parchete, precum şi Reţeaua de formatori (personalul de instruire) a Şcolii Naţionale de Grefieri pentru formarea iniţială. Planul de învăţământ este conceput în mod distinct, în funcţie de specializarea grefierilor (pentru instanţe, respectiv parchete), la stabilirea disciplinelor şi a numărului de ore alocat acestora fiind avute în vedere importantele modificări legislative adoptate prin noile Coduri, prin raportare însă şi la durata redusă de şcolarizare (6 luni, din care 17 săptămâni efective de şcoală). Şcoala a păstrat şi dezvoltat experienţa didactică dobândită împreună cu formatorii Şcolii, punând în mod deosebit accentul pe caracterul practic și aplicat al activităţii de învăţământ. Cursurile/seminarele s-au concretizat în dezbateri şi/sau aplicaţii practice, care au intenţionat să acopere palierele activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti şi parchete şi s-a urmărit dobândirea de către cursanţi a deprinderilor profesionale întemeiate pe solide cunoştinţe juridice la un standard ridicat, deschiderea şi responsabilizarea lor pentru noi atribuţii, fără a fi neglijate aspectele legate de deontologie sau dobândirea unor abilităţi non juridice. Formarea iniţială în cadrul Şcolii a urmărit cu precădere organizarea de acţiuni de formare profesională în raport de noile Coduri. Astfel, în planul de învăţământ, cel mai mare număr de ore a fost alocat disciplinelor juridice Procedură civilă și, respectiv, Procedură penală (câte 130 ore). De asemenea, în cadrul disciplinei Informatică aplicată, seminarele au fost desfăşurate conform aplicaţiei ECRIS funcţionale, la momentul cursurilor, în instanţe şi parchete, potrivit noilor Coduri, numărul de ore alocat pentru promoţia 2013-2014 (atât în materie civilă, cât şi în materie penală) fiind de 68 de ore, iar pentru promoţia 2014 numărul de ore a fost suplimentat la 72 ore. Activitatea de formare a vizat şi cooperarea între disciplinele juridice (procedură civilă, procedură penală) şi cele tehnice (operarea în sistemul ECRIS, dactilografie), în cadrul fiecărei discipline urmărindu-se accentuarea şi a componentei tehnice. Astfel, predarea instituţiilor juridice a fost dublată de o pregătire practică aplicată, aptă să ajute viitorii grefieri în îndeplinirea atribuţiilor care le vor reveni în instanţe şi parchete. Totodată, a fost suplimentat numărul de ore alocat disciplinei Managementul activităţii grefierului, pentru a permite inclusiv studiul modificările aduse, urmare a noilor Coduri, în legislaţia subsecventă relevantă în procesul de formare a grefierilor (precum regulamentul de ordine interioară al instanţelor). Nu în ultimul rând, activitatea de formare practică a vizat şi componenta non juridică, în cadrul disciplinelor Deontologie şi Abilităţi non juridice. În urma propunerii iniţiate de SNG, s-a încheiat un parteneriat cu British Council Romania, prin care Centrul Cultural Britanic a pus la dispoziţia Şcolii materiale didactice dedicate disciplinei Engleză juridică, pentru dezvoltarea unui curs online destinat cursanţilor SNG. În cadrul Departamentului de formare profesională iniţială, în anul 2014 a fost susţinut cursul de engleză juridică conform parteneriatului menţionat. În scopul realizării unei formări integrate, care să asigure cursanţilor SNG o viziune de ansamblu asupra întregului sistem judiciar, în cursul anului 2014 au fost organizate vizite de studiu la Curtea Constituţională a României, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională. Formarea în cadrul Şcolii SNG a avut în vedere şi alte tipuri de formare profesională decât seminarele propriu-zise, în cadrul unor acţiuni comune de formare iniţială SNG şi INM: – organizarea unui proces simulat de către un grup compus din 12 auditori de justiţie şi 12 cursanţi SNG potrivit unei speţe de dreptul familiei întemeiată pe dispoziţiile noului Cod civil, care a fost soluţionată conform noului Cod de procedură civilă (ianuarie – martie 2014); – organizarea unui număr de 12 secvenţe procesuale simulate privind audierea persoanelor – pentru grefierii din modulul parchete ( ianuarie – februarie 2014); – standardizarea actelor de procedură conform noilor Coduri, prin redactarea de modele de acte procedurale în materia noului Cod de procedură civilă şi a noului Cod de procedură penală, desfăşurată în cadrul unui grup de lucru comun (INM, SNG) în cadrul proiectului româno-elveţian ”Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor coduri”; – organizarea unor ateliere de lucru comune în cadrul unui grup compus din către un grup compus din 10 auditori de justiţie şi 10 cursanţi SNG, în domeniul abilităţilor non juridice, cu tema Comportamentul profesional în cadrul echipei magistrat – grefier (noiembrie 2014) Stagiul practic, efectuat în cadrul judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătoriile din Bucureşti, sub coordonarea şi supravegherea îndrumătorilor de stagiu, s-a desfăşurat potrivit unui program stabilit şi comunicat instanţelor judecătoreşti şi parchetelor. Atât în instanţe cât şi la parchete, cursanţilor li s-a oferit posibilitatea să cunoască activitatea compartimentelor instanţelor judecătoreşti, respectiv, parchetelor, atribuţiile specifice grefierilor şi chiar să lucreze efectiv, îndeplinind toate sarcinile ce le revin în exercitarea acestei profesii. Departamentul de formare iniţială a realizat şi formarea iniţială a grefierilor arhivari şi grefierilor registratori prevăzută la art. 10 coroborat cu art. 28 din Legea nr. 567/2004. Această formă de pregătire iniţială s-a desfăşurat în temeiul programului de stagiu adoptat de Şcoală şi aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii, în funcţie de concursurile de ocupare a respectivelor posturi, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, în anul 2014 fiind realizat stagiul de specializare pentru un număr de 13 grefieri arhivari si registratori. Departamentul de formare profesională iniţială a organizat, la solicitarea Curţii Militare de Apel, la sediul Şcolii, în perioada 16-17 octombrie, un seminar cu tema “Aplicaţia ECRIS în instanţele militare”, la care au participat un număr de 20 de grefieri în funcţie, din instanţele militare În exercitarea atribuţiei de coordonator al Şcolii Naţionale de Grefieri, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 1407/10.12.2013 programul de formare continuă a grefierilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea pentru anul 2014, care a fost completat prin Hotărârile Plenului nr. 529/06.05.2014, nr. 716/18.06.2014 şi nr. 858/03.07.2014, iar prin Hotărârea Plenului nr. 92/23.01.2014 a aprobat reţeaua de formatori a Şcolii Naţionale de Grefieri pentru formare continuă în anul 2014. Calendarul de formare continuă a grefierilor pentru anul 2014 a cuprins 64 de acţiuni de formare continuă organizate de Şcoală în cadrul celor 5 centre regionale de pregătire (Bârlad, Cheia, Sovata, Giroc şi Orşova) şi 109 acţiuni derulate la sediile curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă curțile de apel (în domeniile Drept procesual penal – atât pentru grefierii din cadrul instanţelor, cât și pentru grefierii din cadrul parchetelor, Drept procesual civil, Informaţii clasificate – atât pentru grefierii din cadrul instanţelor, cât şi pentru grefierii din cadrul parchetelor şi Statistică. ECRIS). De asemenea, Şcoala a derulat 6 acţiuni desfăşurate în forma învăţământului la distanţă (eLearning) în domeniile Drept procesual penal. Camera preliminară. Judecata, Drept procesual penal. Măsuri preventive, Drept procesual civil, Cooperare judiciară internațională în materie civilă, English for Legal Purposes şi Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi. Ezitări. Confuzii (în derulare). În ceea ce priveşte grefierii din cadrul instanţelor recrutaţi prin concurs de ocupare în mod direct a posturilor, Şcoala a derulat 2 cursuri eLearning în domeniile Drept procesual penal şi Drept procesual civil, cursuri completate cu acţiuni cu o durată de 8 zile în centrele de formare. În ceea ce priveşte grefierii din cadrul parchetelor recrutaţi prin concurs de ocupare în mod direct a posturilor, Şcoala a derulat un curs eLearning în domeniul Elemente de noutate în desfăşurarea urmăririi penale aduse prin noul Cod de procedură penală, curs completat cu o acţiune cu o durată de 5 zile în centrul de formare. Acelaşi curs eLearning a fost derulat şi pentru grefierii din cadrul parchetelor cu vechime. În continuarea seminarelor desfăşurate cu succes încă din anul 2011, în scopul dezvoltării relaţiei magistrat – grefier, Şcoala Naţională de Grefieri a organizat, în cursul anului 2014, patru acţiuni comune cu Institutul Naţional al Magistraturii în domeniile Management, Drept procesual civil și Informaţii clasificate. În cadrul programului de formare continuă pentru anul 2014 au fost introduse, pe lângă disciplinele abordate în anii anteriori (Drept procesual penal, Drept procesual civil, Comunicare și deontologie, Arhivare şi Registratură, Registratură. Statistică. ECRIS, Cooperare judiciară internaţională în materie penală, Executări penale), şi alte materii noi – Abilităţi non-juridice şi Elemente de tehnoredactare. Introducerea materiei Abilităţi non-juridice în Program s-a realizat având în vedere nevoia de a îmbina pregătirea profesională în domenii juridice cu necesitatea dezvoltării de competenţe specifice în domeniul complementar al abilităţilor non-juridice, seminariile reunind atât grefieri din cadrul instanţelor, cât şi din cadrul parchetelor. Introducerea materiei Elemente de tehnoredactare în Program s-a realizat având în vedere atât necesitatea perfecţionării abilităţilor grefierilor în folosirea programelor Word, Excel şi a interdependenţelor între acestea, dar şi aprofundarea principiilor redactării corecte a unui text, perfecţionarea unei exprimări corecte în limba română şi perfecţionarea tehnicilor de redactare a actelor de procedură. Mai mult, având în vedere necesitatea aprofundării de către grefieri a aplicaţiei ECRIS, seminarele de Drept procesual penal şi Drept procesual civil au cuprins şi o secţiune dedicată atribuţiilor grefierilor de şedinţă în sistemul ECRIS. Având în vedere Hotărârea Plenului CSM nr. 46/2012 privind calendarul trecerii la colectarea datelor statistice exclusiv prin intermediul aplicaţiei ECRIS, la nivelul fiecărei curţi de apel s-au derulat seminare cu tema Statistică. ECRIS. De asemenea, cu caracter de noutate, Şcoala a susţinut, în colaborare cu Inspecţia judiciară, un seminar de formare în domeniul Repartizării aleatorii a cauzelor. În plus, faţă de disciplinele abordate în anii anteriori în modalitatea învăţământului la distanţă, Şcoala a derulat un curs eLearning cu tema English for Legal Purposes, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu British Council România şi un curs eLearning cu tema Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi. Ezitări. Confuzii, ambele cursuri fiind foarte apreciate de participanţi. Formatorii Şcolii Naţionale de Grefieri, în colaborare cu formatorii Institutului Naţional al Magistraturii, au participat la crearea Ghidurilor privind modele de acte de procedură în materie civilă şi penală şi a Ghidurilor privind modele de cereri, acţiuni pentru uzul justiţiabililor, ghiduri de natură să uşureze activitatea magistraţilor şi a personalului auxiliar din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri, dar şi să faciliteze înţelegerea de către justiţiabili a instituţiilor noilor coduri. În cursul anului 2014, pentru ocuparea unor posturi de personal de instruire propriu, în scopul completării reţelei de formatori pentru formarea iniţială sau continuă la disciplinele cu deficit de personal de instruire ori pentru recrutarea unor noi formatori în domenii actuale de interes, au fost organizate 7 proceduri de selecţie în urma cărora au fost recrutaţi 22 de noi formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri (dintre care 5 personal de instruire propriu şi 17 colaboratori externi), după cum urmează: • în cadrul Departamentului de formare profesională iniţială – un formator cu normă întreagă la disciplina Managementul activităţii grefierului – parchete; – un formator cu normă întreagă la disciplina Managementul activităţii grefierului – instanţe; – un formator cu normă întreagă la disciplina Procedură civilă; – un formator cu normă întreagă la disciplina Procedură penală; – 2 formatori colaboratori la disciplina Procedură civilă; – 3 formatori colaboratori la disciplina Informatică aplicată – instanţe; – un formator colaborator la disciplina Procedură penală; – un formator colaborator la disciplina Cooperare judiciară în materie penală; – un formator colaborator la disciplina Abilităţi non juridice; – 2 îndrumători pentru stagii practice. • în cadrul Departamentului de formare profesională continuă – un formator cu normă întreagă la disciplina Procedură civilă; – 3 formatori colaboratori la disciplina Abilităţi non juridice; – 4 formatori pentru disciplina Elemente de tehnoredactare. Ca urmare a recrutării de noi formatori, atât personal de instruire propriu, cât şi colaboratori externi, Şcoala a organizat la data de 19 noiembrie 2014 un atelier de lucru dedicat dezvoltării aptitudinilor didactice ale formatorilor nou recrutaţi, la care au participat 16 formatori. În condiţiile în care SNG nu are posibilitatea organizării de activităţi de formare a formatorilor din fonduri bugetare datorită lipsei unei reglementări în acest sens prin Legea nr. 567/2004, atelierul de lucru a fost organizat fără a implica resurse financiare, cu sprijinul specialistului în ştiinţele educaţiei şi formării din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, în cadrul colaborării instituţionale dintre cele două instituţii de formare. Prin Departamentul de relaţii internaţionale, în cursul anului 2014, Şcoala Naţională de Grefieri a participat la implementarea activităţilor proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”, finanţat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian. Acest proiect are o componentă dedicată exclusiv formării grefierilor din instanţe şi parchete, prin organizarea unor sesiuni de formare în domeniul managementului timpului şi al cauzelor, planificarea acestor activităţi pentru anul 2014 fiind următoarea: 25-26 septembrie, la Bucureşti, pentru 20 de grefieri din instanţe; 23-24 octombrie, la Iaşi, pentru 20 de grefieri din instanţe; 27-28 noiembrie, la Timişoara, pentru 20 de grefieri din instanţe; 11-12 decembrie, la Cluj, pentru 20 de grefieri din parchete. În perioada 23-27 iunie 2014, a avut loc prima ediţie a Şcolii de vară destinată viitorilor judecători şi procurori, precum şi grefierilor absolvenţi ai SNG promoţia 2013-2014, care a fost organizată la Sinaia. Activităţile Şcolii de vară, cu tema ”Interesul superior al copilului reflectat în instituţiile Noului Cod Civil”, au avut un pronunţat caracter practic şi au fost organizate sub formă de ateliere de lucru în domeniul dreptului familiei şi a unor sesiuni de procese simulate. Pe parcursul anului 2014 a fost organizată o serie întreagă de seminare comune de formare a magistraţilor şi grefierilor în domeniul CEDO, după cum urmează: 29-30 mai, la Bucureşti, seminar CEDO – aspecte civile; 16 – 17 iunie 2014, la Iaşi, seminar CEDO – aspecte civile; 3 – 4 iulie 2014, la Iaşi, seminar CEDO – aspecte penale; 8 – 9 septembrie 2014, la Timişoara, seminar CEDO – aspecte civile; 25-26 septembrie 2014 la Braşov, seminar CEDO- aspecte civile; 2-3 octombrie 2014, la Timişoara, seminar CEDO – aspecte penale; 6-7 octombrie 2014, la Cluj, seminar CEDO – aspecte civile; 20-21 octombrie 2014, la Braşov, seminar CEDO – aspecte penale; 6-7 noiembrie, la Cluj, Seminar CEDO – aspecte penale, 17-18 noiembrie, la Bucureşti, seminar CEDO – aspecte penale. Numărul participanţilor grefieri la aceste activităţi au fost de câte 2 sau 3, în funcţie de locurile disponibilizate de INM. În cadrul aceluiaşi proiect, au fost organizate la Bucureşti două conferinţe în domeniul noilor coduri, în materie penală, astfel: în perioada 6-7 octombrie 2014, la care au participat 11 grefieri, şi în perioada 3-4 noiembrie 2014, la care au participat 5 grefieri. În urma propunerii iniţiate de SNG anul trecut, în cursul anului 2014 s-a prelungit pentru o perioadă de 2 ani, parteneriatul cu British Council Romania, respectiv Acordul nr. TC06/10.06.2014, prin care Centrul Cultural Britanic a pus la dispoziţia Şcolii materiale didactice dedicate disciplinei Engleză juridică, pentru dezvoltarea cursurilor online destinate cursanţilor şi formatorilor SNG. II.4. Evaluarea profesională a magistraţilor Potrivit dispoziţiilor art. 39 – 42 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea judecătorilor şi a procurorilor este supusă la fiecare trei ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesională si de performanţă. Pentru judecătorii şi procurorii numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Prin Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/04.10.2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 814/29.11.2007, sunt specificate criteriile menţionate anterior, prin stabilirea indicatorilor şi sub-indicatorilor de măsurare a performanţei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, prin Hotărârea Plenului nr. 10/17.01.2008 a fost aprobat Ghidul de evaluare profesională a magistraţilor elaborat în vederea aplicării regulamentului, care evidenţiază legătura între definiţia, scopul, principiile evaluării şi modalităţile şi mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum şi aspecte legate de administrarea procesului de evaluare. În actuala reglementare, scopul sintetic al evaluării vizează stabilirea nivelului de competenţă profesională a judecătorilor şi procurorilor, îmbunătăţirea performanţelor lor profesionale prin identificarea nevoilor de instruire şi dezvoltare profesională, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în sistemul judiciar, menţinerea şi consolidarea calităţii acestui sistem. Evaluarea trebuie înţeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură motivarea/stimularea magistraţilor şi a instanţelor/parchetelor pentru dezvoltarea profesională şi organizaţională, necesară creşterii calităţii actului de justiţie. Evaluarea constituie procesul prin care performanţa, adică nivelul calitativ la care magistratul îşi îndeplineşte atribuţiile curente în instanţă şi parchete, este apreciată prin raportare la acelaşi cadru de referinţă, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activităţile profesionale şi indicatorii de performanţă în activităţile profesionale, precum şi calificativele/ standardele după care un magistrat este apreciat ca fiind competent pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi specifice ale postului pe care îl ocupă. Legea nr. 303/2004 precizează criteriile de evaluare – eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia de pregătire profesională continuă, precum şi calificativele cu care este apreciată performanţa – foarte bine, bine, suficient şi insuficient – şi impactul lor asupra carierei magistratului şi asupra calităţii sistemului juridic. Indicatorii precizează care sunt elementele şi aspectele de performanţă a magistratului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independenţa magistratului şi să fie respectat dreptul fiecărui magistrat la o evaluare corectă. Structura de criterii şi indicatorii relevanţi pentru aceste criterii constituie principalul instrument care asigură transparenţa evaluării şi caracterul ei unitar. În ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de evaluare, acesta cuprinde următoarele activităţi: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale ale magistratului, cu caracter public, desfăşurate de cel evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a magistratului, autoanaliză şi autoapreciere, interviul de evaluare a magistratului, stabilirea de comun acord a planului individual de dezvoltare profesională şi stabilirea unui calificativ pentru nivelul calitativ la care magistratul şi-a îndeplinit activitatea în perioada supusă evaluării (2 sau 3 ani, după caz). Evaluarea este folosită pentru îmbunătăţirea performanţei individuale şi implicit pentru menţinerea şi îmbunătăţirea performanţei instanţei sau a parchetului, precum şi a sistemului ca întreg. Rezultatele evaluării sunt luate în considerare şi la repartizarea magistraţilor în programe de instruire, în funcţie de competenţele ce trebuie dezvoltate. Instanţele si parchetele au obligaţia de a asigura desfăşurarea corectă a procesului de selecţie a evaluatorilor şi desfăşurarea procesului de evaluare, în conformitate cu principiile şi procedurile cuprinse în Regulamentul şi Ghidul de evaluare. În baza dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 şi a prevederilor Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor la instanţe şi parchete, componenţa acestora fiind desemnată de colegiile de conducere. De asemenea, după ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior. În vederea asigurării unei evaluări unitare, având în vedere solicitările transmise de unele instanţe şi parchete privind lămurirea unor aspecte constatate în procedura de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a pronunţat cu privire la următoarele probleme: • stabilirea de principiu a datei de la care operează reînvestirea membrilor comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor/procurorilor; • întocmirea raportului de evaluare a activităţii profesionale a unui judecător care a îndeplinit atât o funcţie de conducere, cât şi o funcţie de execuţie în perioada supusă evaluării; • întocmirea raportului de evaluare a activităţii profesionale a unor judecători care au avut calitatea de membri ai comisiei de evaluare ; • înlocuirea membrilor comisiei de evaluare. Potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 şi 4 din Legea nr. 303/2004, republicată, judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare a activităţii profesionale. Decizia secţiei poate fi contestată la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Împotriva calificativelor obţinute la evaluare, au fost formulate în decursul anului 2014, până în prezent, 6 contestaţii la calificativ (2 judecători şi 4 procurori), dintre care 2 au fost respinse definitiv de către Plenul Consiliului, o contestaţie a fost respinsă de Secţia pentru judecători, 4 contestaţii au fost respinse de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (două dintre soluţiile Secţiei pentru procurori fiind contestate şi menţinute de către Plenul Consiliului), iar două sunt în curs de soluţionare . De asemenea, este de menţionat că, pe baza propunerilor venite din partea colegiilor de conducere ale instanţelor şi parchetelor pentru anul 2014, la nivelul Direcţiei resurse umane şi organizare au fost întocmite şi supuse aprobării Plenului un număr de 118 note, prin care s-a luat act de calitatea de membru de drept în comisiile de evaluare, respectiv au fost numiţi/reînvestiţi în aceste comisii un număr de 184 de judecători şi 128 de procurori. De asemenea, au fost dispuse modificări ale comisiilor de evaluare a judecătorilor şi magistraţilor asistenţi de la nivelul Î.C.C.J, comisiilor de evaluare a activităţii procurorilor constituite la nivelul P.