RAPORT DE CONTROL privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerile Curţii de Apel Ploieşti şi ale instanţelor arondate

Nr. 4087/IJ/3370/DIJ/2014

CAPITOLUL I

Aspecte introductive

 

• 1. Modalitatea de stabilire a controlului şi a echipei de control

Prin Ordinul nr. …/2014 emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare la data de 19.09.2014 s-a dispus efectuarea unui control la Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public.

Prin acelaşi ordin de serviciu a fost stabilită şi echipa de control, în următoarea componenţă: inspector judiciar … … – coordonator de echipă, inspector judiciar … …, inspector judiciar … …., inspector judiciar … …, inspector judiciar … …, inspector judiciar … …, inspector judiciar … … şi inspector judiciar … ….

Prin procesul-verbal din data de 22 septembrie 2014, s-a procedat, de comun acord, la repartizarea pe instanţele din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a inspectorilor din cadrul echipei, efectuarea verificărilor la Tribunalul Buzău şi instanţele arondate acestuia revenind inspectorilor judiciari … … şi … …, la Tribunalul Dâmboviţa şi instanţele arondate acestuia revenind inspectorilor judiciari … …, … …, … …, la Tribunalul Prahova şi instanţele arondate revenind inspectorilor judiciari … …, … … şi … …, iar la Curtea de Apel Ploieşti, verificările fiind efectuate de întreaga echipă, menţionată mai sus.

• 2. Obiectivele controlului şi durata şi natura verificărilor efectuate

Obiectivele controlului au fost stabilite prin Ordinul nr. …/2014 emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare şi au vizat, pentru perioada 1 ianuarie 2013-30 septembrie 2014:

– verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile ce decurg din legi şi regulamente referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţei ca serviciu public, cu identificarea eventualelor disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi;

– verificarea modului în care judecătorii cu funcţii de conducere şi-au asumat responsabilităţile ce le revin în exercitarea atribuţiilor manageriale.

În ceea ce priveşte durata verificărilor, prin Ordinul inspectorului-şef mai sus menţionat s-a stabilit ca acestea să aibă loc, pentru Curtea de Apel Ploieşti şi toate instanţele din raza sa teritorială, în perioada 10 noiembrie 2014 – 28 noiembrie 2014.

Referitor la natura verificărilor efectuate trebuie precizat faptul că verificările au vizat: modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor, activitatea compartimentelor instanţei şi activitatea desfăşurată de judecătorii cu funcţii de conducere şi organele colegiale ale instanţelor.

În acest sens, într-o primă etapă, anterior demarării verificărilor directe, în aplicarea dispoziţiilor art. 73 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prin adresa nr. 4087/IJ/3370/DIJ/2014 din 24.09.2014, transmisă conducerii Curţii de Apel Ploieşti, echipa de inspectori a solicitat comunicarea unor relaţii privind resursele umane şi materiale ale instanţelor, date referitoare la volumul de activitate, ocuparea funcţiilor de conducere, desemnarea judecătorilor şi grefierilor delegaţi, relaţii privind modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie (sub aspectul constituirii completurilor, componenţa completurilor specializate şi unele situaţii statistice legate de incidentele ivite în procesul de repartizare), precum şi unele date statistice referitoare la activitatea compartimentelor instanţelor.

Verificările directe realizate la sediile instanţei au implicat, pe lângă analiza situaţiilor puse la dispoziţie de conducerile Curţii de Apel Ploieşti şi ale instanţelor din raza sa teritorială, conform adresei transmise la data de 24 septembrie 2014 şi accesarea datelor din sistemul ECRIS în corelaţie cu cele 12 rapoarte IJRep puse la dispoziţie de Compartimentul informatică al tribunalelor şi al curţii de apel, consultarea evidenţelor instanţelor referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor şi la compartimentele auxiliare.

De asemenea, cu ocazia verificărilor directe s-au purtat discuţii cu persoanele care au îndeplinit şi îndeplinesc funcţii de conducere la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi al tuturor instanţelor arondate, dar şi cu judecătorii şi celălalt personal al instanţelor verificate.

 

                                          Capitolul II

 

Asumarea responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale

Din verificările directe efectuate la nivelul fiecărei instanţe judecătoreşti, din analiza documentaţiei solicitate şi/sau puse la dispoziţie, din notele de relaţii, din intervievarea personalului instanţelor şi din analiza bazei de date informatice ori accesarea sistemului electronic Ecris a reieşit, ca o notă generală, că instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti sunt bine organizate şi că funcţionează adecvat, asigurând, în general, un act de justiţie corespunzător, anumite excepţii şi particularităţi urmând a fi analizate în capitolele şi secţiunile de mai jos.

Rezultatele verificărilor efectuate au fost consemnate în documentele denumite Anexe, întocmite pentru fiecare instanţă, conţinând constatări şi descrieri detaliate ale modului de organizare şi de funcţionare a instanţelor judecătoreşti, prin prisma obiectivelor de control, urmând ca, în continuare, să fie prezentate concluziile generale referitoare la aspectele constatate.

        II.1. Activitatea conducerilor instanţelor

În cadrul verificărilor efectuate, asumarea responsabilităţilor în exercitarea atribuţiilor manageriale a fost raportată atât la activitatea judecătorilor care au îndeplinit, în perioada de referinţă, funcţii de conducere la nivelul instanţelor verificate (preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţi de secţii), cât şi la activitatea personalului auxiliar care a fost investit în astfel de funcţii (prim-grefieri, grefieri-şefi, grefieri-şefi de secţie).

Sub acest aspect, verificările au vizat modul în care au fost îndeplinite atribuţiile de planificare, organizare, coordonare şi control de către persoanele investite cu astfel de funcţii, raportat la atribuţiile specifice prevăzute în dispoziţiile legale şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, verificările au avut în vedere modul de îndeplinire a atribuţiilor de către organele colegiale care contribuie la realizarea actului de conducere: Adunarea generală a judecătorilor şi Colegiul de conducere.

         II.1.1. Activitatea managerială a preşedinţilor instanţelor verificate

S-a constatat, că la majoritatea instanţelor din raza de competenţă a Curţii de Apel Ploieşti în perioada 2013-2014 a fost înregistrată stabilitate în exercitarea atribuţiilor manageriale, atât în ceea ce priveşte funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte, cât şi cu privire la cele de preşedinţi de secţie.

Constatările au evidenţiat şi instanţe în cadrul cărora, din diferite motive nu a existat o stabilitate cu privire la ocuparea funcţiei de preşedinte.