Î.C.C.J. şi D.N.A. CAPITOLUL III – Atribuţii în legătură cu activitatea legislativă III.1. Avizarea unor proiecte de acte normative În lumina atribuţiilor conferite de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi în anul 2014 Consiliului Superior al Magistraturii i-au fost înaintate spre avizare proiectele mai multor acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, unele dintre acestea având o importanţă deosebită pentru sistemul judiciar. Din totalul de 33 de proiecte de acte normative înaintate spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, 31 au primit aviz favorabil, cu sau fără observaţii. Două proiecte de acte normative au primit aviz negativ şi anume: – propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (Hotărârea Plenului nr. 27 din 16 ianuarie 2014); – propunerea legislativă pentru modificarea art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Plenului nr. 1199 din 6 noiembrie 2014); Printre cele mai importante proiecte de acte normative avizate favorabil, din perspectiva aspectelor reglementate, se numără: – proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind măsurile necesare pentru funcţionarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare şi din centrele de reţinere şi arestare preventivă, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcţionări a instanţelor pe durata desfăşurării activităţii acestor comisii (Hotărârea Plenului nr. 28 din 16 ianuarie 2014); – proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea (Hotărârea Plenului nr. 139 din 30 ianuarie 2014); – proiectul de Ordin al Ministrului Justiţiei pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor (Hotărârea Plenului nr. 811 din 3 iulie 2014); – proiectul Ordonanţei Guvernului pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (Hotărârea Plenului nr. 917 din 26 august 2014) – proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (Hotărârea Plenului nr. 916 din 26 august 2014). De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat şi avizat favorabil mai multe proiecte de acte normative prin care se urmăreşte asigurarea unui cadru optim desfăşurării activităţii judecătorilor şi procurorilor, cum ar fi proiectul de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Hotărârea Plenului nr. 920 din 26 august 2014) şi proiectul de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Hotărârea Plenului nr. 1172 din 6 februarie 2014), proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei (Hotărârea Plenului nr. 138 din 30 ianuarie 2014) sau proiectul de Hotărâre a Guvernului privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public (Hotărârea Plenului nr. 77 din 16 ianuarie 2014), elaborate în scopul suplimentării schemelor de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, celorlalte instanţe judecătoreşti şi, respectiv, Ministerului Public. III.2. Elaborarea legislaţiei secundare În exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prevăzute de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, dar şi de alte dispoziţii legale care prevăd atribuţia Consiliului de a aproba regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri şi regulamentul pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex, în anul 2014 au fost adoptate, modificate şi completate mai multe regulamente. În acest sens, Plenul consiliului Superior al Magistraturii a adoptat 29 de hotărâri în acest sens. 1. La începutul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o bogată activitate de elaborare a legislaţiei secundare, consecinţă a incidenţei unor dispoziţii cuprinse într-o serie de acte normative. Astfel, ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, în temeiul art. 7 alin. (4) şi (5) din acest act normativ Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 140 din 06 februarie 2014, a aprobat Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, care include şi trei anexe – parte integrantă din regulament. De asemenea, Legea nr. 255/2013 a modificat şi Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii faptului că numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale – art. 32 alin. (2). În baza acestui temei, prin Hotărârea nr. 176 din 6 februarie 2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari. Acest regulament este anexă şi la Ordinul Ministrului Apărării naţionale nr. M.47/2014 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 29 aprilie 2014 Totodată, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a prevăzut la art. 187 alin. (3) obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Acest regulament a fost aprobat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 89 din 23 ianuarie 2014. 2. În cadrul activităţii de elaborare a legislaţiei secundare o importanţă deosebită în cursul anului 2014 a avut-o adoptarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, care a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1260 din 20 noiembrie 2014 şi a Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 862 din 3 iulie 2014. Necesitatea adoptării acestor două regulamente a decurs din faptul că, deşi potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv evaluarea activităţii profesionale şi susţinerea examenului de promovare, totuşi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii nu există dispoziţii care să prevadă modalitatea de promovare în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv care să permită, în concret, evaluarea acestuia. 3. Dintre modificările operate asupra regulamentelor existente, cu titlu de exemplu sunt de menţionat cele aduse Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în acest sens fiind adoptate mai multe hotărâri (Hotărârile nr. 79 din 16 ianuarie 2014, nr. 231 din 6 martie 2014, nr. 711 din 27 iunie 2013, nr. 511 din 10 aprilie 2014, nr. 545 din 6 mai 2014, nr. 1049 din 23 septembrie 2014 şi nr. 1174 din 6 noiembrie 2014). Principalele modificări ale acestui act normativ au fost aduse prin Hotărârea Plenului nr. 79/2014 şi au fost determinate de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale 4. Alte modificări operate la nivelul legislaţiei secundare au vizat îmbunătăţirea procedurilor de concurs, în cazul unor concursuri organizate pe baza regulamentelor aprobate prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii. Menţionăm, în acest sens, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338 din 13 martie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006), Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 546 din 6 mai 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173/2007), Hotărârea nr. 232 din 6 martie 2014 pentru completarea Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 185/2007), Hotărârea nr. 866 din 3 iulie 2014 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007) şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 694 din 18 iunie 2014 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012). În acelaşi context, se cuvin a fi menţionate modificările şi completările aduse Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006) – prin Hotărârea nr. 652 din 10 iunie 2014 şi Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012) – prin Hotărârea nr. 653 din 10 iunie 2014. Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii a mai fost modificat şi completat prin Hotărârea nr. 1131 din 6 noiembrie 2014, iar Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură – prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1216 din 6 noiembrie 2014. 5. Alte hotărâri ale Plenului prin care au fost modificate dispoziţii regulamentare în anul 2014 sunt Hotărârile nr. 130 din 30 ianuarie 2014 şi nr. 510 din 10 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005), Hotărârea nr. 866 din 3 iulie 2014 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007), Hotărârile nr. 129 din 30 ianuarie 2014 şi nr. 827 din 3 iulie 2014 pentru modificarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 Totodată, trebuie menţionat şi Regulamentul privind drepturile şi obligaţiile persoanelor trimise în misiune temporară în străinătate de către Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi pentru stabilirea procedurii de aprobare a acestor misiuni, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 335 din 13 martie 2014, prin care a fost abrogată Hotărârea nr. 424A din 7 iunie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi Hotărârea nr. 505 din 21 iulie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. CAPITOLUL IV – Atribuţii în materie disciplinară şi de etică şi deontologie profesională IV.1. Activitatea Consiliul Superior al Magistraturii ca organ jurisdicţional în materie disciplinară Potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, precum şi a magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor de la toate instanţele civile şi militare, dar şi a magistraţilor asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte acelaşi rol în materia răspunderii disciplinare a tuturor procurorilor de la toate parchetele, civile şi militare. În urma soluţionării acţiunilor disciplinare promovate de Inspecţia judiciară, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a aplicat în anul 2014 următoarele sancţiuni disciplinare: – sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 2 luni” aplicată judecătorului Ş.I.V. de la Judecătoria F., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 9 J/19.06.2014 a rămas definitivă prin respingerea recursului ca nefondat, conform deciziei civile nr. 2/12.01.2015, pronunţată în dosarul nr. 3106/1/2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători. – sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni” aplicată judecătorului D.D.D. de la Judecătoria P., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. c) şi t) teza a II-a raportat la art. 99 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 9 J/19.06.2014 a rămas definitivă prin respingerea recursului ca nefondat, conform deciziei civile nr. 2/12.01.2015, pronunţată în dosarul nr. 3106/1/2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată judecătorului V.D.M. de la Judecătoria S., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6J/28.05.2014 a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 158/15.12.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2843/1/2014. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată judecătorului B.D. de la Tribunalul B. N., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10J/25.06.2014 se află în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată judecătorului P.O detaşat în cadrul Ministerului de Justiţie, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7J/11.06.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată judecătorului D.M.D. de la Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 14J/24.09.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din funcţie pentru o perioadă de 6 luni”, aplicată judecătorului M.S. de la Tribunalul B., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 11J/10.09.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată judecătorului V.Ţ de la Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) şi t) raportat la art. 991 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 13J/24.09.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni”, aplicată judecătorului D.C. de la Judecătoria G., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 16J/ 22.10.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În anul 2014, prin hotărârile pronunţate în acţiunile disciplinare admise de către Secţia pentru procurori în materie disciplinară, s-au aplicat următoarele sancţiunile disciplinare: – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată procurorului M.M. de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor, republicată. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6P/25.06.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „excludere din magistratură” aplicată procurorului B.M.V. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i), j), m) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7P/07.07.2014 se află în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din funcţie pe o perioadă de 6 luni” aplicată procurorului O.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7P/07.07.2014 se află în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei brute cu 20% pentru o perioadă de 5 luni” aplicată procurorului E.E. de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor, republicată. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10P/29.10.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată procurorului C.S.M. de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10P/29.10.2014 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. – sancţiunea disciplinară constând în „excludere din magistratură” aplicată procurorilor B.M.V. şi O.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. m) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 12P/26.11.2014 se află în termenul de declarare a căii de atac. – sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni” aplicată procurorului A.C.G. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 8P/24.09.2014 a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată procurorului B.A. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. m) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 11P/26.11.2014 se află în termenul de declarare a căii de atac. – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” aplicată procurorului I.A. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. l) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii se află în curs de redactare. – sancţiunea disciplinară constând în „suspendare din funcţie pe o perioadă de 6 luni”, aplicată procurorului H.C. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii se află în curs de redactare. IV.2. Aspecte relevante privind activitatea Inspecţiei Judiciare. Evaluarea efectelor modificărilor legislative în materia răspunderii disciplinare A. Soluţionarea sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare În anul 2014, la Inspecţia Judiciară au fost înregistrate un număr de 5182 sesizări privind activitatea judecătorilor si procurorilor şi 1422 de reveniri cu privire la memoriile înregistrate anterior. Situaţia acestora pe direcţiile de inspecţie judiciară, se prezintă astfel: – la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 3684 de lucrări referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor şi 1083 de reveniri cu privire la memoriile anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au presupus verificări suplimentare faţă de lucrarea iniţială). – la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate 1498 de lucrări referitoare la activitatea sau conduita procurorilor şi 339 de reveniri cu privire la memoriile anterioare. B. Sesizări din oficiu În anul 2014 au fost înregistrate la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători 103 de sesizări din oficiu, determinate de aspecte sesizate în mass-media referitoare la activitatea judecătorilor sau de constatări ale inspectorilor judiciari, ca urmare a derulării controalelor desfăşurate la instanţe sau a diferitelor activităţi de monitorizare, exemplificându-se: – 9 de sesizări ca urmare a articolelor publicate în mass media; – 23 de sesizări ca urmare a monitorizării respectării dispoziţiilor legale privind termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti; – o sesizare ca urmare a controlului tematic la Judecătoria C. având ca obiect verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere; – 3 sesizări ca urmare a controlului tematic la Curtea de Apel O. vizând eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, a conducerii Curţii de Apel O. şi a instanţelor arondate; – 2 sesizări ca urmare a Controlului privind verificările vizând durata datei de recomandare şi a intervalului de timp la care este stabilit primul termen de judecată, în dosarele înregistrate după intrarea în vigoare a Noului cod de procedură civilă; – 4 sesizări ca urmare a monitorizării situaţiei dosarelor cu vechime mai mare de 10 ani de la data înregistrării în sistem în 2013; – 2 sesizări ca urmare a monitorizării dosarelor de mare corupţie, în raport de criteriile menţionate în cuprinsul referatului privind monitorizarea măsurilor adoptate ca urmare a aprobării Raportului de control al Inspecţiei Judiciare nr. 2788/1J/224/S1J/2011 privind analiza dosarelor de mare corupţie din perspectiva managementului de caz. – 13 ca urmare a monitorizării situaţiilor în care instanţele judecătoreşti au constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive, – 46 sesizări rezultate din alte situaţii. Precizăm faptul că, în 6 situaţii s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de judecătorii vizaţi, în 7 cazuri s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de judecătorii vizaţi, 5 cazuri au fost emise rezoluţii de respingere a sesizării, în 56 de cazuri s-a constatat faptul că aspectele în privinţa cărora Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu nu au fost confirmate, iar în 29 de situaţii se efectuează verificări prealabile. În cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate 43 de sesizări din oficiu, determinate, de aspecte sesizate în mass-media referitoare la activitatea procurorilor ori de constatări ale inspectorilor judiciari cu prilejul controalelor desfăşurate la parchete, exemplificându-se: – 7 sesizări ca urmare a verificării măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizării; – 4 sesizări ca urmare a verificării măsurilor luate de procurori şi conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale şi judecătorii, în vederea redactării în termen a motivelor de apel şi recurs în cauzele penale şi civile; – o sesizarea ca urmare a verificării eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunal T.; – o sesizarea ca urmare a verificării măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor, cu autori cunoscuţi, mai vechi de 5 ani de la data sesizării; – 2 sesizări ca urmare a articolelor publicate în mass media; – 28 sesizări rezultate din alte situaţii. Menţionăm faptul că, în patru situaţii s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de procurorii vizaţi, într-un caz a fost întocmită rezoluţie de începere a cercetării disciplinare – acţiunea disciplinară fiind suspendată până la soluţionarea unei dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, într-un caz a fost întocmită rezoluţie de respingere, într-un caz a fost întocmită rezoluţie de începere a cercetării disciplinare, în 32 cazuri s-a constatat faptul că aspectele în privinţa cărora Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu nu au fost confirmate, iar în 4 situaţii se efectuează verificări prealabile. C. Verificări efectuate de Inspecţia Judiciară la instanţele de judecată şi la parchetele de pe lângă acestea Raportat la competenţele Inspecţiei Judiciare, astfel cum sunt reglementate de prevederile art. 74 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, republicată, în cursul anului 2014, în perioada de referinţă 01.01.2014-31.12.2014 Inspecţia Judiciară a realizat activităţile prevăzute de legi şi regulamente, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Ordinul emis de inspectorul-şef. În raport de specificul atribuţiilor conferite de lege, de analiză, verificare şi control precum şi în materie disciplinară, activitatea Inspecţiei Judiciare se desfăşoară cu respectarea normelor constituţionale şi a dispoziţiilor prevăzute de legi şi regulamente care guvernează activitatea sistemului judiciar, în ansamblul său. Scopul Inspecţiei Judiciare este acela de a spori calitatea actului de justiţie şi de a contribui la îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente şi de evaluare a activităţii acestuia, care vizează în principal: a) verificarea modalităţii de funcţionare a instanţelor şi parchetelor şi furnizarea de informaţii utile şi reale cu privire la activitatea acestora, instituţiilor responsabile de administrarea sistemului judiciar; b) formularea propunerilor adecvate, pe baza analizei datelor rezultate din verificările efectuate, în vederea îmbunătăţirii performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor; c) identificarea aspectelor care intră sub incidenţa normelor privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor sau a celor ce constituie încălcări ale normelor Codului deontologic; d) verificarea îndeplinirii condiţiei de bună-reputaţie de către judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi a situaţiilor sau aspectelor de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale şi independenţei judecătorilor şi procurorilor sau a sistemului judiciar în ansamblul său. Activitatea de control efectuată de Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători 1) Control privind verificările vizând eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerile Curţii de Apel Oradea şi ale instanţelor arondate. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 778/IJ/510/DIJ/2014, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 814 din 26 august 2014. 2) Control privind verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor având ca obiect săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Codul Silvic, precum şi sub aspectul practicii instanţelor în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate pentru comiterea acestei categorii de infracţiuni Raportul a fost finalizat prin raportul nr. 1491/IJ/996/DIJ/2014, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646 din 19 iunie 2014. 3) Control privind verificarea modalităţii de aplicare de către instanţe a dispoziţiilor art. 23 şi următoarele din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, referitoare la emiterea ordinului de protecţie. Raportul a fost finalizat prin raportul nr. 1609/IJ/1070/DIJ/2014 şi aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 815 din 26 august 2014. 4) Control la Judecătoria Câmpulung având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere . Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 128/IJ/846/DIJ/2014, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 647 din 19 iunie 2014. 5) Control la Curtea de Apel Galaţi având ca obiectiv având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 4038/IJ/3343/DIJ/2014, urmând a fi discutat în şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 6) Control la Curtea de Apel Ploieşti având ca obiectiv având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere. Controlul a fost înregistrat sub nr. 4087/IJ/3370/DIJ/2014, raportul de control aflându-se în curs de redactare. 7) Control tematic având ca obiectiv actualizarea datelor statistice referitoare la durata datei de recomandare şi intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecată, cu identificarea celor mai bune practici în aplicare dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă în procedura de regularizare a cererii de chemare, precum şi modalitatea de implementare a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 718/03.07.2014. Prin ordinul Inspectorului şef nr. 77 din 13 noiembrie 2014, s-a dispus efectuarea controlului în perioada 14.11.2014-05.12.2014. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 5030/IJ/3954/DIJ/2014, urmând a fi discutat în şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 8) Control având ca obiect identificarea dosarelor şi analiza datelor statistice obţinute privind cauzele în care s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării extinse şi practica judiciară în acest sens. Prin ordinul Inspectorului şef nr. 66 din 23 octombrie 2014, s-a dispus efectuarea controlului în perioada 24.10.2014-17.11.2014. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 4621/IJ/3699/DIJ/2014, urmând a fi discutat în şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Controale dispuse urmare a suplimentării planului de activitate Control privind verificările vizând durata datei de recomandare şi a intervalului de timp la care este stabilit primul termen de judecată, în dosarele înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 1463/IJ/975/DIJ/2014, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 718 din 03 iulie 2014. Monitorizări 1) Control privind rezultatul activităţii de monitorizare a dosarelor mai vechi de 10 ani de la data înregistrării în sistem. 2)Continuarea monitorizării respectării dispoziţiilor legale privind termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti. 3)Continuarea monitorizării dosarelor de mare corupţie, în raport de criteriile menţionate în cuprinsul referatului privind monitorizarea măsurilor adoptate ca urmare a aprobării Raportului de control al Inspecţiei Judiciare nr. 2788/1J/224/S1J/2011 privind analiza dosarelor de mare corupţie din perspectiva managementului de caz. 4) Continuarea monitorizării situaţiei dosarelor cu vechime între 5 şi 10 ani cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale ce privesc soluţionarea cu celeritate a cauzelor. 5)Monitorizarea situaţiilor în care instanţele judecătoreşti au constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive. Activitatea de control efectuată de Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori Prin Ordinul nr. 110/18.12.2013 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare s-au stabilit domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, în anul 2014, de către inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori. În perioada de referinţă, au fost dispuse un număr total de 17 controale, din care: Controale efectuate conform calendarului 1) Control privind verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizării. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 994/IJ/262/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr.585/02.09.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 2) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ şi parchetele arondate acestuia. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 1080/IJ/284/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 499/26.08.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 3) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Serviciului Teritorial Braşov din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Control a fost finalizat prin raportul nr. 1081/IJ/285/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 409/03.07.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 4) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Serviciului Teritorial Constanţa şi a Biroului Teritorial Tulcea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Control a fost finalizat prin raportul nr. 1082/IJ/286/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 576/02.09.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 5) Control privind verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale şi judecătorii, în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării, având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, prevăzută de art.23 din Legea nr. 565/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; infracţiunile de corupţie prevăzute de art.289-292 din Codul penal precum şi din Legea nr.78/2000; infracţiunilor prevăzute de Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art.301 din Codul penal; infracţiunilor prevăzute de Codul silvic şi infracţiunilor de contrabandă prevăzute de art. 270 şi art. 271 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 1466/IJ/368/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 500/26.08.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 6) Control privind verificarea aspectelor de practică a parchetelor în ceea ce priveşte înregistrarea dosarelor penale în care instanţele de judecată au pronunţat soluţii definitive de achitare în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. c din vechiul Cod de procedură penală. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 2098/IJ/527/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 502/26.08.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 7) Control privind verificarea modalităţii de remediere, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbuneşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, a deficienţelor constatate în urma raportului de control nr. 3703/IJ/958/DIP/2013 al Inspecţiei Judiciare aprobat prin Hotărârea nr. 4/14.01.2014 de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 3413/IJ/867/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 621/16.10.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 8) Control privind verificarea modalităţii de remediere, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, a deficienţelor constatate în urma raportului de control nr. 4025/IJ/1019/DIP/2013 al Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Hotărârea nr. 99/31.01.2014 de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 3414/IJ/868/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 760/27.11.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 9) Control privind verificarea modalităţii de remediere a deficienţelor constatate la Serviciul Teritorial Galaţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în urma raportului de control nr. 4088/IJ/1032/DIP/2013 al Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Hotărârea nr. 5/14.01.2014 de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 3415/IJ/869/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 636/29.10.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 10) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna şi parchetele arondate acestuia. Controlul s-a desfăşura în perioada 06-17.10.2014 şi raportul se află în curs de redactare. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr. 4065/IJ/1077/DIP/2014, urmând a fi discutat în şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 11) Control privind verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor, cu autori cunoscuţi, mai vechi de 5 ani de la data sesizării. În prezent, raportul de control se află în curs de redactare. 12) Control privind verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor, cu autori cunoscuţi, mai vechi de 1 an de la data sesizării, privind infracţiunile de supunere la rele tratamente, purtare abuzivă şi cercetare abuzivă prevăzute de art. 296, 280-281 Cod penal, săvârşite de către poliţişti, jandarmi ori lucrători de penitenciar, precum şi infracţiunile de ultraj comise împotriva acestora, prevăzute de art. 257 Cod penal. În prezent, raportul de control se află în curs de redactare. Controale dispuse urmare a suplimentării planului de activitate 1) Control privind verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor, în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării, având ca obiect plângeri penale formulate de Curtea de Conturi a României. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 2036/IJ/507/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 501/26.08.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 2) Control privind verificarea, potrivit competenţelor conferite de lege, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, Serviciul Teritorial Craiova şi Biroul Teritorial Olt din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi la Serviciul Teritorial Craiova din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţi, în ceea ce priveşte respectarea normelor de procedură în efectuarea urmăririi penale sau a supravegherii cercetărilor penale în cauzele privind pe Sandu Anghel instrumentate în perioada 2006 la zi, inclusiv din perspectiva respectării termenelor rezonabile, precum şi pentru efectuarea unei analize a modalităţilor de sesizare în aceste cauze. Controlul a fost finalizat, prin raportul nr3131/IJ/784/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 503/26.08.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 3) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunal Timiş. Raportul urmează să fie înaintat Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul de control se află în lucru la inspectorii judiciari desemnaţi să efectueze verificările. 4) Control având ca obiect verificarea dosarelor penale, în care au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, în anii 2013 şi 2014, urmare intervenţiei prescripţiei răspunderii penale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 3988/IJ/1053/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 764/09.12.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 5) Control privind verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, având ca obiect activitatea desfăşurată în anul 2013 şi primele trei semestre al anului 2014. Controlul a fost finalizat prin raportul nr. 4793/IJ/1268/DIP/2014 şi aprobat prin Hotărârea nr. 860/16.12.2014 pronunţată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Monitorizări Suplimentar controalelor incluse în calendarul de activitate pentru anul 2014, în cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori s-a desfăşurat şi activitate de analiză a datelor rezultate în urma monitorizării, astfel: 1) Dosare mai vechi de 1 de la data sesizării având ca obiect infracţiunile săvârşite în legătură cu procedurile de desfăşurare a achiziţiilor publice, inclusiv a măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor. Activitatea de monitorizare s-a concretizat prin întocmirea Notei nr. 2313/IJ/582/DIP/2013. Prin Hotărârea nr. 385/04.06.2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat măsurile propuse de Inspecţia Judiciară: 2) Dosare mai vechi de 1 an de la data sesizării, având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani prevăzute de art. 29 şi 31 din Legea nr. 656/2002, republicată, corupţie prevăzute de art. 254-257 Cod penal şi din Legea nr. 78/2000, conflict de interese prevăzută de art. 2531 Cod penal şi evaziune fiscală prevăzută de Legea nr. 241/2005. Activitatea de monitorizare s-a concretizat prin întocmirea Notei nr. 1359/IJ/313/DIP/2013, iar prin Hotărârea nr. 408/03.07.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat măsurile propuse de Inspecţia Judiciară. 3) Dosare mai vechi de 2 ani de la data sesizării, aflate în curs de soluţionare, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu. Activitatea de monitorizare s-a concretizat prin întocmirea Notei nr. 4025/IJ/1019/DIP/2013, iar prin Hotărârea nr. 765/09.12.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat măsurile propuse de Inspecţia Judiciară. 4) Dosare mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti. Activitatea de monitorizare s-a concretizat prin întocmirea Notei nr. 1619/IJ/380/DIP/2013, iar prin Hotărârea nr. 1/08.01.2015 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat nota Inspecţiei Judiciare având ca obiect rezultatul verificărilor efectuate de către procurori anume desemnaţi din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. 5) Dosare mai vechi de 1 an de la data sesizării, având ca obiect infracţiunile săvârşite în legătură cu procedurile de desfăşurarea achiziţiilor publice, precum şi măsurile dispuse pentru recuperarea prejudiciilor, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Activitatea de monitorizare s-a concretizat prin întocmirea Notei nr. 2313/IJ/582/DIP/2013 urmând a fi înaintată Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. C. Activitatea Inspecţiei Judiciare în materie disciplinară În anul 2014, inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători au exercitat 27 acţiuni disciplinare, după cum urmează: 1. acţiunea disciplinară exercitată la data de 16.01.2014 împotriva judecătorului A.G. din cadrul Judecătoriei P., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, judecătorul a adoptat o conduită contrară dispoziţiilor legale şi regulamentare, care guvernează relaţiile de serviciu, provocând incidente prin care a creat o stare de temere persoanelor cărora acesta le-a adresat ameninţări şi acuzaţii, starea conflictuală dintre persoanele implicate fiind cunoscută de întreg colectivul instanţei, ceea ce a dus la afectarea climatului normal al desfăşurării relaţiilor de serviciu – conexat la dos 19/J/2013. Prin Hotărârea din data de 03.12.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară ca neîntemeiată şi a constatat încetată de drept măsura suspendării din funcţiei a judecătorului, măsură dispusă prin încheierea de şedinţă din 07.05.2014. În prezent hotărârea se află în curs de redactare. 2. acţiunea disciplinară exercitată la data de 17.01.2014 împotriva judecătorului Ş.I.V. din cadrul Judecătoriei F., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) şi t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, judecătorul nu s-a abţinut de la soluţionarea unui dosar având aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, cu un alt dosar în care, anterior numirii în magistratură, judecătorul a avut calitatea de avocat. Prin Hotărârea nr. 5J/03.04.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 2 luni”. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia nr. 139 din 24.11.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2412/1/2014 . 3. acţiunea disciplinară exercitată la data de 18.02.2014 împotriva judecătorului I.M.L din cadrul Tribunalului A., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, magistratul a folosit atât expresii inadecvate, cât şi argumente vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei şi demnitatea procurorilor care au efectuat urmărirea penală într-o cauză dedusă judecăţii, fiind date exemple concrete cu anumite pasaje din hotărârea respectivă. Prin Hotărârea nr. 8J/18.06.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii respinge acţiunea disciplinară. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 4. acţiunea disciplinară exercitată la data de 06.03.2014 împotriva judecătorului D.D.D. din cadrul Judecătoriei P., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) şi t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că magistratul a abordat o modalitate de citare a reprezentantului Parchetului în dosarele aflate pe rolul instanţei prin întocmirea citaţiilor telefonice prin care solicita în mod imperios asigurarea prezenţei în sală a reprezentantului parchetului care depăşeşte cadrul legal şi regulamentar precum şi modalitatea de interogare şi interpelare folosită de judecătorul cercetat în raportul profesional cu procurorul de şedinţă. Prin Hotărârea nr. 9J/19.06.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii admite în parte acţiunea disciplinară şi aplică sancţiunea „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni”. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 2/12.01.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 3106/1/2014. 5. acţiunea disciplinară exercitată la data de 25.03.2014 împotriva judecătorului V.D.M. din cadrul Judecătoriei S., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza I şi lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a amânat în mod repetat o cauză, a repus-o pe rol, aceasta datorându-se şi faptul că, în cauză s-a dispus şi reconstituirea dosarului de urmărire penală (în dosar au fost acordate un număr de 41 de termen dintre care 16 termene au fost pentru amânarea pronunţării, instanţa rămânând în pronunţare de 4 ori şi de 3 ori a repus cauza pe rol). S-a reţinut că, în afara dosarului susmenţionat, judecătorul a procedat într-un număr semnificativ de cauze şi în mod repetat la amânarea succesivă a pronunţării, pe o perioadă mai mare de 7 zile în materie civilă, respectiv mai mare de 14 zile în materie penală, urmată în unele dintre cauze de repunerea acestora pe rol, fiind încălcate dispoziţiile codului de procedură civilă şi vechiului cod de procedură penală. Prin Hotărârea nr. 6J/28.05.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii admite în parte acţiunea şi aplică sancţiunea „avertisment”, rămasă definitivă prin decizia 158/15.12.2014 dată în dosarul 2843/1/2014 al Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . 6. acţiune disciplinară exercitată la data de 15.04.2014 împotriva judecătorului B.D. de la Tribunalul Bistriţa Năsăud, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) şi t) teza a II-a şi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a acordat 76 termene de judecată din care 30 termene pentru lipsa inculpaţilor sau pentru faptul că inculpaţii nu aveau asigurată asistenţa juridică obligatorie, ori apărătorii aleşi ai acestora sau desemnaţi din oficiu nu s-au prezentat fără să asigure înlocuirea, apreciindu-se că a existat o lipsă de fermitate în luarea măsurilor care se impuneau pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei constând în neaplicarea dispoziţiilor art. 198 Cod procedură penală şi art. 83 Cod procedură penală, perioada de la data înregistrării dosarului pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud Secţia penală şi până la soluţionarea acesteia în primă instanţă este mai mare de 7 ani, iar de la înregistrarea în sistem este de 7 ani şi 6 luni. Prin Hotărârea nr. 10J/25.06.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii admite în parte acţiunea şi aplică sancţiunea „avertisment”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 7. acţiunea disciplinară exercitată la data de 15.04.2014 împotriva judecătorului P.O. detaşat în cadrul M.J., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b). 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că magistratul a deţinut concomitent cu funcţia de judecător, funcţia de membru al consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA începând cu data de 10.01.2014, ulterior, la data de 26.01.2014 fiind numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Prin Hotărârea nr. 7J/11.06.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii admite în parte acţiunea şi aplică sancţiunea „avertisment”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 8. acţiunea disciplinară exercitată la data de 03.06.2014 împotriva judecătorului D.M.D de la Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul, a depăşit termenul legal de redactare a hotărârilor, astfel că la data de 31.12.2013 avea 321 de hotărâri judecătoreşti neredactate în termenul legal iar la data de 05.05.2014 avea neredactate un număr de 229 de hotărâri judecătoreşti, astfel că termenul de redactare de 30 de zile de la pronunţare, prevăzut de art. 426 alin. 5 din noul Cod de procedură civilă şi de art. 246 din vechiul Cod de procedură civilă, a fost depăşit, existând foarte multe hotărâri judecătoreşti nemotivate de peste un an de zile. Prin Hotărârea nr. 14J/24.09.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii admite în parte acţiunea şi aplică sancţiunea „avertisment”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 9. acţiunea disciplinară exercitată la data de 05.06.2014 împotriva unui judecătorului M.S din cadrul Tribunalului B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în faptul că judecătorul a temporizat procedurile, consecinţă a comportamentului adoptat manifestat fie prin formularea repetată de cereri de abţinere în aceeaşi cauză, fie prin formularea unor cereri de abţinere, contrar dispoziţiilor legale. Prin Hotărârea nr. 11J/29.05.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „suspendarea din funcţie pe o perioadă de 6 luni”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 10. acţiunea disciplinară exercitată la data de 11.06.2014 împotriva judecătorului G.S.P. din cadrul Curţii de Apel B., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, judecătorul a deţinut concomitent funcţia de judecător în cadrul Curţii de Apel G. cât şi funcţia de conducere de Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice din cadrul Universităţii G.. Prin Încheierea din 10.09.2014 Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea judecării cauzei privind acţiunea disciplinară până la soluţionarea definitivă a unei cauze ce se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. 11. acţiunea disciplinară exercitată la data de 19.06.2014 împotriva judecătorului N.V. din cadrul Judecătoriei M., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, judecătorul a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare în temeiul dispoziţiilor noului cod de procedură civilă în condiţiile în care speţei îi erau aplicabile dispoziţiile codului de procedură civilă anterior. Prin Hotărârea nr. 17J/22.10.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior a Magistraturii a respins acţiunea disciplinară, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac a recursului. 12. acţiunea disciplinară exercitată la data de 17.06.2014 împotriva judecătorului C.M.L. din cadrul Curţii de Apel B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul nu a redactat în termen un număr de 104 hotărâri care i-au fost repartizate în acest scop, pronunţate începând cu luna mai 2012. De asemenea, judecătorul nu a participat la nicio şedinţă de judecată în perioada 05 noiembrie 2013-05 februarie 2014 şi nu i-au fost repartizate spre redactare alte hotărâri decât acelea pronunţate anterior perioadei de referinţă. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. 13. acţiunea disciplinară exercitată la data de 02.07.2014 împotriva judecătorului C.M.L. din cadrul Curţii de Apel B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul, îmbrăcat în robă, a distribuit mai multe înscrisuri persoanelor aflate în sălile de şedinţă ale instanţei, înscrisuri de natură a afecta prestigiul justiţiei. Ulterior, judecătorul C.M.L a staţionat în spaţiul accesibil publicului cu o pancartă care conţinea următoarea menţiune: „Judecător în greva foamei. Judecătorii mai presus de lege trebuie să plece”. Cu aceeaşi ocazie a acordat mai multe interviuri reprezentanţilor mass-mediei, în care a prezentat aspecte nereale referitoare la activitatea sa, dar şi a conducerii şi personalului instanţei, de natură a influenţa opinia publică cu privire la false probleme pe care le-ar avea în cadrul instanţei. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. 14. acţiunea disciplinară exercitată la data de 10.07.2014 împotriva judecătorului P.A. din cadrul Curţii de Apel B. pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a refuzat să participe la şedinţa de judecată din data de 04.03.2014, în care era programată conform planificării de şedinţă. Prin Hotărârea nr. 15/24.09.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac a recursului. 15. acţiunea disciplinară exercitată la data de 14.07.2014 împotriva judecătorului O.A.D. din cadrul Judecătoriei C. pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a înţeles să adopte un comportament arogant, catalogat de petiţionari ca fiind nedemn profesiei de magistrat. Astfel, conduita adoptată, tonul şi expresiile utilizate în discuţii de către doamna judecător, manifestate în raporturile cu colegii şi cu personalul auxiliar au condus în final la generarea unei stări tensionate la nivelul întregii instanţe, concretizată prin dificultăţi în adoptarea actelor administrative necesare în administrarea actului de justiţie. Prin Hotărârea din 09.12.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii respins acţiunea disciplinară ca neîntemeiată cu opinie separată în sensul admiterii acţiunii disciplinare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004. În prezent hotărârea se află în curs de redactare. 16. acţiunea disciplinară exercitată la data de 10.07.2014 împotriva judecătorului V.Ţ. de la Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) şi lit. t) raportat la art. 991 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul nu s-a abţinut de la soluţionarea unei excepţii, deşi era obligat întrucât era incompatibil de a judeca excepţia de nelegalitate. Prin Hotărârea nr. 13J/24.09.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „avertisment”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 17. acţiunea disciplinară exercitată la data de 31.07.2014 împotriva judecătorului C.M.L. din cadrul Curţii de Apel B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul, la data de 28.05.2014, la ieşirea din şedinţa în care fusese planificat, a arătat că nu înţelege să participe la deliberări. De asemenea, la data de 13.05.2014, deşi era planificat în şedinţa de judecată, a refuzat să ia parte la aceasta, completul fiind întregit cu judecătorul planificat de permanenţă. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 18. acţiunea disciplinară exercitată la data de 08.08.2014 împotriva judecătorului A.G. din cadrul Judecătoriei P., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a făcut afirmaţii publice la un post de televiziune, declaraţii care vizau modul de înfăptuire al justiţiei în România. Prin Hotărârea din 03.12.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii respins acţiunea disciplinară ca neîntemeiată. În prezent hotărârea se află în curs de redactare. 19. acţiunea disciplinară exercitată la data de 01.09.2014 împotriva judecătorului D.C. cadrul Judecătoriei G., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul nu a respectat pe o lungă perioadă de timp normele legale privind termenul legal de redactare a unui număr mare de hotărâri judecătoreşti, precum şi nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 200 – 201, art. 264 din vechiul Cod de procedură civilă, respectiv de art. 426 alin. 5 din noul Cod de procedură civilă şi ale art. 310 alin. 2 din vechiul Cod de procedură penală, respectiv art. 406 din noul Cod de procedură penală. Prin Hotărârea nr. 16/22.10.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni”. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 20. acţiunea disciplinară exercitată la data de 01.10.2014 împotriva judecătorului M.R.E. din cadrul Tribunalului B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul nu a respectat, din motive imputabile, termenele de redactare într-un număr de 323 de hotărâri. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 21. acţiunea disciplinară exercitată la data de 02.10.2014 împotriva judecătorului Ţ.G.A, C.A.I, A.L.F. din cadrul Curţii de Apel O., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a raportat la art. 991 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorii au emis o încheiere prin care au modificat minuta unei decizii penale definitive şi executorii în sensul că o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani şi 6 luni a fost înlocuită cu o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu executare pedepsei în regim de detenţie. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 22. acţiunea disciplinară exercitată la data de 15.10.2014 împotriva judecătorului B.L.R. din cadrul Judecătoriei C. N., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza a II-a şi lit. s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a acordat, nenumărate termene într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, având în vedere faptul că respectiva cauza are o vechime de peste 8 ani de la înregistrare. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 23. acţiunea disciplinară exercitată la data de 17.10.2014 împotriva judecătorului A.R.A. din cadrul Tribunalului B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul nu a formulat cerere de abţinere de la soluţionarea unui dosar, în situaţia în care soţul acesteia avea un contract de asistenţă juridică încheiat cu una dintre părţi pentru asigurarea apărării în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial B. Prin Hotărârea din 26.11.2014 Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii respins acţiunea disciplinară. În prezent hotărârea se află în curs de redactare. 24. acţiunea disciplinară exercitată la data de 03.11.2014 împotriva judecătorului C.G. din cadrul Curţii de Apel O., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a ocupat o funcţie în cadrul Misiunii Uniunii Europene în Kosovo, fără a fi solicitat, în prealabil, avizul Consiliul Superior al Magistraturii pentru participarea la procedura de selecţie şi fără să fie detaşat de Secţia pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii pe această funcţie din cadrul misiunii. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 25. acţiunea disciplinară exercitată la data de 04.11.2014 împotriva judecătorului M.M. din cadrul Tribunalului G., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t) cu aplicarea art. 991 art. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul s-a pronunţat asupra menţinerii măsurii preventive după ce măsura încetase de drept, dispunând menţinerea arestării preventive, fapt ce a avut drept consecinţă constatarea încetării de drept a acestei măsuri preventive de către instanţa de control judiciar. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 26. acţiunea disciplinară exercitată la data de 05.11.2014 împotriva judecătorului D.C. judecător de supraveghere a privării de libertate la un penitenciar, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că judecătorul a adoptat o conduită necorespunzătoare în relaţiile cu conducerea penitenciarului şi alţi angajaţi ai acestei instituţii precum şi modalitatea, apreciată abuzivă, de exercitare a funcţiei, prin aceea că a procedat la audierea unui deţinut, fără să existe o solicitare din partea acestuia şi fără să i se fi încălcat vreun drept, prin consemnarea în declaraţia deţinutului a unor aspecte nereale şi defăimătoare referitoare la directorul penitenciarului şi dispunerea citării în vederea audierii, în calitate de martori, a directorului, directorului adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. 27. acţiunea disciplinară exercitată la data de 16.12.2014 împotriva judecătorilor J.C. de la Tribunalul B. şi J.A. de la Curtea de Apel B. pentru săvârşirea a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi, respectiv art. 99 lit. a) şi n) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în faptul că judecătorii (soţi) au adresat injurii şi cuvinte triviale echipajului medical, organelor de poliţie şi procurorilor sosiţi la locuinţa acestora pentru a interveni, ca urmare a primirii de la o terţă persoană a unui apel la numărul de urgenţă 112, în care se specifica faptul că este posibil ca una dintre persoanele din locuinţă să fie decedată. Judecătorul J. A. a refuzat accesul autorităţilor în locuinţa sa, în sprijinul refuzului invocând calitatea sa de magistrat şi faptul că soţia sa a decedat, împrejurare nereală. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. În anul 2014, în cadrul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate 11 cazuri în s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare, după cum urmează: 1. acţiunea disciplinară exercitată la data de 25.02.2014 împotriva procurorului M.M. de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Serviciul Teritorial B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că procurorul şi-a declinat calitatea de procuror în relaţiile cu organele de poliţie cu ocazia instrumentării unor cauze în care avea calitatea de parte, a avut manifestări neconforme statutului de magistrat, prin care a urmărit să influenţeze modul de instrumentare şi soluţionare a acestor cauze. Prin Hotărârea nr. 6P/25.06.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acţiunea şi a aplicat sancţiunea „avertisment”. Recursul împotriva Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 2. acţiunea disciplinară exercitată la data de 17.03.2014 împotriva procurorilor B.M.V şi O.D de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i), s), m) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că, nemulţumiţi fiind de faptul că prim procurorul D.M.L.G a sesizat modul necorespunzător în care şi-au exercitat atribuţiile, procurorul B.M.V împreună cu procurorul O.D (soţie), au declanşat o serie de acţiuni prin care a urmărit punerea în discuţie a managementului prim procurorului unităţii în vederea luării unor măsuri administrative sau disciplinare faţă de acesta. Acţiunile celor doi procurori au avut ca efect perturbarea activităţii Parchetului de pe lângă Judecătoria B. prin eludarea controlului ierarhic şi subminarea autorităţii prim procurorului. Prin Hotărârea nr. 7P/07.07.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „excluderii din magistratură” pentru B.M.V şi „suspendarea din funcţie pe o perioadă de 6 luni” pentru O.D. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. acţiunea disciplinară exercitată la data de 14.03.2014 împotriva procurorilor E.E şi C.S.M de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial I., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), l) şi t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că cei doi procurori au pus concluzii de admitere a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de către inculpatul C.T., faţă de care se luase măsura arestării preventive cu o lună în urmă, ulterior această măsură fiind prelungită. Prin Hotărârea nr. 10P/29.10.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „diminuarea indemnizaţiei brute cu 20% pentru o perioadă de 5 luni” pentru E.E şi „avertisment” pentru C.S.M. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 4. acţiunea disciplinară exercitată la data de 25.03.2014 împotriva procurorului N.A.O de la Parchetul de pe lângă Judecătoria I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. g) şi p) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că nu a evidenţiat şi raportat date statistice reale, a urmărit, sau cel puţin acceptat, pe lângă crearea unei imagini mai favorabile, împiedicarea verificării unor dosare, atât pe cale ierarhică cât şi de către Inspecţia Judiciară. Prin Hotărârea nr. 4P/21.05.2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursului ca nefondat potrivit deciziei civile nr. 1/12.01.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 2813/1/2014. 5. acţiunea disciplinară exercitată la data de 14.04.2014 împotriva procurorului M.I de la Parchetul de pe lângă Judecătoria G., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), b), j) şi t) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în faptul că s-a implicat activ într-o procedură de licitaţie pentru edificarea unei capele din oraş, în scopul desemnării ca şi câştigător a societăţii reprezentate de partenerul său de viaţă. Prin Încheierea din 28.05.2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, a dispus suspendarea acţiunii disciplinare până la soluţionarea în mod definitiv a cauzei penale ce face obiectul unui dosar înregistrat pe rolul Curţii de Apel T. M. 6. acţiunea disciplinară exercitată la data de 26.05.2014 împotriva procurorilor H.C. şi I.A. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul I., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. n), j), respectiv art. 99 lit. l) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, constând în: – prim procurorul (suspendat din funcţie) H.C. a intervenit altfel decât în cadrul legal şi prin folosirea funcţiei deţinute, pentru transferarea unui subofiţer de la IPJ I. la IPJ V., încălcând astfel dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor care prevede că „magistraţilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unei cereri, să pretinde sau să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei sau ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal”. De asemenea, s-a reţinut faptul că H.C. a furnizat date şi informaţii dintr-un dosar aflat în lucru, chiar dacă acesta a fost declinat ulterior la un alt parchet. – prim procurorul adjunct I.A., a intervenit în modul de soluţionare al unui dosar penal al PJ S., aflat în lucru la un alt procuror şi s-a întâlnit în mod repetat cu procurorul care avea spre soluţionare dosarul, deşi demersul său nu a fost încununat de succes. Prin Hotărârea din 16.12.2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acţiunea şi a aplicat sancţiunea disciplinară constând în „suspendare din funcţie pe o perioadă de 6 luni” pentru săvârşirea abaterilor prev. de art. 99 lit. j) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru procurorul H.C. şi a respins acţiunea pentru art. 99 lit. n) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „avertisment” procurorului I.A. pentru săvârşirea abaterilor prev. de art. 99 lit. l) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În prezent hotărârea se află în curs de redactare. 7. acţiunea disciplinară exercitată la data de 30.06.2014 împotriva procurorului I.A. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul I., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în aceea că nu a respectat Ordinul nr. 21 din 19.05.2003 al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu modificările ulterioare, în sensul că nu a comunicat soluţia pronunţată de instanţă cu privire la cererea de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, astfel încât Direcţia Naţională Anticorupţie nu a putut declara recurs împotriva unei încheieri, pronunţată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului C. Prin Hotărârea nr. 9P/01.10.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară. În prezent, dosarul se află în calea de atac a recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 8. acţiunea disciplinară exercitată la data de 21.07.2014 împotriva procurorilor B.M.V. şi O.D de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) şi t) respectiv art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin Hotărârea nr. 12/26.11.2014 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „excludere din magistratură” pentru ambii procurori. 9. acţiune disciplinară exercitată la data de 24.07.2014 împotriva procurorului A.C.G. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în faptul că a dat dovadă atitudine de „nepăsare” faţă de modul în care trebuie să îşi exercite atribuţiile de serviciu ceea ce se răsfrânge în mod negativ asupra imaginii colegilor săi şi a unităţi în care activează. Prin Hotărârea nr. 8P/24.09.2014 Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliul Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni”. Hotărârea a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac. 10. acţiunea disciplinară exercitată la data de 08.10.2014 împotriva procurorului B.A. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. m) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în faptul că, începând cu data de 10.04.2009 şi până în luna iunie 2014, procurorul nu a mai efectuat nici un act de urmărire penală într-o cauză de omor, înregistrată iniţial cu autor necunoscut, ulterior fiind identificată o persoană cu privire la care existau date şi indicii că ar fi autorul faptei, procurorul a continuat să raporteze semestrial dosarul, ca fiind cu autor necunoscut, potrivit Ordinului nr. 32/2009 al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prin Hotărârea din nr.11P/ 26.11.2014 Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliul Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat sancţiunea „avertisment”. 11. acţiunea disciplinară exercitată la data de 14.11.2014 împotriva procurorului P.M.C de la Parchetul de pe lângă Judecătoria B., pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare constând în faptul că, procurorul P.M.C nu a respectat în mod constant dispoziţiile legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor. În prezent dosarul se află pe rolul Secţiei pentru procurori în materie disciplinară. IV.3 Încălcări ale prevederilor Codului deontologic La Direcţia de Inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 4 sesizări privind posibila încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Astfel, în urma verificărilor efectuate, la data de 17.06.2014 Inspecţia Judiciară a înaintat Secţiei pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii raportul conținând verificările efectuate pentru a se stabili dacă faptele unui judecător constituie încălcări ale dispoziţiilor art. 16 alin. 1, art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, ţinând cont de faptul că magistratul a creat numeroase probleme, tensiuni şi conflicte pe perioada activării sale la Tribunalul D. Prin Hotărârea nr. 716/03.07.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu există indicii privind încălcarea de către doamna judecător G.A. E., preşedintele Tribunalului D., a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 18 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Cu privire la cea de-a doua sesizare, în urma verificărilor efectuate, la data de 16.10.2014 Inspecţia Judiciară a înaintat raportul Secţiei pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă faptele unui judecător (cu ocazia soluţionării unor cereri formulate de petenta S.N. în două dosare ale Judecătoriei P., procedând la ascultarea sa, i-a solicitat să justifice „dacă întreţine sau nu relaţii sexuale cu avocatul I.N”, insistând asupra detaliilor vieţii personale ale acesteia) constituie încălcări ale art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Prin Hotărârea nr. 1427/17.12.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea de către doamna judecător C. D. din cadrul Judecătoriei P. a dispoziţiilor art. 18 alin (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Referitor la cea de-a treia lucrare, în urma verificărilor efectuate, la data de 14.11.2014 Inspecţia Judiciară a înaintat raportul Secţiei pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă au fost încălcate dispoziţiile art.12 teza I şi art.14 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile în care judecătorul investit cu soluţionarea contestaţiilor formulate într-o cauză penală aflată de rolul Curţii de Apel G., se afla într-o relaţie de rudenie cu avocatul cauzei. Prin Hotărârea nr. 1279/20.11.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu există indicii privind încălcarea de către doamna judecător G.A.E., preşedintele Tribunalului D., a dispoziţiilor art. 3 alin (2) şi art. 10 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Cu privire la cea de-a patra lucrare, în urma verificărilor efectuate, la data de 14.11.2014 Inspecţia Judiciară a înaintat raportul Secţiei pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă au fost încălcate dispoziţiile art. 12 teza I şi art. 14 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, având în vedere faptul că judecătorul a manifestat în sala de judecată un comportament necorespunzător şi care excede cadrului profesional. Prin Hotărârea nr. 1426/17.12.2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu există indicii privind încălcarea de către doamna judecător C.A. din cadrul Tribunalului G., a dispoziţiilor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La Direcţia de Inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate 2 sesizări privind posibila încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Astfel, în urma verificărilor efectuate, la data de 12.06.2014, Inspecţia Judiciară a înaintat raportul Secţiei pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă modul de exprimare al procurorului M. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. reprezintă o încălcare a dispoziţiile art. 18 alin. 1) şi 2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. În şedinţa din data 23.09.2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea discutării Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 5471/IJ/1451/DIP/2013 până la soluţionarea definitivă a unui dosar aflat pe rolul Curţii de Apel B. Cu privire la cea de-a doua sesizare, la data de 31.10.2014, Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, efectuarea unor verificări cu privire la eventuale încălcări ale Codului deontologic de către un procuror din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în raport de situaţia prezentată în mass-media. În urma verificărilor efectuate, la data de 29.12.2014, Inspecţia Judiciară a înaintat raportul Secţiei pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă au fost încălcate dispoziţiile art. 9 alin 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. CAPITOLUL V – Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii V.1. Dinamica bugetului 2013-2014 şi perspective pentru anul 2015 Dat fiind faptul că politica bugetară a susţinut în cea mai mare măsură Reforma în justiţie, s-a stabilit finanţarea corespunzătoare prin estimarea bugetului pentru fiecare obiectiv în parte. Astfel, programul de cheltuieli potrivit bugetului de stat acordat pentru întreaga activitate desfăşurată de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în perspectiva anului 2015, în dinamică, este următorul: Dinamica bugetului total al C.S.M. în anii 2013-2014 şi perspectiva anului 2015 Nr. crt. 2013 2014 2015 LEI EURO LEI EURO LEI EURO 1 BUGET C.S.M. total 86.737.000 19.628.196 91.446.000 20.549.664 85.172.000 19.139.775 Măsurile au fost adoptate având în vedere riscurile determinate de evoluţiile economice interne şi externe şi au impus adoptarea unei politici bugetare prudente. Conform Scrisorii Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2015 şi a estimărilor pentru anii 2016-2018 şi Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din data de 31 iulie a.c., Proiectul de buget pe anul 2015 a fost dimensionat la nivelul estimărilor pe termen mediu stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2014. Prin urmare, faţă de limita de cheltuieli de 85.172 mii lei, aprobată de Guvern pentru Consiliul Superior al Magistraturii, s-a solicitat Ministerului Finanţelor Publice o sumă suplimentară de 16.945 mii lei. Fondurile solicitate suplimentar sunt necesare pentru asigurarea finanţării posturilor aprobate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru toţi ordonatorii de credite, a drepturilor de natură salarială de care beneficiază personalul detaşat prin creşterea numărului de beneficiari, a costurilor estimate pentru sediul Inspecţiei Judiciare, incluzând contravaloarea chiriei şi a costurilor administrative, a fondurilor necesare pentru plata cu ora ca urmare a propunerii de creştere a numărului de cursanţi faţă de anul de învăţământ 2014 – 2015, a cheltuielilor aferente activităţilor privind formarea continuă centralizată şi formarea continuă descentralizată desfăşurate de INM şi SNG, ca urmare a majorării numărului şi duratei de desfăşurare a activităţilor, a burselor pentru cursanţii SNG ca urmare a creşterii numărului de cursanţi, precum şi pentru achiziţionarea unor autoturisme pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi INM, a unor licenţe antivirus şi sisteme software, precum şi pentru achiziţionarea de mobilier şi aparatură informatică. Reprezentat grafic, evoluţia bugetului se prezintă astfel: Bugetul C.S.M. pe anul 2014 este bugetul aprobat în urma O.U.G. nr.59/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014. a) Dinamica bugetului C.S.M. în structură pe anii 2013, 2014 şi în perspectiva anului 2015 Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, după publicarea O.U.G. nr. 59/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014, este structurat astfel: aparatul propriu, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. SITUAŢIA FINANŢĂRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII PE ANII 2013, 2014 ŞI ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2015 ANUL 2013 TOTAL APARAT PROPRIU INSPECTIA JUDICIARA INM SNG BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR TOTAL din care: 86.737.000 19.628.196 36.096.000 8.168.364 17.716.000 4.009.052 26.632.000 6.026.702 6.293.000 1.424.078 Cheltuieli de personal 60.348.000 13.656.482 28.518.000 6.453.496 16.297.000 3.687.938 11.573.000 2.618.918 3.960.000 896.130 Cheltuieli materiale 11.330.000 2.563.929 5.488.000 1.241.910 1.407.000 318.398 3.316.000 750.396 1.119.000 253.225 Transferuri 2.358.000 533.605 2.088.000 472.505 2.000 453 268.000 60.647 – Alte cheltuieli 12.669.000 2.866.938 – 0 11.455.000 2.592.215 1.214.000 274.723 Cheltuieli de capital 32.000 7.242 2.000 453 10.000 2.263 20.000 4.526 0 ANUL 2014 TOTAL APARAT PROPRIU INSPECTIA JUDICIARA INM SNG BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR TOTAL din care: 91.446.000 20.549.664 37.581.000 8.445.168 20.247.000 4.549.888 25.960.000 5.833.709 7.658.000 1.720.899 Cheltuieli de personal 63.833.000 14.344.495 29.853.000 6.708.539 17.951.000 4.033.933 11.532.000 2.591.461 4.497.000 1.010.562 Cheltuieli materiale 11.585.000 2.603.371 5.990.000 1.346.067 2.116.000 475.506 2.457.000 552.135 1.022.000 229.663 Transferuri 1.504.000 337.978 1.326.000 297.978 2.000 449 176.000 39.551 – Alte cheltuieli 13.663.000 3.070.337 – 11.574.000 2.600.899 2.089.000 469.438 Cheltuieli de capital 861.000 193.483 412.000 92.584 178.000 40.000 221.000 49.663 50.000 11.236 ANUL 2015 TOTAL APARAT PROPRIU INSPECTIA JUDICIARA INM SNG BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR TOTAL din care: 85.172.000 19.139.777 34.094.000 7.661.574 19.497.000 4.381.348 25.172.000 5.656.630 6.409.000 1.440.225 Cheltuieli de personal 59.798.000 13.437.753 26.504.000 5.955.955 17.436.000 3.918.202 11.784.000 2.648.090 4.074.000 915.506 Cheltuieli materiale 11.394.000 2.560.450 5.840.000 1.312.360 1.812.000 407.191 2.674.000 600.899 1.068.000 240.000 Transferuri 1.496.000 336.180 1.325.000 297.753 6.000 1.348 165.000 37.079 – Alte cheltuieli 11.717.000 2.633.034 – 0 10.500.000 2.359.551 1.217.000 273.483 Cheltuieli de capital 767.000 172.360 425.000 95.506 243.000 54.607 49.000 11.011 50.000 11.236 Prezentarea grafică, precum şi dinamica bugetelor pe perioada 2013-2015 este ilustrată, astfel: APARATUL PROPRIU INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GREFIERI INSPECŢIA JUDICIARĂ in prezentarea datelor statistice se remarcă o creştere a fondurilor alocate în anul 2014 faţă de anul 2013 pentru toti ordonatorii de credite, mai puţin INM la care s-a înregistrat o mică reducere şi o diminuare în 2015 faţă de 2014. Creşterile şi descreşterile bugetului în structura cheltuielilor aprobate sunt determinate în principal de finanţarea obiectivelor din programele aprobate şi în derulare (ex. plata drepturilor salariale restante, cofinanţare FEN, investiţii noi, etc.). V.2. Structura bugetului pe anul 2014 Programul de cheltuieli pentru anul 2014, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr. 356/2014, cu modificările şi completările ulterioare, care a susţinut financiar atât activitatea curentă a Consiliului Superior al Magistraturii cu unităţile aflate în coordonarea sa, cât şi derularea activităţilor cu privire la Planul de acţiune privind Reforma în justiţie, este în valoare totală de 91.446.000 lei. Aceste fonduri sunt constituite potrivit legislaţiei care reglementează finanţarea activităţii şi sunt reprezentate în structură astfel: Mii lei Cap. 50.01 Total buget C.S.M. Credite aprobate % Cheltuieli de personal 63.833 69.80% Cheltuieli materiale 11.585 12,66% Transferuri 1.504 1,64% Alte cheltuieli 13.663 14.94% Cheltuieli de capital 861 0,96% Total 91.446 100% Evoluţia cheltuielilor în structură aprobate pentru anul 2014 faţă de realizatul anului 2013 şi în perspectiva anului 2015 este semnificativă. Reprezentarea grafică pe fiecare structură în parte se prezintă astfel: Bugetul pentru anul 2014 este mai mare faţă de bugetul anului precedent deoarece include fondurile necesare pentru finanţarea posturilor ocupate în cursul anului. Activitatea în domeniul politicilor salariale s-a axat cu precădere în realizarea obiectivului principal de implementare şi aplicare în mod corespunzător a actelor normative specifice de salarizare pentru personalul din sistemul justiţiei (judecători şi procurori, personal auxiliar de specialitate juridică, militari, funcţionari publici şi personal contractual). O pondere importantă în cheltuielile materiale o au chiriile pentru spaţiile închiriate, necesare pentru funcţionarea în condiţii optime a C.S.M, care nu dispune până în prezent de un sediu propriu. În mare parte, creşterea fondurilor este dată şi de cursul de schimb valutar aflat într-o continuă evoluţie pe piaţa valutară, de fondurile necesare pentru implementarea noilor coduri, potrivit Planului de acţiuni aprobat în cadrul Programului Reforma în sistemul judiciar. Fondurile alocate la materiale şi transferuri se justifică şi prin derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aprobate, pentru care trebuie asigurată contribuţia statului român. Astfel, pentru derularea celor 15 proiecte care sunt implementate de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de Unitate de Implementare, s-au solicitat fonduri în suma de 1.299 mii lei, reprezentând cofinanţarea naţională şi cheltuielile neeligibile necesare aferente Mecanismului financiar elveţian, Mecanismului financiar norvegian, grant-urilor de la Comisia Europeană în cadrul programelor Justiţia civilă şi Justiţia penală, precum şi pentru proiectul care va fi realizat în parteneriat cu Institutul Universitar din Florenţa. Bugetul pe anul 2014 a inclus la titlul cheltuieli de capital şi costul achiziţionării de autoturisme pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară, precum şi aparatura de birotica şi diverse licenţe pentru cei patru ordonatori de credite. 