La Judecătoriile Pogoanele şi Buzău, în perioada de referinţă s-a înregistrat o fluctuaţie în exercitarea acestei funcţii, fără ca această situaţie să fie de natură a afecta calitatea actului managerial.

Au fost identificate şi instanţe în cadrul cărora, niciun judecător nu a participat la concursul pentru ocuparea funcţiilor de conducere, motivaţiile fiind diferite.

Astfel, la Judecătoria Sinaia, subsumat interesului ca funcţia să fie ocupată de un judecător din afara instanţei, iar numărul posturilor de execuţie să rămână constant, raportat la volumul de activitate înregistrat, funcţia de conducere vacantă de la jumătatea anului 2013 a fost ocupată de doi judecători, membri ai colegiului de conducere al instanţei, care prin ordin de serviciu îşi delegau atribuţiile specifice postului, reciproc, câte o lună fiecare.

În contextul în care, aceiaşi judecători sunt şi singurii membri ai colegiului de conducere al instanţei, nu se realizează o delimitare clară a atribuţiilor fiecăruia din organele de conducere şi nici o asumare efectivă a responsabilităţii, contrar dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2015, situaţia a fost remediată, prin ocuparea funcţiei de preşedinte de către un judecător din afara instanţei, care a promovat concursul organizat în acest sens.

O altă situaţie constatată este aceea a permanentizării exercitării funcţiei de conducere de către aceleaşi persoane, prin delegări succesive (2 delegări, după expirarea celui de-al doilea mandat de preşedinte), această situaţie fiind generată la Judecătoria Câmpina, de lipsa de interes a celorlalţi judecători din cadrul instanţei în implicarea în actul de conducere, pe fondul bunului mers al instanţei, sub actuala conducere.

De asemenea, la Judecătoria Găeşti, deşi funcţia de preşedinte este vacantă din data de 1 mai 2009, prin hotărâri succesive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost delegat în această funcţie acelaşi judecător.

O situaţie deosebită este aceea a Judecătoriei Răcari, unde, deşi funcţia de preşedinte a fost vacantă, având în vedere că niciunul dintre judecătorii care îşi desfăşurau activitatea la această instanţă, nu şi-a exprimat acordul, pentru perioada 1 ianuarie – 11 aprilie 2013, nu a fost numit sau delegat niciun judecător în această funcţie, astfel că, prin hotărâre a Colegiului de conducere, a fost desemnat un judecător de la Judecătoria Răcari pentru a îndeplini atribuţiile privind conducerea curentă a instanţei pe o perioadă de 2 luni. Ulterior, a fost delegat în funcţia de preşedinte un alt judecător, de la Judecătoria Găeşti, pentru o perioadă de aproximativ 1 an, şi apoi un judecător de la Judecătoria Moreni. În prezent, urmare a promovării concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere acesta din urmă a fost numit preşedinte al instanţei.

Totodată, trebuie menţionată situaţia Tribunalului Dâmboviţa, unde judecătorul numit în funcţia de preşedinte a fost suspendat, începând cu data de 7 iunie 2013, urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, astfel că, în această funcţie a fost delegat vicepreşedintele.

Deşi în mare parte din perioada de referinţă, preşedintele delegat al Tribunalului Dâmboviţa, domnul judecător … …, a cumulat atribuţiile funcţiilor de preşedinte şi de vicepreşedinte, în colaborare cu preşedinţii judecătoriilor din circumscripţie şi cu sprijinul colectivelor de judecători, a identificat vulnerabilităţile din activitatea instanţelor şi a dispus măsuri adecvate de natură să creeze condiţiile necesare unei bune organizări şi funcţionări a acestora.

În ceea ce priveşte modul concret de exercitare a atribuţiilor de organizare, coordonare şi control de către persoanele cu funcţii de conducere, verificările efectuate au relevat, în cele mai multe cazuri, că funcţiile de previziune, organizare, coordonare, antrenare şi control ale managementului au fost realizate, nefiind semnalate disfuncţionalităţi majore.

Aprecierea cu caracter general privind modul corespunzător de exercitare a atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate comportă însă unele nuanţări, existând şi deficienţe ori practici care nu se circumscriu întrutotul dispoziţiilor legale şi regulamentare.

În îndeplinirea atribuţiilor manageriale, de regulă, preşedinţii instanţelor au emis ordine de serviciu şi decizii, au convocat şi prezidat Colegiul de conducere, precum şi Adunarea generală a judecătorilor.

Cu toate acestea, la Judecătoria Ploieşti s-a constatat că, preşedintele instanţei nu a desemnat judecătorul de serviciu, iar ca urmare a acestei omisiuni, dacă grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie are dificultăţi în a stabili obiectul cererii, actele de sesizare a instanţei depuse personal sunt puse la mapa preşedintelui de secţie şi vizate, de cele mai multe ori cu întârziere, consecinţa fiind înregistrarea şi repartizarea lor a doua zi.

Ca particularitate, în ceea ce priveşte modul de exercitare a atribuţiei de repartizare a personalului în compartimentele auxiliare, s-a constatat că la Judecătoria Mizil, Tribunalul Dâmboviţa şi judecătoriile din circumscripţia acestuia nu există o delimitare clară între competenţele preşedintelui şi ale colegiului de conducere.

Astfel, la Judecătoria Mizil, preşedintele nu a emis ordinele de serviciu anterior convocării colegiului, pentru a le supune aprobării, ci le-a emis pe baza hotărârii colegiului de conducere.

La Tribunalul Dâmboviţa şi judecătoriile arondate, colegiul de conducere aprobă ordinul emis de preşedinte prin care se repartizează întreg personalul instanţei pe compartimente, atât judecători, cât şi grefieri sau alte categorii de personal, în condiţiile în care art. 12 alin. 3 şi art. 16 alin. 2 din Regulament prevăd că numai atribuţiile preşedintelui privind desemnarea judecătorilor care, potrivit legii urmează să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele referitoare la activitatea de judecată, sunt supuse aprobării colegiului.

Cu toate acestea, modalitatea de îndeplinire a acestei atribuţii de către preşedinţi nu a afectat organizarea şi desfăşurarea activităţii instanţelor.