3. Ponderea bugetelor INM, SNG, IJ şi CSM – aparat propriu în bugetul total al CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Nr. crt. 2013 2014 2015 LEI EURO LEI EURO LEI EURO 1 BUGET C.S.M. total 86.737.0000 19.628.196 91.446.000 20.549.664 85.172.000 19.139.777 A. Consiliul Superior al Magistraturii – ap. propriu 36.096.000 8.168.364 37.581.000 8.445.168 34.094.000 7.661.574 Pondere 41,62% 41.1% 40.03% B. Inspecţia Judiciara 17.716.000 4.009.052 20.247.000 4.549.888 19.497.000 4.381348 Pondere 20,43 22,15% 22,9% C. I.N.M. 26.632.000 6.026.702 25.960.000 5.833.709 25.172.000 5.656.630 Pondere 30,70% 28,38% 29,55% D. S.N.G. 6.293.000 1.424.078 7.658.000 1.720.899 6.409.000 1.440.225 pondere 7.25% 8,37% 7,52% Ponderea bugetelor unităţilor raportată la bugetul total al Consiliul Superior al Magistraturii s-a făcut luând ca bază de referinţă numai creditele bugetare aprobate de la bugetul de stat, din care au fost excluse cele aferente cofinanţării proiectelor cu finanţare nerambursabilă. Din ponderea fondurilor bugetului Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri în totalul bugetului Consiliului Superior al Magistraturii, prezentat în grafic, fluctuaţia procentului în perioada analizată demonstrează că în domeniul învăţământului de specialitate pentru judecători, procurori şi grefieri s-a avut în vedere asigurarea desfăşurării activităţii în condiţiile de calitate şi eficienţă la standarde europene, în ciuda restricţiilor bugetare existente . Prin asigurarea unei finanţări corespunzătoare la capitolul „Învăţământ” s-a preconizat dezvoltarea structurii instituţionale a Institutul Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. Importanţa pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi procurorilor şi grefierilor se reflectă şi în gradul de creştere a bugetului la capitolul analizat faţă de bugetul aparatului propriu din Consiliul Superior al Magistraturii. Ilustrată grafic, situaţia se prezintă astfel: Nr. 2013 2014 2015 LEI EURO LEI EURO LEI EURO 1 Buget CSM aparat propriu 36.096.000 8.168.364 37.581.000 8.445.168 34.094.000 7.661.574 2 Buget CSM învăţământ INM+SNG 32.925.000 7.450.780 33.618.000 7.554.608 31.581.000 7.096.855 3 Ponderea alocaţiilor în bugetul aparatului propriu 91,21% 91,21% 89,45% 89,45% 92,63% 92,63% 4 Buget IJ 17.716.000 4.009.052 20.247.000 4.549.888 19.497.000 4.381.348 5 Ponderea alocaţiilor IJ în bugetul aparatului propriu 49,08% 49,08% 53,87% 53,87% 57,18% 57,18% Bugetul aparatului propriu în anul 2013 şi 2014 a crescut corespunzător rectificărilor bugetare anuale, atât la cheltuieli de personal, pentru finanţarea corespunzătoare a numărului maxim de posturi aprobate Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi la cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, chirii şi cele de pregătire continuă a magistraţilor. 4. Concluzii Programul de cheltuieli pe 2014, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr.356/2014, cu modificările şi completările ulterioare, a susţinut financiar atât activitatea curentă a Consiliului Superior al Magistraturii cu unităţile din coordonare, cât şi derularea activităţilor cu privire la planul de acţiune privind reforma în justiţie. Asigurarea resurselor materiale necesare este esenţială pentru buna funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei şi serviciu public. Locul justiţiei în echilibrul puterilor, ca putere/autoritate a statului de drept nu poate fi garantat decât dacă se asigură şi independenţa financiară a acesteia, în sensul că bugetele trebuie să fie stabilite, pe de o parte, în funcţie de o serie de factori obiectivi (volum de activitate, schemele de personal, etc.), iar pe de altă parte, la un nivel corespunzător, care să permită îndeplinirea rolului social şi a atribuţiilor prevăzute de lege pentru sistemul judiciar. În calitate de ordonator principal de credite, Consiliul Superior al Magistraturii prin Direcţia Economică şi Administrativ a încercat să răspundă în limita permisă de lege la toate solicitările Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri şi Inspecţiei Judiciare ca structură nou înfiinţată. În ceea ce priveşte măsurile luate la nivelul Consiliul Superior al Magistraturii – Direcţia Economică şi Administrativ pentru combaterea stării de subfinanţare, s-a avut în vedere următoarele: – creşterea gradului de accesare printr-o gestiune eficientă a fondurilor europene pentru dotări şi servicii; – utilizarea cu parcimonie a fondurilor alocate pentru cheltuieli materiale şi servicii; – îmbunătăţirea mediului de control intern pentru o mai bună alocare a resurselor pe destinaţii de cheltuieli; – prioritizarea cheltuielilor corespunzător politicilor publice. CAPITOLUL VI – Alte aspecte privind activitatea aparatului propriu de asigurare a suportului tehnic pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii, sub conducerea secretarului general şi a secretarului general adjunct, a continuat şi în anul 2014 să sprijine activitatea Plenului şi Secţiilor Consiliului în îndeplinirea atribuţiilor acestora. Cea mai mare parte a activităţilor desfăşurate de aparatul propriu a fost reflectată ca atare în capitolele anterioare, potrivit competenţelor diferitelor compartimente. În acest capitol vor fi prezentate doar acele aspecte ale activităţii aparatului tehnic care, prin natura lor de activităţi de suport, nu se regăsesc într-unul din capitolele anterioare. VI.1. Activitatea Direcţiei resurse umane şi organizare Activitatea Serviciului resurse umane pentru instanţele judecătoreşti şi a Serviciului resurse umane pentru parchete Activităţile derulate în perioada de referinţă la nivelul Serviciului resurse umane pentru instanţele judecătoreşti şi al Serviciului resurse umane pentru parchete s-au concretizat cu rezultatele expuse în prezentul raport la capitolele referitoare la gestionarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, organizarea instanţelor şi parchetelor şi managementul resurselor umane în aparatul propriu, motiv pentru care nu vor fi reluate aici. Distinct de cele de mai sus, aceste compartimente exercită şi atribuţiile instituite de lege în sarcina Consiliului în domeniul declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal, sens în care precizăm următoarele: Conform art. 5 alin. 2 lit. e) şi lit. i) coroborat cu dispoziţiile art. 1 alin. 1 pct. 6, 7, 31 şi 36 teza a doua din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii gestionează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse de către membrii Consiliului, judecători, procurori, magistraţi – asistenţi, asistenţi judiciari, precum şi de către personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul cu funcţii de conducere şi de control, funcţionarii publici, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare, din aparatul propriu. În baza reglementărilor cuprinse în Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, personalul responsabil, la nivelul Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, cu gestiunea declaraţiilor de avere şi de interese a asigurat primirea şi înregistrarea acestor declaraţii în registrele speciale, eliberarea dovezilor de primire corespunzătoare, publicarea declaraţiilor pe site-ul instituţiei, prelucrarea acestora, transmiterea către Agenţia Naţională de Integritate a copiilor certificate a declaraţiilor, precum şi lista definitivă cu persoanele care nu au depus declaraţiile în termenul legal, însoţită de punctele de vedere ale acestora. Astfel cum s-a procedat şi în anii anteriori, pentru a veni în sprijinul personalului din sistemul judiciar şi în vederea asigurării unui mod de completare unitar a declaraţiilor de avere şi de interese au fost emise o serie de circulare către instanţe, parchete şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii privind informarea referitoare la dispoziţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, posibilitatea descărcării de pe site-ul Consiliului sau al Agenţiei Naţionale de Integritate a formularelor declaraţiilor, consultarea „Ghidului de completare al declaraţiilor de avere şi de interese”, elaborat de către Agenţie în cooperare cu Societatea Academică din România, precum şi a site-ului Agenţiei Naţionale de Integritate (wwwintegritate.ro), recomandarea Agenţiei în sensul redactării la calculator a acestor declaraţii, etc. Este de menţionat că, în perioada analizată, la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese, s-a asigurat consultanţă (inclusiv telefonic) în ceea ce priveşte conţinutul şi aplicarea prevederilor Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, completarea corectă a rubricilor formularelor şi depunerea în termen a declaraţiilor vizate. În raport de măsurile dispuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, s-a constatat o îmbunătăţire a modului de completare a declaraţiilor de avere şi de interese, precum şi depunerea, în termen, a acestora de către majoritatea persoanelor care au această obligaţie legală, faţă de numărul mare de persoane care depun aceste declaraţii la această instituţie (respectiv, un număr de 13000 – 14000 de declaraţii anual). În mod similar anilor anteriori, trebuie amintită relaţia de bună colaborare pe care Consiliul Superior al Magistraturii o are cu Agenţia Naţională de Integritate, instituţia abilitată cu activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, în baza dispoziţiilor instituite de Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare. În perioada analizată, Consiliul a menţinut o legătură permanentă cu Agenţia Naţională de Integritate în baza dispoziţiilor instituite de lege, prin transmiterea, în copii certificate, a declaraţiilor de avere şi de interese gestionate de instituţia noastră, prin comunicarea datelor şi a înscrisurilor solicitate de inspectorii de integritate în vederea desfăşurării activităţii acestora, cu respectarea principiilor legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, celerităţii, dreptului la apărare, prezumţiei dobândirii licite a averii. Activitatea Biroului Statistică Judiciară Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1108 din 8 octombrie 2013 Biroul de statistică judiciară a fost transformat la finalul anului 2013 în Serviciul de formare profesională şi statistică judiciară. În materie statistică, una dintre cele mai importante activităţi a fost supravegherea modului de agregare a datelor statistice colectate prin intermediul aplicaţiei Ecris_cdms – statistică, dat fiind faptul că prin Hotărârea nr. 46/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus ca, începând cu 01.01.2012, Modulul statistic Ecris să devină singura aplicaţie de colectare a informaţiilor statistice, pentru acest an hotărârea având incidenţă în ceea ce priveşte curţile de apel şi tribunalele. Începând cu anul 2014, şi judecătoriile au trecut la forma electronică de colectare, centralizare şi raportare a datelor statistice, fiind abandonată modalitatea manuală de colectare a informaţiei statistice (aplicaţia Abac-judiciar). În acest fel, începând cu 01.01.2014 toate instanţele naţionale sunt racordate la sistemul Ecris_cdms – statistică, un proiect care a demarat în anul 2009. În paralel, din nevoia de a beneficia de mai multe rapoarte statistice şi de mai multă flexibilitate în administrarea lor (dezvoltarea în continuare a aplicaţiei Ecris-statistică necesitând un proiect de anvergură la dispoziţia Ministerului Justiţiei), Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu Tribunalul Argeş a dezvoltat o aplicaţie statistică complementară denumită statisEcris, a cărei generalizare la nivel naţional a fost deja aprobată de Secţia pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1134/2014. Noua aplicaţie urmează să opereze prin intermediul unui modul local (fiecare instanţă având acces la propriile sale rapoarte statistice), un modul central (centralizator de date statistice la nivel naţional şi de acces la rapoartele locale ale unei alte instanţe în regim de reciprocitate), un modul de agregare statistică a indicatorilor de performanţă şi un modul de acces din partea terţilor (spre exemplu, presa) la rapoartele naţionale. Nu în ultimul rând, Serviciul de formare profesională şi statistică judiciară a avut o implicare activă în cadrul grupului privind stabilirea indicatorilor de performanţă. Întrucât din această perspectivă vor fi monitorizate instanţele începând chiar cu datele statistice pe anul 2014, devine imperios necesară finalizarea modulului aferent din cadrul aplicaţiei StatisEcris, aspect tratat cu prioritate în cadrul serviciului, cu o dată anticipată pentru finalizare la 01.02.2015. VI.2. Activitatea Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios În conformitate cu art. 67 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, activităţile principale ale Biroului contencios au avut în vedere reprezentarea Consiliului şi apărarea drepturilor şi intereselor acestuia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, precum şi avizarea din punct de vedere al legalităţii a măsurilor de natură să angajeze răspunderea patrimonială a preşedintelui Consiliului în calitate de ordonator principal de credite, a măsurilor care ar putea aduce atingere drepturilor Consiliului sau ale personalului său şi a contractelor încheiate de Consiliu. Ca şi în anii anteriori, dintre litigiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost parte în cursul anului 2014 un loc important l-au ocupat contestaţiile declarate de judecători şi procurori, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, împotriva hotărârilor de Plen privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor. Astfel, până la data de 19 decembrie 2014, a fost înregistrat un număr de 46 de contestaţii având ca obiect astfel de hotărâri. O altă categorie de litigii au fost cele având ca obiect acţiunile în anularea hotărârilor adoptate de Plen în legătură cu organizarea şi desfăşurarea diferitelor concursuri (de admitere în magistratură, de promovare în funcţii de conducere şi în funcţii de execuţie), precum şi acţiunile formulate în temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Până la data de 19 decembrie 2014 au fost înregistrate în total 177 cauze noi în care Consiliul Superior al Magistraturii a figurat ca parte, la care se adaugă un stoc de 270 dosare rămase nesoluţionate din anii anteriori (2006 – 2013). În anul curent, din totalul de 447 de cauze rulate, 14 acţiuni au fost admise, 81 au fost respinse, 6 au fost anulate, 12 au fost suspendate, 26 au fost perimate şi în 8 cauze s-au înregistrat cereri de renunţare la judecată, rămânând astfel la data de 19 decembrie 2014, un număr de 312 de cauze nesoluţionate. În cursul anului 2014, cauzele pierdute au vizat contestaţii împotriva hotărârilor privind numirea din funcţia de procuror în funcţia de judecător, cauze privind recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauze privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţia de judecător, după împlinirea vârstei de 65 de ani, cauze privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie privind concursul de magistrat asistent, acţiuni având ca obiect recunoaşterea unor drepturi băneşti în favoarea judecătorilor şi procurorilor (pretenţii privind dobânzi legale aferente unor debite principale stabilite prin titluri executorii), precum şi cereri având ca obiect recunoaşterea unor drepturi salariale ale auditorilor de justiţie. De asemenea, în cursul anului 2014, până la data de 19 decembrie, au fost înregistrate 103 plângeri prealabile, contestaţii şi alte solicitări adresate Consiliului cu privire la aspecte ce ţin de activitatea acestuia, la care au fost întocmite puncte de vedere şi au fost transmise răspunsuri către petenţi. În activitatea curentă, au fost avizate din punct de vedere al legalităţii un număr de 1677 note şi contracte privitoare la angajarea răspunderii patrimoniale a instituţiei şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti, întocmite de celelalte compartimente din cadrul Aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. În cursul anului 2014, ca şi în anii anteriori, o parte din personalul Biroului Contencios a asigurat Secretariatul Biroului Electoral Permanent constituit în vederea organizării şi desfăşurării alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al judecătorilor de la tribunale. Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4 din 6 ianuarie 2014, s-a dispus, în temeiul art. 57 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de noi alegeri pentru locul rămas vacant urmare încetării, prin demisie, a calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului judecător Adrian Toni Neacşu. Prin Hotărârea nr. 642 din 29 mai 2014, Plenui Consiliului Superior al Magistraturii a dispus alcătuirea listei finale în care este nominalizat judecătorul ales în adunările generale ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al judecătorilor de la tribunale şi transmiterea acestei liste Biroului Senatului. Dat fiind că executarea acestei hotărâri a fost suspendată prin sentinţa civilă nr. 1922/17.06.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, procedura alegerii unui nou membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost finalizată până la acest moment. VI.3. Activitatea Direcţiei Afaceri Europene Relaţii Internaţionale şi Programe, Serviciul Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Protocol VI.3.1. Activitatea în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie În cursul anului 2014, Comisia Europeană a continuat monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). La 22 ianuarie 2014 a fost publicat Raportul Comisiei Europene asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care s-a realizat o evaluare a evoluţiilor înregistrate în România pentru o perioadă de timp mai mare de un an, în sensul că s-au avut în vedere aspectele esenţiale din perspectiva condiţionalităţilor MCV înregistrate de la precedentul Raport, publicat la 30 ianuarie 2013, dar şi de la Raportul dat publicităţii la 18 iulie 2012, în special cu privire la independenţa sistemului judiciar, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei. Faţă de atribuţiile şi rolul Consiliului în raport cu obiectivele de referinţă din cadrul Mecanismului, DAERIP a realizat o analiză tehnică detaliată a raportului şi un proiect al măsurilor de îndeplinit, urmărind recomandările cuprinse în Raport. Astfel, prin Hotărârea nr. 462 din 03 aprilie 2014 Plenul CSM a aprobat Planul de măsuri pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene din Raportul privind progresele României în cadrul MCV, publicat la data de 22 ianuarie 2014. În cursul anului 2014, reprezentanţii Comisiei Europene au efectuat trei misiuni de evaluare în 01-03 aprilie, 22-26 septembrie, respectiv 08-10 decembrie 2014. Cu ocazia acestor misiuni, experţii Comisiei au avut o serie de întrevederi cu reprezentanţii sistemului judiciar, respectiv cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate ş.a. Totodată, au fost efectuate vizite în ţară la instanţe şi parchete. Cu ocazia întâlnirilor avute la Consiliul Superior al Magistraturii au fost abordate teme precum independenţa sistemului judiciar, măsuri privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judiciar, transparenţă şi integritate, implementarea noilor coduri, resursele umane, măsuri pentru unificarea jurisprudenţei, răspunderea disciplinară a magistraţilor, măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei justiţiei, publicarea hotărârilor judecătoreşti ş.a. În plus faţă de cele trei misiuni de evaluare, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat periodic experţilor europeni informaţii detaliate privind rolul şi acţiunile sale întreprinse pentru dezvoltarea sistemului judiciar românesc, pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept, informaţii care să reflecte, comparativ, evoluţiile în principalele domenii de interes. A continuat astfel raportarea periodică privind progresele înregistrate în cadrul MCV şi raportări de follow-up faţă de concluziile misiunilor de evaluare ale CE, în măsura în care s-a impus comunicarea unor informaţii suplimentare cu privire la progresele realizate, măsuri care excedau intervalului avut în vedere pe parcursul misiunilor de evaluare. De asemenea, în cursul anului 2014, Consiliului Superior al Magistraturii a participat prin reprezentanţii săi la activităţile din cadrul Platformei Autorităţilor Independente a Strategiei Naţionale Anticorupţie, iar DAERIP a elaborat raportările periodice privind îndeplinirea măsurilor din cadrul SNA. VI.3.2. Implicarea în conturarea viitoarelor politici ale UE în domeniul justiţiei Şi în cursul acestui an, Consiliul Superior al Magistraturii a participat la Reuniunile persoanelor de contact organizate de Comisia Europeană referitoare la Tabloul de bord privind justiţia. Astfel, CSM a fost reprezentat în mod activ la întrunirile din data de 5 februarie şi 6 octombrie 2014 de directorul DAERIP, respectiv şeful SAERIP. În data de 17 martie 2014, Comisia Europeană a publicat cel de al doilea Tablou de bord privind justiţia. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de acest raport atât în cadrul Comisiei 3, Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale cât şi în Plen, ocazie cu care s-a constatat existenţa unor date statistice conform cărora România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte bugetul alocat instanţelor (raportat la 100.000 de locuitori). Totodată, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe a analizat modelul de chestionar şi, ulterior, a elaborat răspunsul CSM la chestionarul transmis către Comisia Europeană în vederea elaborării Justice Scoreboard 2014. VI.3.3. Dezvoltarea dialogului bilateral În cursul anului 2014, au fost organizate în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai sistemelor judiciare sau reprezentanţi ai altor state atât din spaţiul european, cât şi la nivel internaţional, organizate şi pregătite de Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe. Conducerea CSM a avut o serie de întrevederi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice la Bucureşti din Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Statele Unite ale Americii, Belgiei, Elveţiei. Cu această ocazie au fost prezentate principalele direcţii de acţiune ale Consiliului, planul conducerii CSM pentru perioada următoare, precum şi priorităţile în domeniul independenţei sistemului judiciar, alocării resurselor sau adoptarea unei politici de toleranţă zero faţă de actele de corupţie din sistem. În acelaşi context, la data de 4 decembrie 2014 a fost organizată o masă rotundă la invitaţia conducerii CSM şi la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai misiunilor diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Elveţia, precum şi conducerea reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu instituţii similare sau consilii judiciare din alte state. Având în vedere declaraţia comună încheiată în cursul anului anterior între Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Justiţie din Bulgaria, doi membri CSM şi un reprezentant al aparatului tehnic au participat în perioada 1-2 aprilie 2014 la o conferinţă internaţională la nivel înalt cu tema „Integritatea judiciară” ce a avut loc la Sofia, în Bulgaria. De asemenea, în consolidarea relaţiilor bilaterale dezvoltate cu sistemul judiciar din Republica Moldova, în perioada 15-16 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a primit vizita unei delegaţii conduse de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova la care au participat şi reprezentanţi ai Centrului de Resurse Juridice din aceeaşi ţară. În perioada 23-23 octombrie 2014, delegaţia Consiliului Superior al Magistraturii alcătuită din judecător Mircea Aron, membru CSM, Cristian Ioniţă, Serviciul formare profesională şi statistică judiciară şi Marian Truşcă, director adjunct INM, a participat la Conferinţa Internaţională cu tema „Administrarea judecătorească modernă – un element cheie al reformei justiţiei”. Un membru al CSM a participat la seminarul „Consiliul Superior al Magistraturii şi rolul său în evaluarea judecătorilor” ce a avut loc la Tunis, Tunisia în perioada 9-10 octombrie 2014. De asemenea, în data de 6 mai 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a primit vizita de studiu a unei delegaţii alcătuită din diplomaţi egipteni, iar în data de 19 septembrie 2014, a fost primită o delegaţie de diplomaţi şi funcţionari din Republica Moldova în contextul unui program de formare. Totodată, un membru CSM a participat la un seminar cu tema „Guvernarea autonomă a sistemului judiciar” ce a avut loc la Kiev în Ucraina în perioada 3-4 septembrie 2014, iar reprezentanţi ai sistemului judiciar din România au participat la cea de a doua Conferinţă anuală privind instanţele şi comunicarea organizată la Budapesta în perioada 16-17 octombrie 2014. De asemenea, în cursul lunii noiembrie 2014, un membru al CSM a participat la Conferinţa regională referitoare la buna guvernare şi provocările privind politicile anticorupţie – Tirana, Albania. La data de 13 octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii a primit vizita unei delegaţii a Comisiei juridice a Camerei deputaţilor din Republica Cehă. Cu această ocazie au fost schimbate informaţii şi opinii privind sistemele judiciare, rolul şi structura Consiliului, organizarea instanţelor şi parchetelor, propuneri de colaborare bilaterală. De asemenea, menţionăm primirea la data de 8 decembrie 2014 a unei delegaţii din partea Autorităţii Palestiniene din care au făcut parte Preşedintele Curţii Supreme, procurorul general, precum şi membri ai Consiliului de justiţie din Palestina, vizită organizată de către EUPOL COPPS (EU Coordinating Office for Palestinian Police Support). VI.3.4. Alte activităţi în domeniul relaţiilor externe În cursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o serie de conferinţe importante dintre care se impune să remarcăm organizarea în perioada 11-13 mai 2014 la Bucureşti a celei de a IX-a Conferinţe ale autorităţilor judiciare din regiunea Balcanilor, ocazie cu care s-a constituit Reţeaua balcanică şi euro-mediteraneană a consiliilor judiciare. Cu aceeaşi ocazie, având în vedere faptul că în perioada 2013-2014, România a deţinut preşedinţia în exerciţiu a Procesului de cooperare în Europa de sud-est, a fost organizată o reuniune a conducătorilor consiliilor judiciare din state membre SEECP. Aceasta conferinţă a fost precedată de o reuniune a grupului de lucru al Autorităţilor Judiciare din Regiunea Balcanilor ce a avut loc la Budapesta în perioada 19-20 martie 2014. În perioada 12-14 iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a fost coorganizator, alături de Comisia europeană a Conferinţei anuale din 2014 a Asociaţiei Judecătorilor specializaţi în Dreptul European al Concurenţei. Totodată, în perioada 11-13 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, cu sprijinul reprezentantului României la CCJE conferinţa privind „Independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor din România în cadrul spaţiului European. Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare într-o societate democratică.” La această conferinţă au fost invitaţi Bart van Lierop, preşedintele CCJE, Gerhard Reissner, fost preşedinte al CCJE, Nina Betteto, membru al Biroului CCJE and Orlando Afonso, membru CCJE şi au participat judecători din cadrul tuturor curţilor de apel din ţară. În cursul anului 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a primit vizita domnului Nils Muižnieks, Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Cu această ocazie au fost prezentate rolul şi atribuţiile Consiliului Superior la Magistraturii în apărarea independenţei justiţiei şi în garantarea statului de drept, precum şi principalele acţiuni derulate în garantarea drepturilor omului. Consiliul Superior al Magistraturii a dezvoltat o colaborare cu Institutul Max Planck – Departamentul de Drept şi Antropologie prin desemnarea unei persoane de legătură şi centralizarea unor puncte de vedere ale judecătorilor privind crearea unei platforme de experţi europeni, practicieni ai dreptului şi judecători care sunt interesaţi de problema diversităţii culturale în practica judiciară, pentru a facilita schimbul de informaţii şi experienţă în perioada următoare. Totodată, un membru CSM a participat la prima conferinţă tematică organizată de Institut la Haale, Germania în 26-28 mai 2014. De asemenea, trebuie precizat că pe parcursul anului 2014 Consiliul Superior al Magistraturii a primit vizita a 6 grupuri de magistraţi străini, totalizând aproximativ 60 de judecători şi procurori aflaţi în programe de schimb între autorităţile judiciare, activitate organizată de Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN). Totodată, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a participat la reuniunile din acest an ale Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO), fiind desemnat să participe şi ca evaluator la cea de a IV-a rundă de evaluare GRECO. Între altele, precizăm şi participarea reprezentantului CSM la cea de a 8-a reuniune a corespondenţilor naţionali ai Comisiei Europene pentru Eficientizarea Justiţiei (CEPEJ) pentru pregătirea Raportului CEPEJ ce a fost publicat în cursul anului 2014, participarea unui membru al CSM la conferinţa Combaterea corupţiei: standarde internaţionale şi experienţele naţionale, 30 iunie – 1 iulie 2014, Baku, Azerbaidjan ori participarea unui reprezentant CSM la Conferinţa internaţională privind Violenţa urbană organizată în cadrul Consiliului Europei în perioada 23-24 octombrie la Lisabona în Portugalia. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a exprimat deschiderea spre înfiinţarea unei Reţele francofone a consiliilor judiciare, eveniment ce a avut loc la Gatineau, în Canada în data de 4 noiembrie 2014. VI. 3. 5. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare europeană şi internaţională Şi în anul 2014, atragerea fondurilor europene şi a altor fonduri externe pentru asigurarea finanţării necesare derulării activităţilor specifice ce ţin de îndeplinirea atribuţiilor legale şi rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii au reprezentat priorităţi pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi pentru conducerea Direcţiei Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi programe, în calitate de compartiment de specialitate. Astfel, în prezent, prin Serviciul Programe Europene şi Internaţionale, Consiliul Superior al Magistraturii derulează 11 proiecte finanţate în cadrul Programelor Specifice Justiţie Penală/Justiţie Civilă ale Comisiei Europene (6 proiecte), Mecanismului Financiar Elveţian (3 proiecte) şi Mecanismului Financiar Norvegian (2 proiecte), cu o valoare cumulată de 9.086.312,58 euro. A. Mecanismul Financiar Elveţian: Proiecte în valoare totală de aproximativ 2.121.269 euro În cadrul Fondului Tematic Securitate (FTS), inclus în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de Agenţie Executantă, implementează 3 proiecte, după cum urmează: ➢ „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi” (aprox. 1.694.117 euro). Acordul de Activitate a fost semnat la data de 23 martie 2012, proiectul având o durată de implementare de 36 de luni. Proiectul beneficiază de contribuţie elveţiană în valoare de 1.842.100 CHF (85%), Consiliul Superior al Magistraturii urmând să asigure cofinanţarea în cuantum de 325.075 CHF (15%); Proiectul reprezintă unul dintre demersurile Consiliului Superior al Magistraturii în vederea pregătirii şi susţinerii implementării noilor coduri, prin asigurarea finanţării necesare organizării pentru judecătorii şi procurorii români a 264 de seminarii de formare profesională (în perioada martie 2012 – septembrie 2014 au beneficiat de formare profesională în domeniul noilor coduri 7518 magistraţi -5052 judecători şi 2466 procurori, precum şi 65 reprezentanţi ai altor profesii juridice; media de participanţi/seminar fiind de 28 participanţi), 14 conferinţe naţionale, (au participat 1716 membri ai sistemului judiciar, din care: 1524 magistraţi -972 judecători şi 552 procurori, precum şi 192 reprezentanţi ai altor profesii juridice), 3 conferinţe internaţionale axate pe drept comparat (au participat 223 membri ai sistemului judiciar, din care: 209 magistraţi (161 judecători şi 48 procurori), precum şi 14 reprezentanţi ai altor profesii juridice), precum şi elaborarea de broşuri în domeniul noilor coduri (4 broşuri), elaborarea de ghiduri de acte procedurale pentru magistraţi şi modele de acţiuni pentru justiţiabili, precum şi 24 de module e – learning în domeniul noilor coduri. ➢ „Îmbunătăţirea capacităţii de formare profesională pentru judecătorii și procurorii români în domeniul luptei împotriva corupţiei și a criminalităţii economice și financiare” (421.585 CHF – aprox. 337.268 euro). Proiectul beneficiază de contribuţie elveţiană în valoare de 358,347 CHF (85%), CSM urmând să asigure cofinanţare în valoare 63,238 CHF (15%); durata de implementare este de 24 de luni, începând cu data 29 martie 2013, data semnării Acordului de Activitate între Consiliul Superior al Magistraturii şi Organismul Intermediar Elveţian. În cursul anului 2014 au fost finalizate activităţile specifice incluse în cadrul proiectului respectiv 9 seminarii de formare continuă în domeniul luptei împotriva corupţiei și criminalităţii economico-financiare, organizate la nivel centralizat în colaborarea cu Direcţia Naţională Anticorupţie, 16 seminarii la nivel descentralizat, precum şi a unei sesiuni intensive de formare profesională în cooperare cu experţii Centrului Internaţional pentru recuperarea produselor infracţiunilor (ICAR – International Centre for Asset Recovery) din cadrul Basel Institute din Elveţia. De asemenea, urmează a fi elaborate 4 ghiduri de bune practici privind combaterea corupţiei şi criminalităţii economico-financiare. ➢ „Consolidarea capacităţii Ministerului Public de a livra rezultate mai bune în lupta împotriva micii corupţii” (106.076 CHF – aprox. 84.860 euro). Proiectul beneficiază de contribuţie elveţiană în valoare de 90.165 CHF (85%), Consiliul Superior al Magistraturii urmând să asigure cofinanţarea în valoare de 15.911 CHF (15%); durata de implementare propusă iniţial – 12 luni începând cu data de 29 martie 2013, data semnării acordului de Activitate între CSM şi Organismul Intermediar Elveţian, a fost prelungită cu încă 12 luni urmând a fi organizate 6 noi workshop-uri în domeniul micii corupţii (în cursul anului 2013 au fost organizate cele 5 workshop-uri prevăzute în forma iniţială a proiectului), B. Mecanismul Financiar Norvegian: Proiecte în valoare totală de 4.675.602 euro În cadrul Mecanismului Financial Norvegian, începând cu luna martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de promotor de proiect, implementează două proiecte pre-definite, după cum urmează: ➢ proiectul “ Întărirea capacităţii sistemului judiciar românesc de a răspunde provocărilor noilor schimbări legislative și instituționale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges” cu un buget total în valoare de 3.734.426 euro şi o durata de implementare de 27 de luni; Având în vedere faptul că în cursul anului 2014 au intrat în vigoare noul cod penal şi noul cod de procedură penală, Consiliului Superior al Magistraturii a conceput proiectul astfel încât activităţile specifice să constituie o continuare a eforturilor privind susţinerea financiară a implementării noilor coduri. Astfel, în afară de activităţi specifice de formare profesională în domeniul eticii şi deontologiei profesionale, managementului judiciar şi protecţiei drepturilor omului, proiectul prevede și organizarea a 180 de seminarii şi 8 conferinţe naţionale în domeniul noilor coduri. În cursul anului 2014 au fost organizate 60 de seminarii, o şcoală de vară şi două conferinţe naţionale în domeniul noilor coduri, 10 seminarii în domeniul CEDO, două sesiuni de formare formatori şi 5 workshop-uri în domeniul management-ului judiciar, două sesiuni de formare formatori şi 6 seminarii în domeniul eticii şi deontologiei profesionale, 2 conferinţe în domeniul medierii, două sesiuni de formare formatori şi 4 seminarii pentru grefieri. De asemenea, proiectul include şi o componentă de achiziţii în cadrul căreia vor fi achiziţionate echipamente tehnice şi IT pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară, Ministerul Public şi instanţe. ➢ proiectul ” Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare integrată cu accent pe populaţia romă şi alte grupuri vulnerabile/Improving access to justice for Roma and other vulnerable groups. An integrated approach” cu un buget total în valoare de 941.176 euro şi o durată de implementare de 24 de luni. Activităţile specifice incluse în cadrul acestui proiect vor contribui la îmbunătăţirea accesului la justiţie al categoriilor vulnerabile, inclusiv populaţia de etnie rromă. De asemenea, judecătorii și procurorii vor beneficia de sesiuni de formare profesională în domeniul combaterii discriminării. În cursul anului 2014, echipa de experţi selectată în cadrul proiectului (un expert român – dl Dezideriu Gergely, 2 experţi desemnaţi de Consiliul Europei – dna. Maria Marinova-Alkalay şi dna. Katerina Sojic şi un expert norvegian – dna. Ada Engebrigtsen) a elaborat studiul privind accesul la justiţie al categoriilor vulnerabile, ca urmare a participării în cadrul a 3 misiuni de evaluare în România, în vederea informării asupra aspectelor legislative şi practice de interes pentru identificarea nevoilor/îmbunătăţirea accesului la justiţie al categoriilor vulnerabile, în special pentru populaţia de etnie rromă, precum şi a unui seminar naţional în cadrul căruia concluziile şi recomandările studiului au fost analizate şi finalizate. Unul dintre obiectivele proiectului urmăreşte îmbunătăţirea accesului la justiţie pentru categoriile vulnerabile prin înfiinţarea a 5 centre pilot pentru acordarea de asistenţă juridică primară în zonele în care comunitatea de etnie rromă este puternic reprezentată, precum şi prin derularea unei campanii de conştientizare cu privire la serviciile furnizate în cadrul centrelor pilot. Îndeplinirea acestui obiectiv va fi deopotrivă în beneficiul categoriilor vulnerabile prin creşterea gradului de informare cu privire la drepturile legale, în beneficiul instanţelor, prin reducerea volumului de activitate ca urmare a soluţionării, în cadrul centrelor pilot, a diverselor probleme cu care se confruntă categoriile vulnerabile la nivel local, dar şi în beneficiul comunităţii locale rezultatul scontat fiind o mai bună coeziune socială. C. Proiecte implementate în cadrul programelor Justiţie Civilă/ Justiţie Penală 2012, cu o valoare cumulată de 1.059.203,73 euro În anul 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a continuat implementarea proiectelor finanţate prin granturi ale Comisiei Europene. Astfel, în cadrul liniilor bugetare deschise în anul 2012 de Comisia Europeană pentru proiecte în domeniul justiţiei civile și penale, Consiliul Superior al Magistraturii a obţinut granturi de finanţare pentru implementarea a 3 proiecte cu durata de doi ani (ianuarie 2013 – ianuarie 2015), după cum urmează: 1) JUST/2012/JPEN/AG/2956 – Îmbunătăţirea înţelegerii reciproce cu scopul consolidării încrederii între autorităţile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene (Fostering mutual understanding in order to strenghten mutual trust between the judicial authorities of Member States), cu un buget total în valoare de 410.012,28 euro, finanţarea Comisiei Europene reprezentând 322.792,28 euro şi cofinanţarea CSM 87.220 euro. În cadrul proiectului s-au desfăşurat 4 seminarii, o vizita de studiu la EUROJUST şi o conferinţă finală. În total, în cadrul activităţilor proiectului au participat 260 de judecători și procurori din Bulgaria, Spania, Cehia, Polonia şi România, precum şi grefieri şi avocaţi. 2) JUST/2012/JCIV/AG/3381 – Exerciţii practice pentru implementarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă şi comercială (Practical exercises in implementing the judicial cooperation instruments in civil and commercial matters), cu un buget total în valoare de 399.971 euro, finanţarea Comisiei Europene reprezentând 319.977 euro şi cofinanţarea CSM 79.994 euro; Activităţile proiectului au constat în organizarea a şase seminarii şi a unei conferinţe finale, evenimente în cadrul cărora au fost formaţi 194 de judecători, procurori, grefieri şi avocaţi din Franţa, Italia, Spania şi România. 3) JUST/2012/JPEN/AG/2949 – Întărirea cooperării judiciare pentru protejarea victimelor infracţiunilor (Strenghtening judicial cooperation to protect victims of crimes), cu un buget total în valoare de 217.008 euro, finanţarea Comisiei Europene reprezentând 173.607 euro şi cofinanţarea CSM 43.401 euro. În cadrul proiectului au fost organizate două şcoli de vară pentru tineri profesionişti în domeniul juridic, evenimente la care au participat 96 de tineri judecători şi procurori din România, Spania şi Olanda, precum şi grefieri, avocaţi şi consilieri din cadrul Ministerului Justiţiei. D. Proiecte implementate în cadrul programelor Justiţie Civilă/ Justiţie Penală 2013, cu o valoare cumulată de 1.230.237,85 euro, a căror finanţare a fost obţinută în anul 2013. În perioada februarie 2014 – ianuarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii va implementa următoarele proiecte: 1) „Drepturi procedurale în dreptul penal al Uniunii Europene” (Procedural rights in EU criminal law), cu un buget total de 422.155 euro, din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 337.692 euro şi co-finanţarea din partea CSM este de 84.423 euro; 2) „Reintegrarea socială a persoanelor condamnate: O abordare comprehensivă europeană” (Social reintegration of sentenced persons: An comprehensive European approach), cu un buget total de 403.154,6 euro, din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 322,523.68 euro şi co-finanţarea din partea CSM este de 83.620 euro; 3) Exerciţii practice în implementarea instrumentelor de cooperare în materie civilă şi comercială (Practical exercises in implementing the judicial cooperation instruments in civil and commercial matters), cu un buget total de 362.517,75 euro, din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 290.014,20 euro şi co-finanţarea din partea CSM este de 72.503,55 euro. E. Propuneri de proiecte depuse în cadrul Programului Justiţie 2014-2020 De asemenea, în cadrul Programului Justiţie 2014-2020, linia de finanţare JUST/2014/JTRA/AG/EJTR- Sprijin pentru pregătirea judiciară europeană, Consiliul Superior al Magistraturii a propus 4 noi proiecte în vederea obţinerii de finanţare din partea Comisiei Europene, după cum urmează: 1. „Practical seminars/exercises in implementing the judicial cooperation instruments in civil matters” (Seminarii/Exerciții practice în aplicarea instrumentelor de cooperare judiciară internațională în materie civilă); cu un buget total propus în cuantum de 296.334 euro din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 237.067 euro și co-finanţarea din partea CSM este 59.266 euro. 2. „Practical seminars/exercises in implementing the judicial cooperation instruments in criminal matters” (Seminarii/Exerciții practice în aplicarea instrumentelor de cooperare judiciară internaţională în materie penală); cu un buget total propus în cuantum de 337.181 euro din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 269.745 euro și co-finanţarea din partea CSM este 67.436 euro. 3. „Learning by doing – mock trials and practical exercises for judicial trainees in the field of civil judicial cooperation” (Învățarea prin experiență proprie – procesesimulate și exerciții practice în materia cooperării judiciare în materie civilă pentru auditorii de justiție); cu un buget total propus în cuantum de 200.170 euro din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 160.136 euro și co-finanţarea din partea CSM este 40.034 euro. 4. „Enabling the judicial cooperation between the European judges by applying instruments of civil judicial cooperation” (Întărirea cooperării judiciare dintre judecătorii europeni prin aplicarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă). cu un buget total propus în cuantum de 344.839 euro din care finanţarea Comisiei Europene este în cuantum de 275.871 euro și co-finanţarea din partea CSM este 68.967 euro. VI.4. Activitatea Direcţiei Sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii Activitatea specifică pregătirii lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă un segment esenţial al demersurilor conjugate pe care le presupune desfăşurarea, în condiţii de maximă eficienţă, a şedinţelor Plenului, Secţiei pentru judecători şi Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe parcursul anului 2014, activitatea proprie compartimentului de specialitate a constat în următoarele activităţi: • înregistrarea lucrărilor care urmau să fie supuse dezbaterilor în şedinţe; • scanarea şi introducerea în mapa electronică E – map pentru fiecare şedinţă în parte a documentelor generatoare (note, rapoarte) ce au constituit puncte pe ordinea de zi/multiplicarea şi arhivarea acestora; • trimiterea invitaţiilor membrilor Consiliului în vederea participării acestora la şedinţe; • elaborarea buletinelor de vot, aprobarea/multiplicarea/ştampilarea acestora; • elaborarea ordinii de zi a şedinţelor Plenului şi Secţiilor, precum şi publicarea acesteia pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii („cu trei zile înainte de desfăşurarea şedinţelor” – conform dispoziţiilor art. 29 alin. 10, teza I din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare); • elaborarea ordinii de zi soluţionate a şedinţelor Plenului şi Secţiilor, precum şi publicarea de îndată a acesteia pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţiile în care s-a impus soluţionarea urgentă a unor lucrări, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ori, după caz, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, au apreciat ca fiind necesară suplimentarea ordinii de zi după publicarea acesteia. Pe parcursul anului 2014, Serviciul sinteze a asigurat buna desfăşurare a şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii, fiind organizate 50 de şedinţe ale Secţiei pentru judecători, 47 de şedinţe ale Secţiei pentru procurori şi 35 şedinţe ale Plenului. HOTĂRÂRILE PLENULUI ŞI ALE SECŢIILOR PENTRU JUDECĂTORI ŞI PENTRU PROCURORI Nr. crt. Categoria Plen Secţie judecători Secţie procurori pr 1 Apărare independenţă, imparţialitate şi reputaţie profesională 46 2. Propuneri de numire/ Numire în funcţia de judecător/procuror 36 3. Eliberări din funcţie prin pensionare 141 4. Eliberări din funcţie prin demisie 8 7 7 5. Suspendare din funcţie 23 9 6. Eliberare din funcţie (motive imputabile) 19 7. Valorificare/promovare judecători/ procuror/magistraţi – asistenţi 102 8. Încetare activitate DNA/DIICOT 43 9. Menţinere în funcţia de judecător/procuror 26 10. Recunoaştere grad profesional 11 11. Numire/reînvestire în funcţii de conducere 11 178 160 12. Promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 3 13. Avizare numire 14 14. Transfer 667 341 15. Detaşare 35 25 16. Prelungire detaşare 5 7 17. Delegare 186 18. Prelungire delegare 7 110 19. Eliberare din funcţia de conducere 34 42 20. Inspecţia judiciară (rapoarte în urma diverselor controale) 10 23 Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată Consiliul Superior al Magistraturii apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea sau ar crea suspiciuni cu privire la acestea. În cursul anului 2014 au fost pronunţate de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii 38 de hotărâri privind apărarea independenţei sistemului judiciar, precum şi a imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a magistraţilor. Totodată, în anul 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat hotărâri de principiu, după cum urmează: – Hotărârea nr. 110 din data de 23 ianuarie 2014 prin care se stabileşte că declaraţiile prevăzute de art. 5 alin.