La Judecătoria Ploieşti, pe de altă parte s-a constatat utilizarea de către preşedintele instanţei, a unei tehnici deficitare de redactare a deciziilor luate în îndeplinirea atribuţiilor privind repartizarea personalului în compartimentele auxiliare, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. e) din Regulament, caracterizată prin:

– lipsa evidenţierii precise a modificărilor dispuse ulterior emiterii unei decizii;

– lipsa expunerii ori a posibilităţii de identificare a motivelor pentru care au fost operate modificările respective, pentru unele categorii de modificări, privind, spre exemplu, mutarea grefierilor între compartimente;

– lipsa identificării precise a atribuţiilor fiecăruia dintre judecătorii la un anumit compartiment, lipsă care conduce la „pasarea” atribuţiilor între respectivii judecători şi generează greutăţi în stabilirea responsabilităţii pentru eventuale deficienţe, un exemplu concludent fiind acela al Compartimentului executări penale.

S-a mai constatat, la Judecătoria Ploieşti, că nu au fost supuse aprobării colegiului de conducere toate deciziile preşedintelui instanţei privind desemnarea judecătorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele de judecată şi nu au fost desemnaţi, prin decizie scrisă, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei Judiciare.

Această din urmă situaţie a fost întâlnită şi la Judecătoria Sinaia, unde s-a constatat că nu există concordanţă între ordinul preşedintelui şi atribuţiile exercitate în fapt de unul dintre judecători, în anul 2014.

Pe de altă parte, la Judecătoria Vălenii de Munte, prin Hotărârea nr. …/5.06.2013 s-au avizat ordinele de serviciu pe anul 2013, fără a se preciza care dintre acestea, rezultând deci că au fost avizate inclusiv ordine ce urmau a fi emise sau cele privind stabilirea atribuţiilor personalului auxiliar pentru care nu se prevede obligaţia aprobării de către Colegiu, cu atât mai mult cu cât, de la data la care aceste ordine au fost emise, ianuarie 2013, până la data la care au fost aprobate prin Hotărâre, iunie 2013, a trecut o perioadă semnificativă de timp.

Pe de altă parte, în anul 2014, Colegiul de conducere al Judecătoriei Vălenii de Munte nu a adoptat nicio hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. 2 din Regulament, prin care să aprobe ordinele de serviciu emise încă de la începutul anului de către preşedinte, referitoare la desemnarea judecătorilor cu alte atribuţii decât cele de judecată. Din discuţiile purtate cu preşedintele instanţei dar şi din examinarea ordinelor de serviciu rezultă ca acestea au fost într-adevăr semnate de doi din membrii Colegiului, unul dintre aceştia fiind preşedintele, însă considerăm că aceasta împrejurare nu este de natură să complinească necesitatea unei hotărâri de aprobare, astfel cum prevede Regulamentul, hotărâre care să poată fi contestată în condiţiile legii.

De subliniat că, toate aceste ordine de serviciu conţin menţiunea „ avizat de colegiul de conducere” însă aceasta viză nu se concretizează efectiv în hotărârile Colegiului.

O altă situaţie în care atribuţiile preşedintelui şi ale colegiului interferează este cea de la Judecătoria Ploieşti unde s-a constatat nerespectarea, în unele cazuri, a dispoziţiilor regulamentare privind competenţa exclusivă de decizie a preşedintelui de instanţă, în acest sens fiind modificarea, ca urmare a hotărârii colegiului, a unor decizii pentru care nu era necesară această aprobare.

Spre exemplu, prin decizia nr. …/2013, emisă în temeiul art. 16 lit. j din Regulament, preşedintele instanţei a dispus ca, începând cu data de 10.07.2013, cererile de reexaminare împotriva încheierilor prin care au fost anulate cererile de chemare în judecată, în baza art. 200 din noul Cod procedură civilă, să fie înregistrate ca dosare asociate şi soluţionate de completul imediat următor.

Ulterior, urmare a Hotărârii nr. …/19.07.2013 a Colegiului de Conducere, prin decizia nr. … din aceeaşi dată, preşedintele şi-a revocat decizia emisă în urmă cu 10 zile. Cu privire la motivul revocării, din discuţiile purtate cu preşedintele instanţei, a rezultat că acesta a intenţionat să desfăşoare o conducere de tip participativ, încercând astfel să cointereseze colectivul, reprezentat prin membrii Colegiului de conducere, în asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii, chiar şi în situaţii în care are competenţă exclusivă de deciziei.

Aceeaşi situaţie a fost constatată şi la Tribunalul Dâmboviţa şi instanţele arondate cu privire la atribuţia vizând constituirea completurilor specializate, reieşind că, de regulă, completurile, indiferent de natura acestora, se stabilesc prin hotărâre a colegiului de conducere, iar, în cazurile în care sunt constituite de preşedintele instanţei (prin ordin sau decizie) sunt supuse aprobării colegiului, deşi normele regulamentare prevăd atribuţia acestuia doar de a propune preşedintelui instanţei înfiinţarea de completuri specializate.

Se mai reţine că, deşi au atribuţii în acest sens, nu toţi preşedinţii instanţelor, respectiv ai Judecătoriei Răcari, Târgovişte, Moreni, au dispus măsurile necesare pentru actualizarea portalului, prin publicarea propriei jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii.

Referitor la activitatea de control a preşedintelui, s-a constatat că deşi această atribuţie este îndeplinită, nu la toate instanţele verificate se completează cu periodicitate registrul de control sau se întocmesc procese verbale, astfel încât, este necesar ca această activitate să aibă un caracter de continuitate şi să fie materializată în scris, urmând ca, în cazul în care sunt identificate disfuncţionalităţi, să se dispună măsurile necesare şi adecvate, precum şi să se fixeze termen pentru remedierea acestora.

Astfel, în luna mai 2014, preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cu ocazia efectuării unui control la Judecătoria Târgovişte, a semnalat lipsa menţiunilor referitoare la verificările efectuate la compartimentele auxiliare ale acestei instanţe.

La Judecătoria Mizil, desfăşurarea activităţilor de monitorizare a repartizării aleatorii a cauzelor, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. j) teza I din Regulament, nu este evidenţiată în scris, apreciindu-se că nu se impune, în condiţiile în care repartizarea, realizată de grefierul delegat, se efectuează sub supravegherea directă a preşedintelui, nefiind desemnat un judecător în acest sens.

Tot la această instanţă, nu au fost realizate verificări privind activitatea grefierilor de şedinţă deşi, potrivit art. 16 alin. (1) lit. e) teza a II-a Regulament, preşedintele controlează personalul repartizat în compartimentele auxiliare.

În ceea ce priveşte îndrumarea activităţii profesionale a judecătorilor stagiari, s-a constatat că, în general, preşedinţii de instanţă au dispus măsurile necesare în vederea desemnării tutorelui de practică, iar preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a emis avizul favorabil consultativ înaintea prezentării judecătorilor stagiari în vederea susţinerii examenului de capacitate, în baza fişei de stagiu şi a referatului de evaluare, acestea din urmă întocmite de către tutorele de practică.