(3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi publicate pe site – urile instanţelor, parchetelor sau Consiliului Superior al Magistraturii; – Hotărârea nr. 426 din data de 31 martie 2014 prin care s-a stabilit că redistribuirea posturilor de grefier la parchete, se va realiza ca urmare a analizării următoarelor criterii: numărul de dosare soluţionate şi de soluţionat, respectiv încărcătura/procuror/schemă în anul 2013 la nivel naţional; stabilirea unui raport optim între numărul de procurori/schemă şi numărul de grefieri/schemă, eventual 0,5; stabilirea unui număr minim necesar de grefieri/schemă, care va duce la excluderea din analiză a parchetelor la care funcţionează un număr foarte mic de grefieri; redistribuirea posturilor de grefieri, de regulă, între parchetele aflate în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curte de apel; raportarea numărului de posturi de grefieri alocate parchetelor analizate la volumul de activitate; luarea în considerare a proiectului de lege privind desfiinţarea unor instanţe şi parchete de pe lângă acestea; realizarea analizei cu luarea în considerare a criteriului complexităţii cauzelor, adică pe grade de jurisdicţie, pentru a nu se ajunge la concluzii eronate, bazate pe faptul că la parchetele de pe lângă judecătorii volumul de dosare este net superior faţă de acela de la parchetele de pe lângă tribunale, respectiv parchetele de pe lângă curţile de apel, unde însă gradul de complexitate al cauzelor este mult sporit. – Hotărârea nr. 509 din data de 10 aprilie 2014 prin care sa-a stabilit că verificarea condiţiei de a fi „absolvent cu studii juridice superioare” din cuprinsul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează a se face prin coroborare cu condiţia prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. b) din aceeaşi lege. Totodată, s-a stabilit că „vechimea în specialitate de cel puţin 5 ani”, prevăzută de dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează în raport de perioada în care funcţia a fost exercitată ulterior obţinerii licenţei de drept. – Hotărârea nr. 597 din data de 16 mai 2014 prin care s-a stabilit că data de la care operează reînvestirea membrilor comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor/procurorilor o reprezintă data de la care a expirat mandatul pentru care a fost învestit în calitate de membru al comisiei de evaluare. – Hotărârea nr. 698 din data de 18 iunie 2014 prin care s-a stabilit că pe durata delegării unui magistrat la o altă instanţă sau parchet nu operează suspendarea duratei mandatului funcţiei de conducere în care a fost numit judecătorul sau procurorul respectiv. – Hotărârea nr. 814 din data de 03 iulie 2014 prin care s-a stabilit că cererile de transfer au prioritate faţă de cererile de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie, menţinându-se valabilitatea celor stabilite prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/2007, atunci când dobândirea gradului profesional s-a realizat anterior concursului pentru care se solicită valorificarea rezultatelor. Totodată s-a stabilit că cererile de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie au prioritate faţă de cererile de numire din funcţia de procuror în funcţia de judecător şi din funcţia de judecător în funcţia de procuror, precum şi faţă de cererile de reîncadrare în funcţia de judecător sau procuror. De asemenea, în situaţia concursului între cererile de valorificare pentru secţiile de aceeaşi specializare, dacă pentru ambele secţii au fost scoase posturi la concurs, dar candidatul care are media mai mare nu a formulat opţiune pentru secţia la care s-au vacantat posturi în interiorul termenului de valorificare, prioritate va avea criteriul opţiunii candidatului. În consecinţă, se vor valorifica, în măsura în care există posturi suficiente, în ordinea mediilor, toţi candidaţii care au formulat opţiunea pentru secţia la care s-au vacantat posturile şi abia ulterior candidaţii care nu au formulat opţiune pentru această secţie, dar au formulat opţiune pentru altă secţie, de aceeaşi specializare. S-a stabilit că în situaţia concursului între cererile de valorificare pentru secţii de aceeaşi specializare, dacă pentru ambele secţii au fost scoase posturi la concurs, iar candidatul care are media mai mare a formulat opţiune pentru ambele secţii, dar prima opţiune este pentru secţia la care nu s-au vacantat posturi în interiorul termenului de valorificare, va avea prioritate criteriul mediei, deoarece acesta este principalul criteriu de departajare, iar realizarea primei opţiuni a candidatului cu medie mai mare nu este realizabilă. În cazul cererilor de valorificare pentru secţii de aceeaşi specializare pentru care nu au fost scoase posturi la concurs, Direcţia resurse umane şi organizare va stabili, prin corespondenţă cu instanţa, dacă secţia la care s-a vacantat postul în interiorul termenului de valorificare are aceeaşi specializare cu cea pentru care candidatul a susţinut concursul. În cazul mediilor egale, are prioritate opţiunea candidatului faţă de criteriile de departajare secundare prevăzute de art. 29 din regulament, atât în cazul promovării directe, cât şi în cazul valorificării rezultatelor concursului. În situaţia în care candidatul care întruneşte criteriile de preferinţă nu formulează cerere de valorificare pentru un post vacantat, dar există cererea formulată de către un candidat cu medie mai mică sau care este situat pe o poziţie inferioară ca urmare a aplicării criteriilor secundare de departajare, Direcţia resurse umane şi organizare va contacta candidatul cu medie mai mare sau care este plasat într-o poziţie valorificabilă superioară şi i se va solicita să comunice dacă înţelege să formuleze cerere de valorificare a rezultatelor concursului. Totodată s-a stabilit că există posibilitatea valorificării rezultatelor concursului pentru posturile de preşedinţi de secţie la instanţe şi procurori şefi de birouri sau servicii la parchete. – Hotărârea nr. 846 bis din data de 03.07.2014 prin care în conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.(1) şi (2) şi ale art. 38 alin.(1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit: 1. Judecătorii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe (de exemplu, acceptă mită) nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar. 2. Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile art. 307 din Codul penal, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspectat, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83 din acelaşi cod, încheindu-se despre toate acestea un proces – verbal. 3. Judecătorul poate fi audiat ca martor într-un proces al cărui obiect este săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării. 4. Judecătorul faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ar trebui să se abţină de la soluţionarea pricinilor cu această natură până la clarificarea situaţiei sale, întrucât se încalcă aparenţa de imparţialitate şi obiectivitate de care orice judecător este răspunzător. 5. Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei. 6. Judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu – zis al deliberării. – Hotărârea nr. 926 din data de 26.08.2014 prin care s-a stabilit că se impune admiterea posibilităţii eliberării de copii ale actelor întocmite în cadrul procedurilor de concurs, respectiv: – admiterea posibilităţii de comunicare numai a actelor care îi privesc pe candidaţii solicitanţi nu şi pe ceilalţi candidaţi; – admiterea posibilităţii de comunicare, în copie certificată pentru conformitate, a borderourilor de notare centralizatoare sau individuale ale membrilor comisiilor de examinare, a fişelor de evaluare şi notare întocmite la interviu; – anonimizarea prealabilă a semnăturilor persoanelor care au acordat notele sau punctajele; – admiterea posibilităţii de comunicare, în copie, a înregistrării audio a probei interviului, cu excepţia interviului susţinut în cadrul testării psihologice; – admiterea posibilităţii de comunicare, în copie a rapoartelor psihologice; – admiterea posibilităţii de comunicare, în copie, a lucrărilor scrise ale candidaţilor, urmând a se avea în vedere că în cazul judecătorilor şi procurorilor, aceste acte se depun la dosarul profesional; – respingerea posibilităţii de comunicare a chestionarelor psihologice şi a grilelor de evaluare psihologică; – respingerea posibilităţii de comunicare a proiectelor de management ale altor candidaţi la concursul pentru numirea în funcţii de conducere. – Hotărârea nr. 1396 din data de 11.12.2014 prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât conform punctului de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios nr. 24355/2014, astfel: – între instituţia declinării şi instituţia transpunerii nu există identitate; – admiterea excepţiei de necompetenţă, conduce la declinarea cauzei în favoarea instanţei, secţiei sau completului competent – dacă priveşte secţii sau complete specializate din cadrul aceleiaşi instanţe, iar actul procedural prin care se realizează acest lucru este sentinţa – dacă se declină competenţa în favoarea unei alte instanţe – sau încheierea – dacă se declină competenţa în favoarea altei secţii sau complet specializat al aceleiaşi instanţe; – determinarea completului la care urmează a ajunge, ca şi consecinţă a declinării de competenţă, între secţii şi/sau complete, se realizează prin transpunere, după criteriile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; – nu este necesară abrogarea sau modificarea art. 99 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti referitoare la transpunere, întrucât prevederile art. 136 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu intră în concurs, ci se completează cu cele ale art. 95 alin. (2) şi (3), respectiv art. 99 alin. (2) din Regulament. VI.5. Activitatea Serviciului relaţii cu publicul, registratură, secretariat, arhivă În perioada analizată, Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă a înregistrat un număr de 29323 lucrări. Potrivit competenţelor conferite de lege, Compartimentul registratură, secretariat şi arhivă a expediat prin Poşta Romană un număr de 6357 lucrări şi prin Poşta Militară un număr de 8163 lucrări. De asemenea, în perioada analizată, la departamentul de arhivă s-a implicat în procedura de arhivare şi selecţionare a documentelor aflate în depozitul instituţiei, conform Nomenclatorului arhivistic. Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordare a audienţelor Activitatea de soluţionare a memoriilor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, modificată şi aprobată prin Legea 233/2002, potrivit cărora petiţiile se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării la instituţia în cauză. Toate memoriile înregistrate, în cursul anului 2014, la Biroul relaţii cu publicul au fost soluţionate, cu respectarea strictă a termenelor legale de soluţionare. Biroul relaţii cu publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice despre atribuţiile şi rolul magistraţilor, despre competenţele Consiliului Superior al Magistraturii, despre demersurile efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie. În cursul anului 2014 au fost soluţionate de către consilierii juridici din cadrul acestui compartiment un număr de 8065 petiţii, dintre acestea, 7603 memorii adresate direct Consiliului Superior al Magistraturii şi 462 memorii primite de la alte instituţii. Problematica reclamată de petiţionari a vizat, în principal, nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor judecătoreşti şi a măsurilor dispuse de procurori, durata mare a proceselor, suspiciunile acestora faţă de imparţialitatea şi corectitudinea magistraţilor, tergiversarea soluţionării dosarelor atât la instanţe cât şi la parchete, repartizarea aleatorie a cauzelor, caracterul neunitar al practicii judiciare, lipsa de transparenţă a organelor de urmărire penală, nivelul ridicat al taxelor judiciare raportat la veniturile persoanelor care apelează la justiţie, precum şi dificultăţi în materia executării silite. Din totalul acestora, 2743 de petiţii au primit răspuns din partea Biroului relaţii cu publicul, fără a mai fi necesară îndreptarea acestora către alte instituţii competente. Un număr de 2324 petiţii au fost transmise Inspecţiei Judiciare, întrucât în cuprinsul acestora erau descrise pretinse abateri disciplinare. Biroul relaţii cu publicul a venit în sprijinul Inspecţiei Judiciare, care şi-a concentrat acţiunea asupra sesizărilor ce privesc conduita necorespunzătoare a magistraţilor, de încălcare a obligaţiilor profesionale în raport cu justiţiabilii, situaţii de nerespectare a normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată ş.a. Un număr de 1056 de petiţii au fost trimise la instanţe, iar un număr de 1322 petiţii au fost transmise la parchete, deoarece reprezentau apărări, cereri de eliberare acte din dosare aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor sau în conservarea acestora. A fost remarcat şi faptul că un număr mare de memorii 156 au cuprins solicitări de acordare de consultanţă juridică, deşi potrivit legislaţiei române activităţile referitoare la redactare cereri, reprezentare în faţa instanţelor şi parchetelor sau consultanţă juridică se exercită numai de către avocaţi. Într-un număr de 918 de memorii petenţii au formulat plângeri penale, atât împotriva unor judecători şi procurori, cât şi împotriva unor persoane fizice sau juridice, aspect care a fost soluţionat prin îndrumarea acestora către organul competent să soluţioneze o plângere penală. În cuprinsul a 261 de memorii s-a solicitat comunicarea de hotărâri judecătoreşti, măsura dispusă în cadrul compartimentului fiind de transmitere a acestor petiţii instanţelor judecătoreşti pe rolul cărora existau dosarele în care petenţii erau parte. Un număr de 74 de petiţii au cuprins cereri de acordare de audienţe, iar 155 de petiţii au cuprins nemulţumiri privind activitatea avocaţilor, notarilor, executorilor judecătoreşti, experţilor, personalului auxiliar din instanţe şi parchete, acestea din urmă fiind îndreptate către instituţiile competente, cu înştiinţarea petiţionarilor. Cu privire la activitatea de acordare a audienţelor, este de menţionat că pe parcursul anului 2014 a fost acordat un număr de 535 audienţe, majoritatea de personalul de specialitate juridică din cadrul Biroului relaţii cu publicul, iar o parte de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Audienţele reprezintă principalul mijloc de dialog cu cetăţenii, precum şi modalitatea cea mai rapidă prin care se pot identifica cu precizie problemele acestora. În majoritatea cazurilor, persoanele ce au solicitat audienţă au criticat hotărâri judecătoreşti sau soluţii ale procurorilor şi durata mare a proceselor. În aceste situaţii, discuţiile s-au axat pe explicarea faptului că, sub nici o formă, Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate pronunţa asupra hotărârilor judecătoreşti ori asupra soluţiilor procurorilor, neputând interpreta considerentele pe care magistraţii şi-au fundamentat motivarea, accentuându-se faptul că singurele în măsură să aprecieze asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti sunt instanţele ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Biroul relaţii cu publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice asupra competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii, asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie. Rigurozitatea în analiza problemelor semnalate de petiţionari, colaborarea activă cu celelalte departamente ale aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu alte instituţii din sistemul justiţiei şi din afara acestuia în vederea soluţionării în termen rezonabil şi în mod punctual a solicitărilor petiţionarilor au contribuit la o mai bună percepţie a cetăţenilor, în primul rând a justiţiabililor, asupra rolului instituţiei noastre în angrenajul autorităţilor publice şi la o mai corectă imagine asupra sistemului judiciar şi asupra activităţii magistraţilor. În perioada de referinţă au fost întreprinse demersuri pentru apropierea instituţiei de justiţiabil, creionându-se şi punându-se la dispoziţia publicului interesat instrumente de petiţionare care, pe de o parte, să faciliteze accesul acestora la o soluţie rapidă din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar, pe de altă parte, să permită crearea unei imagini mai clare cu privire la spectrul de decizii la care, potrivit legii, se pot aştepta ca răspuns la petiţiile lor. Pentru a răspunde nevoii de concizie şi de promptitudine, deziderate ce aparţin, în egală măsură, petiţionarului şi instituţiei publice, au fost puse la dispoziţia persoanelor interesate cereri-tipizate (un tipizat generic, formularul de petiţie)publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi ghidul petiţionarului, care sprijină justiţiabilul în a înţelege cu mai multă precizie competenţele Consiliului, limitele verificărilor pe care acesta, prin Inspecţia Judiciară, le poate efectua, natura faptelor ce pot face obiectul controlului, tipurile de decizii ce pot fi emise în considerarea celor constatate. VI.6. Activitatea Biroului de informare publică şi relaţii cu mass media Activitatea Biroului de informare şi relaţii cu mass media de la nivelul CSM, aflat în subordinea directă a preşedintelui Consiliului, s-a desfăşurat şi în anul 2014 cu respectarea parametrilor legali şi regulamentari şi a coordonatelor specifice acţiunilor de comunicare şi relaţii publice. Activitatea de relaţii publice şi comunicare implică, alături de informarea publică şi relaţia cu mass media, acţiuni ce vizează îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei şi a sistemului judiciar în ansamblul său. Evoluţia calitativă şi cantitativă a comunicării este una semnificativă, prin reafirmarea rolului strategic al comunicării şi încurajarea unei culturi a informării şi a transparenţei, acestea generând constanţă, obiectivitate, corectitudine şi rapiditate în derularea activităţilor aflate în sfera de competenţe şi atribuţii ale Biroului. Având în vedere realitatea că imaginea unui serviciu public este prin definiţie dată de percepţia publicului despre acesta, obiectivul final al tuturor activităţilor derulate în cadrul BIRPMM a fost, ca şi în anii precedenţi, îmbunătăţirea imaginii publice a Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar în ansamblul său, prin creşterea gradului de transparenţă a acestora în scopul unei informări publice corecte şi complete, a corelării cu nevoile de informare contemporane ale publicului şi implicit creşterea gradului de încredere al publicului. Toate aceste deziderate au impus în cursul anului 2014 îmbunătăţirea modelelor de comunicare atât în interiorul, cât şi în exteriorul sistemului, dar şi din perspectiva accesului la informaţiile de interes public reglementat prin Legea nr.544/2001. S-a urmărit şi realizat comunicarea cu publicul ţintă pe baza unui set unitar de norme şi proceduri, respectiv dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM, procedurile operaţionale elaborate în anul 2011, dispoziţiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, HG nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001, Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media şi Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass media. Activităţi specifice comunicării şi imaginii instituţionale: În cadrul acţiunilor de comunicare externă s-a urmărit cu preponderenţă implementarea unui management activ al comunicării cu instituţiile mass media, bazat pe cultivarea relaţiilor şi facilitarea continuă a înţelegerii particularităţilor din interiorul sistemului judiciar. Astfel, în scopul informării publicului larg, reprezentanţii mass media au fost în mod constant informaţi prin comunicate de presă şi alte mijloace de comunicare, fiind totodată invitaţi să participe la o serie de evenimente oficiale implicând instituţiile judiciare, inclusiv conferinţe de presă cu diverse tematici. De asemenea, a fost menţinută o legătură permanentă cu jurnaliştii în cadrul unor întâlniri periodice cu aceştia pentru a asigura un flux informaţional constant reprezentanţilor presei şi pentru a menţine interesul acestora faţă de activitatea CSM, dar şi pentru a asigura informarea corectă şi promptă a opiniei publice. Ca rezultat al acestor întâlniri periodice, începând cu luna august a fost implementat sistemul de comunicare SMS – Sender, aplicaţie modernă şi rapidă de comunicare cu reprezentanţii mass media, care a determinat fluidizarea circuitului informaţional şi creşterea gradului de satisfacţie a jurnaliştilor în obţinerea rapidă a informaţiilor de interes public. La începutul anului 2014 a fost reamenajat Centrul de presă al Consiliului într-un spaţiu modern, dotat corespunzător, cu elemente de impact din punct de vedere vizual (sigla CSM), spaţiu destinat jurnaliştilor şi desfăşurării evenimentelor implicând reprezentanţii Consiliului, care asigură organizarea conferinţelor şi declaraţiilor de presă, interviurilor şi întâlnirilor factorilor de conducere cu jurnaliştii. În acest spaţiu jurnaliştii au şi posibilitatea de a urmări transmiterea live a şedinţelor Plenului CSM. Comunicarea publică eficientă presupune informarea cât mai rapidă şi completă a publicului larg asupra tuturor activităţilor şi măsurilor de impact adoptate de o instituţie, fie prin intermediul mass media, fie direct prin mijloacele tehnice moderne de comunicare (site, social media etc.) În sistemul judiciar, comunicarea publică trebuie să ţină cont, printre altele, de cerinţa ca acesta să fie în serviciul cetăţeanului. Aşa cum s-a menţionat anterior, prioritară în cursul acestui an a fost îmbunătăţirea modelului de comunicare al Consiliului prin adoptarea unei comunicări proactive, concretizată prin transformarea tot mai accentuată a comunicării reactive într-un proces proactiv, care să vină în întâmpinarea nevoilor de informare ale publicului, fie