Referitor la exercitarea atribuţiei de a propune numirea în funcţia de preşedinte de secţie, ca regulă generală, s-a constatat respectarea dispoziţiilor regulamentare de către preşedinţii instanţelor la care funcţionează secţii.

O situaţie particulară a fost constatată la Tribunalul Buzău, în legătură cu propunerea de numire în funcţie a preşedintelui Secţiei a II – a Civile, aşa cum s-a detaliat şi în Anexa referitoare la Tribunalul Buzău.

Cu privire la această procedură, menţionăm că, la data de 1 ianuarie 2014, funcţia de preşedinte al Secţiei a II – a civile, de contencios administrativ şi fiscal a devenit vacantă, ca urmare a expirării mandatului de preşedinte al doamnei judecător … …. La data de 5 decembrie 2013, având în vedere că mandatul preşedintelui secţiei expira, preşedintele Tribunalului a adus la cunoştinţa judecătorilor secţiei faptul că-şi pot depune candidatura pentru funcţia ce urmează a se vacanta, fixând termen pentru depunerea candidaturilor la data de 9 decembrie 2013. Întrucât, niciun judecător al secţiei nu şi-a dat acordul pentru a ocupa funcţia de preşedinte de secţie, preşedintele Tribunalului a propus delegarea în funcţie, în continuare, a judecătorului care a deţinut-o anterior, iar prin Hotărârea nr. …/15.01.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus delegarea pe această funcţie a doamnei judecător … ….

La data de 31 martie 2014, domnul judecător … … a învederat în scris preşedintelui tribunalului că „acceptă să preia funcţia de preşedinte de secţie”, iar la data de 7 aprilie 2014, într-o şedinţă cu judecătorii Secţiei a II-a, preşedintele instanţei le-a adus la cunoştinţă că-şi pot depune candidaturile pentru a ocupa funcţia de preşedinte al secţiei, acordând termen pentru depunerea candidaturilor până la data de 11 aprilie 2014. La data de 10 aprilie 2014, a fost depusă o candidatură pentru ocuparea funcţiei de preşedinte de secţie de către domnul judecător … …, fiind luată în considerare şi candidatura domnului judecător … …, ca urmare a cererii formulate în scris la 31.03.2014. Din discuţiile cu judecătorii secţiei a rezultat că aceştia au fost consultaţi, în două rânduri, cu privire la ambele candidaturi. La data de 16 aprilie 2014, preşedintele tribunalului a încheiat un proces-verbal în care a arătat că, în urma consultării judecătorilor secţiei, 3 au optat pentru domnul judecător …, 3 au apreciat că ambii judecători care şi-au depus candidatura sunt în măsură să ocupe funcţia de preşedinte şi unul a optat pentru domnul judecător …, din acest proces-verbal rezultând că judecătorii secţiei au avut o opţiune majoritară (6 la 4) pentru desemnarea domnului judecător … ca şi preşedinte de secţie. La data de 19 mai 2014, a avut loc şedinţa Colegiului de conducere al Tribunalului Buzău, în cadrul căreia s-au pus în discuţie cele două candidaturi depuse pentru funcţia de preşedinte de secţie, cu majoritate (4 voturi la două voturi), Colegiul acordând aviz favorabil candidaturii domnului judecător … ….

Prin adresa înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti sub nr. …/A/21.05.2014, preşedintele Tribunalului Buzău a înaintat propunerea de numire în funcţia de preşedinte al Secţiei a II – a civile, a domnului judecător … …, în raportul întocmit, preşedintele tribunalului menţionând că domnul judecător … şi-a retras, la data de 20 mai 2014, candidatura pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie.

Ulterior, s-a înregistrat la Curtea de Apel Ploieşti, sub nr. …/A/27.05.2014, un referat întocmit de către doamna judecător … …, preşedintele delegat al Secţiei a II – a civile a Tribunalului Buzău şi semnat de către domnul judecător … …, din cadrul aceleiaşi secţii, prin care s-a învederat lipsa de transparenţă a procedurii de desemnare a preşedintelui Secţiei a II – a civile.

Faţă de aspectele învederate şi luând în considerare şi alte aspecte enumerate punctual în adresa nr. …/A/29.05.2014, printre care şi dubiul asupra retragerii candidaturii de către domnul judecător …, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a solicitat preşedintelui tribunalului să refacă procedura desemnării preşedintelui Secţiei a II – a civile, indicând punctual şi criteriile ce trebuie avute în vedere în acest sens.

Preşedintele Tribunalului Buzău nu a refăcut această procedură şi, prin adresa înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti sub nr. …/A/10.06.2014, a înaintat din nou propunerea de numire în funcţia de preşedinte de secţie a domnului judecător … …, anexând Nota nr. …/A/6.06.2014 prin care motivează refuzul de reluare a procedurii şi mai multe înscrisuri, printre care şi o declaraţie scrisă a domnului judecător …, din data de 4.06.2014, prin care acesta arată că şi-a retras candidatura, învederând verbal acest aspect preşedintelui la data de 20 mai 2014.

Prin adresa nr. …/A/30.06.2014, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul său negativ, propunerea preşedintelui tribunalului de numire în funcţia de preşedinte al Secţiei a II – a civile a domnului judecător … …, propunere ce a fost respinsă prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/3.07.2014.

Considerăm că, printr-un dialog cu judecătorii secţiei şi cu preşedintele Curţii de Apel şi prin urmarea recomandării de refacere a procedurii, preşedintele tribunalului putea să evite respingerea propunerii sale privind desemnarea preşedintelui Secţiei a II-a civile, de către Consiliul Superior al Magistraturii, şi astfel să asigure o conducere stabilă la nivelul Secţiei a II-a. Menţionăm că, în prezent, funcţia este ocupată prin delegare de alt judecător, doamna … … şi, probabil, până la soluţionarea recursului declarat împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii mai sus menţionată, recurs care nu are încă stabilit termen de judecată, funcţia nu va putea fi ocupată prin numire.

În ceea ce priveşte exercitarea atribuţiei de organizare a învăţământului profesional, la Judecătoria Vălenii de Munte au fost puse la dispoziţia echipei de control procese verbale ale întâlnirilor de învăţământ, semnate numai de preşedinte şi grefierul şef, fără a avea ataşate convocatoare.

Judecătorii infirmă că aceste întâlniri au avut loc în fapt şi consideră că s-ar fi impus organizarea acestora, date fiind modificările legislative aduse de noile coduri.

În privinţa atribuţiei de organizare a activităţii de arhivare electronică, la cele mai multe instanţe această activitate nu a putut fi desfăşurată în condiţii optime, datorită inexistenţei logisticii, spaţiului şi personalului necesare.

Deşi, în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestei activităţi, s-a încercat implicarea specialiştilor IT, Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu delegarea unei asemenea atribuţii acestei categorii de personal.

        II.1.2. Activitatea managerială a vicepreşedinţilor instanţelor verificate

În ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor manageriale s-a constatat că judecătorii care au deţinut funcţia de vicepreşedinte au îndeplinit, de regulă, atribuţiile prevăzute de Regulament, ajutându-l pe preşedinte în administrarea şi coordonarea instanţelor.

Prin excepţie, la Judecătoria Ploieşti, s-a constatat exercitarea atribuţiilor regulamentare de către vicepreşedintele în exerciţiu, în următoarea modalitate:

– îndeplinirea parţială a obligaţiilor prevăzute de art. 47 din Regulament, în referire la verificarea respectării obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, atât în ceea ce priveşte frecvenţa verificărilor cât şi în privinţa consemnării constatărilor şi propunerilor în registrul de control;

– neîndeplinirea atribuţiilor de asigurare a cunoaşterii şi valorificării practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene, precum şi a informării zilnice a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;

– neîndeplinirea atribuţiilor privind verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii şi asigurarea controlului permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele instanţei, prin excluderea de la control a unora dintre acestea şi prin nerespectarea art. 47 din Regulament.

Precizăm că vicepreşedintele Judecătoriei Ploieşti a început exercitarea atribuţiilor specifice acestei funcţii la data de 15 iulie 2014, iar anterior a deţinut, cu caracter de continuitate, funcţia de preşedinte al secţiei penale. Modalitatea de exercitare a atribuţiilor acestei din urmă funcţii va fi detaliată la punctul următor.                      

        II.1.3. Activitatea managerială a preşedinţilor de secţii

Coordonatele activităţii desfăşurate de preşedinţii de secţii de la instanţele verificate s-au circumscris obiectivului principal prevăzut de Regulament, acela de a organiza activitatea administrativă a secţiei, conform atribuţiilor prevăzute de art. 26.

În exercitarea acestor atribuţii, preşedinţii secţiilor au întocmit planificările judecătorilor în şedinţele de judecată şi la permanenţă, după consultarea acestora, şi le-au propus spre aprobare colegiului de conducere. De asemenea, preşedinţii de secţie au propus spre aprobare modul de constituire şi numerotare a completurilor de judecată şi judecătorii care să îndeplinească atribuţii extrajudiciare şi au stabilit grefierii care să fie delegaţi la compartimentele secţiilor.

O situaţie de exercitare defectuoasă a atribuţiei privind desemnarea judecătorilor delegaţi la Compartimentul executări penale s-a constatat la Judecătoria Ploieşti, unde preşedintele secţiei penale, în exerciţiu la data respectivă, a propus delegarea tuturor judecătorilor secţiei penale (5 judecători), cărora le-a stabilit programul din planificarea de permanenţă, respectiv câte un judecător pe zi.

Aceasta, în condiţiile în care, cu numai două săptămâni înainte fuseseră delegaţi la compartimentul executări penale 2 judecători, iar anterior au fost delegaţi 3 judecători.

Propunerea preşedintelui secţiei penale a fost făcută la iniţiativa judecătorilor secţiei penale care, în urma consultărilor cu preşedintele secţiei, nu au fost de acord ca judecătorii delegaţi la compartimentul executări penale să fie degrevaţi de activitatea de judecată, în considerarea acestor atribuţii suplimentare.

Propunerea admisă a avut consecinţe negative în ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţii compartimentului executări penale al instanţei, astfel cum se va arăta la secţiunea respectivă.

Judecătorii care au îndeplinit atribuţiile de preşedinte de secţie s-au preocupat pentru organizarea studiului profesional al judecătorilor şi al personalului auxiliar, pentru unificarea practicii judiciare şi valorificarea practicii de casare la nivelul secţiilor conduse.

În exercitarea atribuţiilor de control, preşedinţii secţiilor au verificat modul de întocmire a lucrărilor de către personalul auxiliar şi au urmărit respectarea termenelor procedurale, luând măsurile care s-au impus atunci când au constatat deficienţe.

O situaţie de excepţie, în ceea ce priveşte exercitarea acestei atribuţii, s-a întâlnit la Secţia civilă a Judecătoriei Buzău, unde, din consemnările înscrise în Registrul de control, rezultă că preşedintele secţiei a efectuat verificări, fără însă a consemna constatările rezultate din acestea, ori deficienţele identificate şi măsurile luate pentru remedierea lor, consemnările din registrul de control având un caracter general. Deşi preşedintele secţiei a consemnat, în majoritatea controalelor pe care le-a efectuat, că nu a constatat nereguli în activităţile controlate, deficienţele constatate de echipa de control la anumite compartimente ale secţiei (executări contravenţionale, persoane juridice etc.) relevă că verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de către grefierii delegaţi a fost lăsată în sarcina judecătorilor delegaţi, care, la rândul lor, nu au efectuat decât verificări formale în acest sens.

O altă situaţie este cea a preşedintelui de secţie penală de la Judecătoria Ploieşti, în prezent vicepreşedinte al instanţei, unde s-au constatat deficienţe în activitatea compartimentului executări penale, fapt ce relevă că preşedintele secţiei nu a verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor grefierilor delegaţi.

        II.1.4 . Adunările generale ale judecătorilor

Cu privire la activitatea acestor organe colegiale, verificările efectuate au relevat că, în general, s-a respectat procedura de convocare a Adunării generale a judecătorilor, prin convocator, s-au întocmit procese-verbale şi hotărâri în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, secretarul colegiului păstrând o mapă cu toate actele Adunării generale.

La toate instanţele verificate, Adunările generale au fost convocate în vederea realizării atribuţiilor prevăzute de art.19 din Regulament.

Se constată că nu există o practică unitară referitor la actele încheiate şi forma acestora, însă, de regulă, preşedintele întocmeşte convocator, secretarul Adunării generale încheie proces-verbal al şedinţei şi se redactează hotărârea, care se semnează de preşedinte.

În acest sens, la Judecătoria Târgovişte şi Judecătoria Găeşti nu se întocmeşte hotărâre a adunării generale, cu ocazia dezbaterii raportului anual de activitate al instanţei, motivându-se că Adunarea generală nu a dispus nicio măsură, ci doar a dezbătut raportul.