prin intermediul mijloacelor de informare în masă, fie prin comunicarea directă a informaţiilor pe website-ul instituţiei sau prin social media. Întrucât mijloacele de comunicare în masă au ajuns să aibă un rol determinant în viaţa tuturor oamenilor, odată cu dezvoltarea şi convergenţa la nivel global a telecomunicaţiilor şi a tehnologiei informaţiei, rolul acestor mijloace nu poate decât să devină şi mai important în viitor. Tocmai pentru a menţine şi a îmbunătăţi fluxul comunicaţional prin apelarea directă a publicului larg, în cursul acestui an au fost accesate mijloace moderne de comunicare în masă prin revitalizarea contului oficial de Facebook al Consiliului şi transmiterea pe această cale a unor informaţii relevante cu privire la activitatea sa şi a instituţiilor coordonate. Avantajele comunicării directe prin social media sunt de necontestat şi rezidă în primul rând în rapiditatea cu care informaţiile sunt răspândite şi multiplicate în mediul virtual, dar şi într-un mare potenţial de destinatari. Cerinţele de informare rapidă şi completă, dar şi multitudinea informaţiilor dislocate în spaţiul public, au impus regândirea formatului comunicatelor de presă editate de BIPRMM la solicitarea Plenului sau a conducerii Consiliului, în sensul adaptării lor la nevoile specifice jurnaliştilor. Această modalitate de redactare asigură o informare rapidă şi completă, care nu mai solicită un efort de documentare din partea redacţiei. Din monitorizarea felului în care comunicatele de presă ale CSM s-au reflectat în presă, s-a constatat că, de cele mai multe ori, acestea au fost preluate de jurnalişti integral în forma în care le-au fost transmise sau au fost publicate pe site. În contextul intrării în vigoare a noilor coduri – în special a Codului de procedură penală – a fost prioritară actualizarea prevederilor „Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media”, aprobat prin HCSM nr. 482/2012, modificată prin HCSM nr. 573/2014, demers indispensabil asigurării predictibilităţii şi caracterului unitar al activităţilor specifice relaţiei cu presa. Actualizarea ghidului a avut loc printr-o strânsă colaborare şi prin contribuţia însemnată a instanţelor, parchetelor, dar şi a instituţiilor de presă. Deşi au existat unele sincope în comunicarea dintre reprezentanţii mass media şi instanţele sau parchetele din ţară, având ca izvor interpretări diferite ale unor prevederi ale ghidului sau chiar ale Legii nr.544/2001, acestea au fost remediate fie prin emiterea unor puncte de vedere, fie printr-o mediere directă cu purtătorii de cuvânt ai instanţelor sau parchetelor în cauză. Conform prevederilor regulamentare, purtătorul de cuvânt al CSM a coordonat activitatea purtătorilor de cuvânt de la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, în scopul utilizării aceloraşi bune practici în activitatea de relaţii publice şi comunicare a sistemului judiciar. În vederea profesionalizării reţelei purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete, au fost emise propuneri de formare a acestora în cadrul Programului de formare continuă aferent anului 2015 desfăşurat prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media a asigurat informarea, potrivit competenţelor şi atribuţiilor regulamentare, a membrilor CSM şi a personalului din cadrul aparatului tehnic, cu privire la modul în care media a reflectat activitatea desfăşurată de Consiliu şi sistemul judiciar, feed-back-ul rezultat indicând o vizibilitate instituţională în media nu doar crescută, ci şi pozitivă. Realizarea promptă a analizelor opiniilor exprimate în mass media, din perspectiva compatibilităţii acestora cu libertatea de exprimare, a generat propuneri eficiente şi pertinente care, potrivit dispoziţiilor factorilor decidenţi, au fundamentat măsurile procedurale şi operaţionale în vederea remedierii şi/sau publicării informaţiilor corecte prin redactarea de comunicate, informări, precizări şi drepturi la replică. BIPRMM, din dispoziţia conducerii, a acţionat cu celeritate în sensul realizării documentărilor, a elaborării şi transmiterii sesizărilor către Inspecţia Judiciară şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, însoţite de materialele aferente ori de câte ori situaţiile au impus. Rolul biroului nu s-a limitat doar la transmiterea de materiale şi informaţii ci, în continuarea practicii anterioare, membrii biroului au fost implicaţi activ şi eficient în organizarea activităţilor de şi cu impact mediatic şi social: manifestările ocazionate de Ziua Justiţiei, Ziua Europeană a Justiţiei Civile, Ziua porţilor deschise şi alte evenimente de tipul conferinţelor, lansări de Ghiduri, întâlniri oficiale şi informale, evenimente care au contribuit la iniţierea şi menţinerea comunicări în dublu sens: Consiliu – publicul său ţintă, în principal justiţiabili, Consiliu – instituţiile sistemului judiciar şi invers. Subliniem că majoritatea evenimentelor care implică media la nivelul sistemului sunt coordonate/intermediate de CSM prin BIPRMM în colaborare cu alte departamente/compartimente. Medierea constructivă şi armonizarea relaţiilor cu reprezentanţii media reprezintă o plus valoare în coordonarea activităţilor evidenţiate în presă şi desfăşurate la nivelul instituţiilor judiciare. Urmărind informarea continuă, concisă, cu aspecte semnificative din activitatea Consiliului, şi în anul 2014, la nivelul BIPRMM a continuat editarea şi difuzarea buletinului informativ bilunar – publicaţia on-line a CSM – Infoletter – iar diseminarea materialelor a impus şi fixat la nivelul sistemului linearitate în informaţiile oferite justiţiabililor, generând unitate de mesaj instituţional. Din perspectiva activităţilor curente privind diseminarea informaţiilor şi actualizarea acestora: Au fost transmise în fiecare zi către membrii CSM şi instituţiile sistemului judiciar „revista presei centrale şi locale”, însoţită de un „memento” privind informaţiile generale de impact din celelalte domenii ale societăţii interne şi internaţionale, precum şi materiale informative elaborate de membrii biroului. Informarea conducerii CSM cu privire la ştirile şi noutăţile de tip « breaking news » publicate în presă, vizând instituţia şi sistemul judiciar, a fost realizată în timp real de către BIPRMM prin transmiterea documentelor denumite « Informare ». Acţiunea a optimizat fluxul informaţional, constituind premizele realizării şi publicării reacţiilor şi punctelor de vedere oficiale, poziţionând instituţia faţă de aspectele prezentate ori de câte ori circumstanţele au impus. Zilnic membrii biroului au asigurat informarea conducerii şi membrilor CSM prin transmiterea « monitorizării presei», document care sistematizează informaţiile publicate în mass media în domeniul justiţiei pe parcursul unei zile. În vederea fluidizării circuitului informaţional prin metoda intermedialităţii în comunicare, membrii biroului au depus diligenţele necesare obţinerii materialelor şi transcriptelor emisiunilor necesare Inspecţiei Judiciare în desfăşurarea activităţilor legale referitoare la apărarea independenţei sistemului judiciar şi reputaţiei profesionale a magistraţilor. Din perspectiva informării publice, prevăzută prin dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi H.G. nr. 123/2002 privind normele metodologice de aplicarea a Legii nr. 544/2001: Pentru asigurarea şi garantarea transparenţei instituţionale, activităţile biroului s-au desfăşurat sub imperiul promptitudinii şi eficienţei, fiind guvernate de dispoziţiile legale naţionale, dar şi de prevederile articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin care este consacrată libertatea de informare. În acest sens, biroul a furnizat informaţiile solicitate în temeiul Legii nr.544/2001 cu respectarea dispoziţiilor acesteia, dar şi a celor privind protecţia datelor cu caracter personal. Identificarea componentelor procesului comunicaţional, implementarea acestora şi derularea activităţilor biroului pe coordonatele legale au determinat, ca şi în anii anteriori, eliminarea suspiciunilor, reliefând transparenţă. Acţiunile eficiente, remarcate şi în relaţia cu jurnaliştii, au permis şi susţinut premizele gestionării corecte şi unitare a solicitărilor din partea presei, a persoanelor fizice şi juridice sau a situaţiilor cu şi de impact asupra opiniei publice/societăţii. Dinamica caracterizată la nivelul biroului de celeritate şi gestionare eficientă este un aspect conturat şi prin Raportul anual privind implementarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001, întocmit şi publicat pe site-ul Consiliului. Pe segmentul comunicare externă, în spaţiul public au fost emise 149 comunicate de presă incluzând şi comunicatele privind apărarea reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor/ sistemului şi sesizare Inspecţiei Judiciare (86). Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 au fost organizate trei Conferinţe de presă la nivel central. Astfel de evenimente s-au desfăşurat şi la nivel local, fiind prilejuite de întâlniri oficiale ale membrilor CSM cu reprezentanţii sistemului, la care au participat şi jurnalişti. Ca urmare a monitorizării apariţiilor publice ale conducerii şi membrilor CSM sunt de menţionat participările la emisiuni radio – TV, interviuri, declaraţii de presă fie organizate sau spontane, fiind înregistrate 42 de astfel de materiale. Referitor la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 au fost înregistrate şi soluţionate 250 de solicitări din care rezolvate favorabil – 182; diferenţa rezultată viza informaţii exceptate de la liberul acces sau greşit îndreptate şi care au fost redirecţionate, potrivit dispoziţiilor H.G. nr.123/2002. Continuând practica anilor precedenţi, BIPRMM a coordonat activitatea de colectare a rapoartelor privind implementarea dispoziţiilor Legii nr.544/2001 la nivelul instanţelor şi parchetelor din cadrul sistemului şi comunicarea acestuia către Secretariatul General al Guvernului, procedură aplicată şi pentru Raportul aferent Consiliului Superior al Magistraturii. Oportunitatea stabilirii unei rigori instituţionale fundamentată pe transparenţă şi legalitate, atât pe palierul relaţiei cu media, cât şi pe cel al informaţiilor publice, a fost evidenţiată şi prin numărul redus de reclamaţii administrative. Gestionarea solicitărilor de informaţii publice şi a situaţiilor cu impact mediatic, coerenţa managementului fluxului comunicaţional, utilizarea formelor de comunicare de tip persuasiv şi a metodelor de PR cu acţiune directă au făcut cunoscute opiniei publice activitatea şi acţiunile concrete ale instituţiei în scopul obţinerii vizibilităţii în spaţiul public şi determinării sau reorientării şi reorganizării modului de prezentare şi reprezentare a Consiliului în sistem şi societate. Îndeplinind funcţiile de comunicare şi diseminare a informaţiilor, biroul a răspuns obiectivului primar – flux de informaţii rapide, corecte, coerente şi unitare, factor care a influenţat semnificativ cetăţenii, instituţiile statului de drept şi organismele internaţionale de profil. În continuarea acţiunilor comunicaţionale şi de PR, iniţiate în cursul anului 2014, biroul îşi propune ca şi pe viitor să recurgă la metodele specifice comunicării proactive, a fluxurilor informaţionale şi a componentelor structurale ale procesului de formare şi gestionare a imaginii, vizând, prin acestea, inducerea de modificări comportamentale faţă de sistem prin stabilirea şi conştientizarea de către public a legăturii dintre imaginea justiţiei în general şi semnificaţiile acesteia în contextul social actual. VI.7. Activitatea Compartimentului Achiziţii publice Biroul de achiziţii publice a fost înfiinţat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 399/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii (publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 3 iulie 2007) şi constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1108/2013, Biroul de achiziţii publice a fost transformat în Compartiment de achiziţii publice. Compartimentul funcţionează în subordinea ordonatorului principal de credite, derulând procedurile de achiziţie publică reglementate de actele normative în domeniu. Prin activitatea Compartimentului s-au asigurat toate condiţiile necesare unei derulări corespunzătoare a contractelor în vigoare şi pentru încheierea unor noi contracte, în conformitate cu solicitările compartimentelor ce funcţionează la nivelul instituţiei. Totodată, Compartimentul de achiziţii publice a desfăşurat o activitate de sinteză şi previziune în ceea ce priveşte solicitările compartimentelor de specialitate, în condiţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2009, cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care s-a limitat drastic posibilitatea instituţiilor publice de a mai proceda la achiziţionarea de bunuri şi servicii de genul celor enumerate în actul anterior precizat. O altă preocupare importantă a Compartimentului de achiziţii publice a constat în selecţia riguroasă a ofertanţilor, astfel încât să se asigure Consiliului servicii şi produse eficiente şi de calitate. În procesul derulării procedurilor de achiziţii publice în formele prevăzute de lege, în activitatea Compartimentului de achiziţii publice nu au fost înregistrate contestaţii. În aplicarea elementelor de noutate aduse de Hotărârea de Guvern nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, Compartimentul de achiziţii publice a implementat procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice, asigurându-se astfel procentajul impus de 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate în cursul anului. Astfel, în mod concret, activitatea Compartimentului a fost materializată în încheierea unui număr de 76 contracte, având ca obiect prestarea de servicii şi furnizarea de bunuri necesare bunei funcţionări a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, urmând ca până la sfârşitul anului în curs numărul acestor contracte şi acte adiţionale să înregistreze o tendinţă de creştere cu aproximativ 30%. VI.8. Activitatea Biroului Informatică Biroul de informatică a oferit, pe întreg parcursul anului 2014, suportul necesar pentru buna desfăşurare a activităţii departamentelor Consiliului Superior al Magistraturii şi a asigurat funcţionarea optimă a produselor şi serviciilor informatice. Intervenţiile pentru remedierea avariilor au crescut faţă de anul anterior urmare a uzurii echipamentelor. Monitorizarea tuturor operaţiilor efectuate de biroul de informatică s-a realizat şi în anul 2014 prin intermediul sistemului de helpdesk implementat la nivelul biroului. În concordanţă cu obiectivele generale ale Consiliului Superior al Magistraturii, Biroul de informatică are ca preocupare permanentă îmbunătăţirea structurii paginii de Internet a Consiliului şi a serviciilor oferite publicului. Reprezentanţi ai Biroului de informatică au funcţionat în cadrul grupurilor constituite pentru dezvoltarea şi implementarea sistemului RMS şi în cadrul Comisiei de monitorizare a implementării strategiei de informatizare coordonată de Ministerul justiţiei. VI.9. Activitatea Compartimentului de audit public intern Compartimentul de audit public intern este compartimentul de specialitate care verifică legalitatea administrării veniturilor şi cheltuielilor publice ale Consiliului, ale Inspecţiei Judiciare, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri şi care, în decursul anului 2014, a păstrat forma de compartiment, atribuită în anul precedent prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 891/19.09.2013, pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005. Aflându-se în subordinea directă a preşedintelui Consiliului, care are şi calitatea de ordonator principal de credite, Compartimentul de audit public intern beneficiază de independenţa necesară desfăşurării activităţilor specifice, între care amintim consilierea, consultanţa şi evaluarea obiectivă a disfuncţionalităţilor constatate. De asemenea, acest cadrul conferă auditorilor garanţia formulării unor opinii şi recomandări adecvate situaţiilor cu care se confruntă. În urma constatărilor şi evaluărilor pe care le realizează în activitatea desfăşurată, compartimentul de audit public intern este îndrituit să facă recomandări pentru remedierea deficienţelor, oferind managementului de top corectitudinea desfăşurării activităţilor auditate. Compartimentul de Audit Public Intern a desfăşurat în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri activităţile stabilite conform Planului anual de audit public intern pe anul 2014, aprobat de Preşedintele CSM. Primul Plan de audit Public Intern a cuprins 6 misiuni de audit, care, din cauza numărului redus de auditori de execuţie (doi, din care unul a fost suspendat la cerere trei luni de zile, iar celălalt a fost spitalizat şi apoi s-a aflat în concediu medical aproape două luni de zile), a fost actualizat ulterior prin Referate de justificare, ajungându-se în final la 4 misiuni de audit public intern planificate. Domeniile de activitate vizate de misiunile de audit cuprinse în Planul de audit public Intern pe anul 2014 au urmărit: • activitatea de resurse umane, respectiv modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor de încadrare a personalului instituţiei pe anii 2012 şi 2013 la Inspecţia Judiciară; • activitatea de alocare a creditelor bugetare aferente anilor 2011 şi 2013; • activitatea conducerilor structurilor funcţionale din cadrul CSM, INM şi SNG cu privire la verificarea implementării recomandărilor rezultate din misiunile de audit public intern efectuate în anul 2013; • activitatea privind managementul controlului intern pe anul 2013 la Inspecţia Judiciară (urmează să fie efectuată). Rapoartele de audit au fost întocmite cu respectarea actelor normative în vigoare, în conţinutul acestora regăsindu-se constatările, cauzele, consecinţele şi recomandările făcute. Acestea au fost întocmite în baza Tematicii în detaliu a misiunii de audit şi a Programului intervenţiei la faţa locului, a constatărilor efectuate în etapa colectării şi prelucrării informaţiilor şi în timpul intervenţiei la fata locului. Recomandările rezultate din misiunile de audit au fost concretizate şi însuşite de conducătorii instituţiilor auditate, fără a fi necesară în decursul anului 2014 stabilirea unor reuniuni de conciliere. Ca urmare, implementarea ansamblului de recomandări formulate de echipa de auditori prin rapoartele de audit public intern elaborate în anul 2014 a oferit preşedintelui Consiliului o asigurare rezonabilă asupra tuturor domeniilor auditate şi cu privire la funcţionarea sistemelor de control managerial sau intern la instituţiile auditate. Tot în acest an, în contextul creat prin apariţia HG nr.1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, publicată în Monitorul Oficial Nr. 17 din 10 ianuarie 2014, Compartimentul de audit public intern a întocmit Normele metodologice specifice exercitării activităţii de audit public intern în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi Carta auditului intern, documente care au fost avizate de către UCAAPI/MFP şi în conformitate cu care se efectuează misiunile de audit public intern. Pregătirea profesională continuă – obligatorie în fiecare an timp de 15 zile lucrătoare, prevăzută de Legea 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, a fost realizată şi a cuprins atât pe cei doi auditori din compartiment, care au efectuat un stadiu de pregătire de 7 zile, cât şi pe cel de-al treilea, care face parte din personalul contractual, urmând ca pe viitor acest aspect să fie îmbunătăţit. CAPITOLUL VII – Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi măsurile luate sau propuse pentru remedierea acestora În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat în mod responsabil şi în anul 2014, acţionând în scopul îndeplinirii îndatoririlor sale legale şi constituţionale. În acest an, s-au făcut paşi importanţi în îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor stabilite prin Planul multianual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011-2016, precum şi a celor asumate în planul managerial al conducerii Consiliului. În continuarea preocupărilor din anii precedenţi, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat şi în acest an o serie de măsuri organizatorice în vederea reducerii dezechilibrelor funcţionale din sistemul judiciar în domeniul resurselor umane. Astfel, în realizarea obiectivelor stabilite prin Planul strategic de acţiune privind asigurarea în anul 2014 a necesarului de resurse umane pentru funcţionarea în condiţii optime a instanţelor şi parchetelor, au fost organizate concursuri, astfel că numărul posturilor de execuţie vacante din sistem a fost redus semnificativ. În acest an, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii desfăşurată în direcţia asigurării bunei funcţionări a sistemului judiciar, s-a concretizat și în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului în care s-au discutat acte normative care vizau sistemul judiciar. Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea de adoptare a unor acte normative pentru care Consiliul urma să îşi exprime avizul s-a făcut în mod constant, cu consultarea magistraţilor. Anul 2014 este anul în care au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, iar eforturile Consiliului au fost desfăşurate şi în direcţia asigurării infrastructurii pentru implementarea cât mai eficientă a noilor reglementări, fie că acestea au privit completarea schemelor de personal din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, fie elaborarea unor norme regulamentare de natură a asigura buna organizare, necesare aplicării unor noi instituţii din noul Cod de procedură penală, ori procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prevăzute de noua lege în acest domeniu. Tranziţia de la vechile coduri penale la cele noi s-a realizat cu succes şi datorită implicării Consiliului în preîntâmpinarea problemelor semnalate de către instanţe şi parchete înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri sau după acest moment. Demersurile Consiliului Superior al Magistraturii au vizat în cursul anului 2014 şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, sens în care a fost întărit corpul formatorilor cu normă întreagă şi al formatorilor colaboratori. Pe plan extern, Consiliul Superior al Magistraturii s-a afirmat ca un partener apreciat atât de Comisia Europeană, cât şi de instituţiile omoloage şi a participat susţinut la activităţile Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare şi, alături de Institutul Naţional al Magistraturii, în alte activităţi importante în spaţiul comun european. În egală măsură, trebuie observat faptul că acţiunile şi obiectivele viitoare ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt legate de restricţiile de ordin bugetar, în condiţiile în care asigurarea resurselor materiale necesare este esenţială pentru buna funcţionare a Consiliului, în calitate de garant al independenţei justiţiei. Locul justiţiei în echilibrul puterilor, ca putere/autoritate a statului de drept, nu poate fi garantat decât dacă se asigură şi independenţa financiară a acesteia, în sensul că bugetele trebuie să fie stabilite, pe de o parte, în funcţie de o serie de factori obiectivi (volum de activitate, schemele de personal etc.), iar pe de altă parte, acestea trebuie să tindă spre un nivel corespunzător, care să permită îndeplinirea rolului social şi a atribuţiilor prevăzute de lege pentru sistemul judiciar. Având în vedere capacitatea instituţională şi funcţională dovedită, de acum, a Consiliului Superior al Magistraturii, şi fără a identifica vulnerabilităţi majore în activitatea acestuia sau a sistemului judiciar în ansamblul său, se impune semnalarea faptului că anul 2014 a fost mai productiv decât anul 2013 în materia disciplinară şi în cea a încuviinţării luării măsurilor preventive împotriva magistraţilor. Dat fiind că, la rândul său, anul 2013 a fost un an în care activitatea disciplinară a fost mai intensă decât în precedent, este posibil ca acesta să fie un indicator al unui fenomen în evoluţie pe care, însă, nu îl vor putea defini ca atare decât experienţele viitoare. Dacă această ipoteză va fi confirmată, atunci va putea fi apreciat în ce măsură va fi utilă regândirea criteriilor de selecţie şi formare a viitorilor magistraţi ai României.