La Judecătoria Mizil desfăşurarea şedinţelor Adunării generale nu este consemnată, în toate cazurile, în proces-verbal (şedinţele din 16 ianuarie 2013, 17 ianuarie 2014), chiar dacă au fost adoptate hotărâri. Au existat situaţii când, deşi s-a întocmit proces verbal nu au fost întocmite hotărâri (şedinţele din 19 decembrie 2013 şi 12 mai 2014).

O situaţie mai puţin întâlnită este cea de la Judecătoria Vălenii de Munte, unde, la data de 27 noiembrie 2014, judecătorii instanţei au convocat Adunarea generală în cadrul căreia s-a propus, cu unanimitate, revocarea din funcţie a doamnei … … , preşedinte al instanţei, dat fiind modul de îndeplinire a atribuţiilor, care pune în discuţie aptitudinile de comunicare, comportament şi transparenţă a actului managerial, în raport de care se analizează inclusiv calităţile şi condiţiile indispensabile exercitării unei funcţii de conducere.

Hotărârea adunării generale a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, unde a fost înregistrată la data de 3 decembrie 2014 sub nr. …/IJ/…/DIJ/2014 şi conexată la prezenta lucrare.

Situaţia de fapt care a determinat adoptarea hotărârii Adunării generale a judecătorilor de la Judecătoria Vălenii de Munte este analizată în Secţiunea II.3.

II.1.5. Colegiile de conducere

În ceea ce priveşte activitatea colegiilor de conducere, din verificări a rezultat că, în general, la instanţele arondate Curţii de Apel Ploieşti, aceasta se circumscrie dispoziţiilor regulamentare.

Convocarea colegiilor de conducere a fost făcută, de regulă, de către preşedinţii de instanţă, fiind comunicată ordinea de zi cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei, iar în cazuri urgente chiar în ziua respectivă, aspectele care au făcut obiectul dezbaterilor încadrându-se în competenţele regulamentare (problemele de conducere a instanţelor), astfel ca hotărârile adoptate să asigure buna organizare şi funcţionare a acestora.

În perioada de referinţă, astfel cum a reieşit din verificări, preşedinţii de instanţe şi preşedinţii de secţii au supus dezbaterii colegiilor de conducere ale instanţelor, aspecte privind: planificarea şedinţelor de judecată şi planificarea de permanenţă; constituirea completurilor de judecată; desfiinţarea sau blocarea unor completuri; planificarea şedinţelor de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti; planificarea judecătorului de serviciu; avizarea propunerilor privind desemnarea judecătorilor care să exercite şi alte atribuţii decât cele de judecată, măsuri privind echilibrarea volumului de muncă între completurile stabilite, propuneri însoţite de acordul judecătorilor, în situaţiile în care acesta este obligatoriu; analizarea cererilor de blocare a completurilor în materie penală; stabilirea componenţei secţiilor şi a completurilor specializate.

Cu privire la componenţa colegiului de conducere au fost remarcate următoarele situaţii:

La Judecătoria Sinaia nu au fost avute în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 3 din Regulament, care prevăd obligativitatea constituirii colegiului dintr-un număr impar de membri, cei doi judecători membri ai colegiului, care au exercitat alternativ şi atribuţii de preşedinte al instanţei, considerând că, în lipsa ocupării funcţiei de preşedinte prin numire, locul membrului de drept nu poate fi ocupat în alt mod.

La Judecătoria Răcari, în perioada ianuarie-martie 2013, în compunerea colegiului de conducere a fost inclus un judecător care nu era nici membru ales şi nici membru de drept al acestui organ colegial. Astfel, hotărârile au fost emise de un colegiu format din 3 judecători, dintre care niciunul nu era numit sau delegat în funcţia de preşedinte al instanţei, ci doar îndeplinea atribuţiile privind conducerea curentă a instanţei pe o perioadă de 2 luni. Această situaţie de fapt s-a justificat prin interpretarea în sensul că, în sfera atribuţiilor vizând conducerea curentă a instanţei, se include şi calitatea de membru de drept al colegiului de conducere.

Se remarcă şi situaţia Judecătoriei Târgovişte, unde, având în vedere imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către unul dintre membri aleşi, pentru o perioadă mai mare de timp, prin hotărârea Adunării generale a judecătorilor nr. 1 din data de 9 ianuarie 2014, a fost ales un alt judecător membru al colegiului de conducere, cu precizarea că mandatul acestuia nu este de 3 ani, ci pentru perioada până la expirarea mandatului anterior.

La Judecătoria Pucioasa, în perioada iulie-noiembrie 2013, având în vedere imposibilitatea constituirii colegiului de conducere, preşedintele instanţei, prin decizii, a îndeplinit atribuţiile colegiului de conducere, potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (2¹) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În ceea ce priveşte convocarea şedinţelor colegiului de conducere la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Târgovişte, în lipsa preşedintelui, colegiul a fost convocat de înlocuitorul acestuia, chiar dacă vicepreşedintele nu este şi membru ales al colegiului de conducere. Referitor la acest aspect, s-a justificat posibilitatea vicepreşedintelui de a convoca şi prezida şedinţele colegiului de conducere prin faptul că înlocuieşte preşedintele în lipsa acestuia de la instanţă.

Având în vedere situaţiile de excepţie constatate cu privire la componenţa şi convocarea colegiului, considerăm că se impune completarea dispoziţiilor regulamentare, în materie, cu privire la desfăşurarea activităţii colegiului de conducere, în situaţia în care nu există preşedinte numit sau delegat în funcţie atât la instanţele care au post de vicepreşedinte, cât şi la cele care nu au acest post.

Un alt aspect constatat cu privire la activitatea colegiului de conducere este cel al modalităţii de întocmire a actelor ce decurg din activitatea acestui organ colegial.

La Judecătoria Mizil, s-a constatat că în procesele-verbale ale şedinţelor colegiului de conducere nu sunt consemnate punctele de vedere ale membrilor prezenţi asupra problemelor aflate pe ordinea de zi, în toate cazurile, astfel cum prevede art. 25 alin. (9) din Regulament.

Dimpotrivă, la Judecătoria Ploieşti, dată fiind starea tensionată şi de neîncredere conturată la nivelul colectivului, reflectată şi în lucrările colegiului de conducere al instanţei, procesele verbale ale şedinţelor sunt extrem de ample (spre exemplu procesul-verbal încheiat cu ocazia şedinţei de Colegiu din data de 30.06.2014 are 60 de pagini), fiind necesar a se consemna în amănunt, discuţiile prelungite, de multe ori în contradictoriu, ale membrilor.

În general, s-a constatat că hotărârile Colegiului de conducere, adoptate în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. b), b¹, c) şi d) au fost publicate pe portalurile instanţelor, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 9 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Prin excepţie, la Judecătoriile Ploieşti, Moreni şi Răcari s-a observat neîndeplinirea acestei obligaţii.

        II.1.6. Activitatea desfăşurată de primii-grefieri, grefierii-şefi şi grefierii-şefi de secţie

În perioada de referinţă, prim-grefierii, grefierii-şefi şi grefierii-şefi de secţie au îndeplinit corespunzător atribuţiile prevăzute în sarcina lor prin Regulament şi au avut o relaţie foarte bună de colaborare cu judecătorii care au deţinut funcţii de conducere, cu care s-au consultat în permanenţă cu privire la aspectele legate de activitatea personalului auxiliar.

De menţionat că, pe lângă îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei ocupate, la toate instanţele, grefierii cu funcţii de conducere au participat la şedinţele de judecată, conform planificării, în calitate de grefieri de şedinţă.

În general, în cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi al majorităţii instanţelor din circumscripţia sa există stabilitate şi continuitate în munca desfăşurată la nivelul grefierilor cu funcţii de conducere.

Prin excepţie, la Judecătoria Răcari, din anul 2012, urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva a 3 grefieri, printre care şi grefierul şef … …, s-a dispus suspendarea din funcţie a grefierului şef (prin decizia nr. …/15.02.2012 a Curţii de Apel Ploieşti).

Prin urmare, de la data suspendării din funcţie a grefierului şef şi până în prezent, atribuţiile acestuia au fost exercitate, prin delegare, succesiv, câte maxim 4 luni fiecare, de doamnele … …, … …, … … şi … …, grefieri ai instanţei care îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa această funcţie şi care, concomitent, au participat în şedinţele de judecată şi au efectuat lucrări în cadrul compartimentelor unde erau delegaţi, nefiind degrevaţi de niciuna din atribuţiile prevăzute de lege şi stabilite prin fişa postului.

Fluctuaţia grefierilor în funcţia de grefier şef, dar şi problemele întâmpinate cu personalul auxiliar au determinat conducerea instanţei să adopte, ca măsură pentru buna funcţionare a acesteia, fracţionarea şi delegarea atribuţiilor grefierului şef, altor grefieri, pe sectoare determinate, preşedintele preluând atribuţia de control a activităţii personalului auxiliar.

S-a constatat astfel că, pe lângă verificările efectuate de judecătorii delegaţi la compartimentele instanţei, săptămânal, preşedintele a efectuat personal: verificări privind modul de întocmire a lucrărilor de către grefierii de şedinţă, poziţiile neînchise în sistemul informatic ECRIS, stabilirea termenelor de judecată, cauzele suspendate, efectuarea în termen a lucrărilor, deficienţele constatate fiind aduse la cunoştinţa grefierului şef pentru a monitoriza remedierea acestora.

De asemenea, la Tribunalul Buzău a existat o fluctuaţie în ceea ce priveşte deţinerea funcţiei de prim-grefier şi de grefier-şef la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Aceasta s-a datorat suspendării din funcţie a grefierilor respectivi, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale şi trimiterii în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Funcţia de prim-grefier a fost în cele din urmă ocupată prin concurs, însă funcţia de grefier‑şef al Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu a putut fi ocupată încă prin concurs, întrucât nu a expirat mandatul anterior. Astfel, funcţia de grefier-şef al Secţiei a II-a civile a Tribunalului Buzău a fost ocupată prin delegare o perioadă îndelungată de timp, prin rotirea grefierilor secţiei sau a grefierilor din alte secţii, fiind afectată stabilitatea la nivelul acestei funcţii de conducere.

La Judecătoria Ploieşti nu au fost delegate atribuţiile în ceea ce priveşte evidenţa cererilor de abţinere şi recuzare, însă, la secţia civilă este ţinută în mod regulamentar de grefierul şef de secţie, iar în materie penală nu se ţine această evidenţă.

În plus, s-a constatat că grefierul şef al secţiei penale nu a respectat întocmai obligaţiile privind comunicarea în termen a hotărârilor penale, supravegherea completării corecte a evidenţelor prevăzute de regulament, sprijinirea persoanei desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor şi obligaţia privind repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată, în acest sens, preşedintele secţiei hotărând fără consultarea grefierului şef.

II.2. Folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale. Evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză şi raportul resurse investite rezultate obţinute

În ceea ce priveşte resursele umane, s-a constatat că, în general, schemele instanţelor sunt ocupate aproape în întregime şi sunt suficiente pentru realizarea în bune condiţii a actului de justiţie.

S-a constatat cu privire la ocuparea posturilor de judecători, fluctuaţii la Judecătoriile Pogoanele, Pătârlagele şi Buzău. Dacă la primele două judecătorii fluctuaţia judecătorilor nu a fost de natură a influenţa negativ activitatea, la Judecătoria Buzău au existat perioade în care instanţa a funcţionat şi cu 6 posturi vacante, astfel încât judecătorii cu funcţii de conducere au fost nevoiţi să facă eforturi deosebite pentru a întreprinde măsurile organizatorice care se impuneau pentru a asigura o oarecare continuitate a activităţii pe compartimentele instanţei.

Cu privire la personalul auxiliar de specialitate şi cel conex, s-a constatat că schemele sunt, în general, ocupate şi că o fluctuaţie considerabilă a acestei categorii de personal a existat la nivelul Judecătoriei Buzău şi aceasta contribuind la perturbarea activităţii instanţei.

Din acest punct de vedere, a existat o situaţie de excepţie la Judecătoria Pucioasa, în perioada iulie-noiembrie 2013, când activitatea instanţei a fost susţinută de un singur judecător – preşedintele instanţei.

Referitor la personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual, se constată că nu au existat schimbări de substanţă, toată perioada fiind caracterizată de stabilitate în ceea ce priveşte aceste categorii de angajaţi.

Se reţine că s-au efectuat demersuri de către conducerile instanţelor pentru ocuparea posturilor vacante de judecător şi personal auxiliar, precum şi pentru suplimentarea schemelor de personal.

Având în vedere modificările legislative intervenite, volumul de activitate şi situaţia particulară a personalului auxiliar de specialitate, s-a considerat la unele instanţe (Judecătoria Târgovişte, Judecătoria Găeşti şi Judecătoria Răcari) ca fiind necesară suplimentarea schemei de personal.

Judecătoria Ploieşti, calificată ca o instanţă ,,de tranzit”, se află în permanenţă în deficit de judecători şi personal auxiliar, aspect de natură a influenţa calitatea serviciului public.

Sub aspectul resurselor materiale, s-a constatat că mai multe instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, inclusiv aceasta, îşi desfăşoară activitatea în spaţii improprii şi insuficiente, deşi s-au făcut demersuri pentru alocarea fondurilor necesare remedierii situaţiilor existente.

Din verificările efectuate a rezultat că Judecătoria Râmnicu Sărat şi Judecătoria Pătârlagele funcţionează în clădiri care asigură buna înfăptuire a actului de justiţie, cu menţiunea că, pentru Judecătoria Pătârlagele este necesar un spaţiu suplimentar pentru depozitarea dosarelor.

Judecătoria Pogoanele funcţionează într-un local care asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţii, însă ar mai fi necesară efectuarea anumitor lucrări de întreţinere a clădirii, lucrări care nu s-au mai efectuat de foarte mult timp, întrucât instanţa a fost propusă pentru desfiinţare.

În schimb, Tribunalul Buzău funcţionează în acelaşi imobil cu Judecătoria Buzău, într-o clădire construită în anul 1912, spaţiul afectat celor două instanţe fiind insuficient, supra-aglomerat şi impropriu pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, atât în ceea ce priveşte numărul sălilor de judecată, cât şi numărul şi mobilierul birourilor destinate judecătorilor şi personalului auxiliar şi al spaţiilor de depozitare pentru arhivele curente şi cele de conservare.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, în ultimii ani, Tribunalul Buzău a făcut repetate demersuri către ordonatorul secundar de credite şi ordonatorul principal de credite, în vederea obţinerii finanţării pentru construirea unui sediu nou pentru Judecătoria Buzău, nematerializate până în prezent.

Chiar dacă problema spaţiilor de depozitare pentru arhive a fost parţial rezolvată, spaţiul alocat celor două instanţe rămâne insuficient pentru desfăşurarea în bune condiţii a actului de justiţie.

Cele mai multe dintre judecătoriile din judeţul Dâmboviţa, cu excepţia Judecătoriei Moreni, funcţionează în sedii care nu au suficiente săli de şedinţă de judecată şi spaţiu pentru desfăşurarea activităţii compartimentelor auxiliare, în special pentru arhivă, ori necesită reparaţii sau lucrări de consolidare, în condiţiile în care au existat situaţii (Judecătoria Pucioasa) în care magistraţii şi personalul auxiliar, prin mijloace proprii au efectuat lucrări de renovare.

Situaţiile de excepţie din acest punct de vedere sunt Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Moreni, care beneficiază de sedii adecvate şi suficiente din punct de vedere al spaţiului.

De asemenea, la Judecătoria Mizil s-a constatat alocarea unor resurse proprii ale personalului instanţei, atât pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente ale imobilului în care funcţionează Judecătoria Mizil cât şi pentru achiziţionarea de materiale consumabile ca urmare a insuficienţei celor aprobate la nivelul Tribunalului Prahova. Tribunalul Prahova nu răspuns în mod pozitiv solicitărilor judecătoriei, deşi clădirea prezintă risc seismic ridicat, având în vedere că instanţa a fost propusă pentru desfiinţare.

La Judecătoria Ploieşti existenţei unui deficit cronic de personal (judecători şi grefieri) i se adaugă un spaţiu inadecvat nevoilor instanţei şi lipsa din dotare a unui autoturism în vederea realizării eficiente a atribuţiilor în materia comunicării actelor de procedură, precum şi a unui număr adecvat de unităţi şi periferice IT corespunzătoare din punct de vedere tehnic.

De asemenea, la Judecătoria Sinaia s-a constatat existenţa unui spaţiu insuficient pentru păstrarea fondului arhivistic vechi, precum şi o logistică deficitară (lipsă echipament videoconferinţă, mobilier cu un grad de uzură avansat, ş.a.).

La Judecătoria Câmpina de asemenea, spaţiile sunt insuficiente, inclusiv cele destinate activităţii de judecată, ori destinate păstrării dosarelor. S-a observat şi caracterul deficitar al logisticii instanţei: mobilier şi alte obiecte de inventar destinate amenajării spaţiilor de lucru, ori pentru păstrarea fondului arhivistic curent ori aflat în conservare, instalaţii şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor.

Totodată, s-a invocat de către judecătorii şi personalul auxiliar al instanţelor din judeţul Dâmboviţa necesitatea şi urgenţa dotării cu echipamente informatice, având în vedere cantitatea şi calitatea existentă, precum şi gradul mare de uzură.

II.3. Comunicarea şi comportamentul conducerilor instanţelor cu judecătorii şi personalul auxiliar, procurorii, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces şi alte instituţii

În perioada verificată, din discuţiile purtate cu judecătorii şi personalul auxiliar ai instanţelor verificate, a rezultat că relaţiile dintre aceştia şi judecătorii care au deţinut funcţii de conducere au fost unele de colaborare, bazate pe bună‑credinţă şi respect reciproc, asigurându-se, în general, un climat favorabil desfăşurării activităţii.

Totodată, judecătorii cu funcţii de conducere au asigurat o colaborare instituţională corespunzătoare cu ceilalţi actori implicaţi în procedurile judiciare, nefiind constatate deficienţe în acest sens.

Această apreciere cu caracter general comportă nuanţări la Tribunalul Buzău, Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Vălenii de Munte.

Astfel, la Tribunalul Buzău, discuţiile purtate cu judecătorii Secţiei a II – a civile au relevat că modul în care s-a derulat procedura de numire a preşedintelui de secţie a creat o anumită tensiune atât în relaţiile dintre unii judecători ai secţiei, cât şi în relaţiile dintre unii judecători ai secţiei şi preşedinte. Astfel, pe parcursul derulării acestei proceduri au apărut în Cotidianul „Atac de …” anumite articole ce vizau activitatea judecătorului … …, iar ca urmare a conţinutului înscrisurilor predate echipei de control în baza procesului‑verbal din data de 18 noiembrie 2014, echipa de inspectori a propus sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare, în vederea efectuării unor verificări cu privire la posibila implicare a unui judecător al Secţiei a II – a în apariţia articolelor respective, sesizarea din oficiu fiind înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. …/IJ/…/DIJ/2015.

Considerăm că preşedintele tribunalului, având obligaţia de a crea un climat favorabil desfăşurării activităţii şi trebuind să se constituie într-un factor de echilibru, putea evita această situaţie prin refacerea procedurii de numire, aşa cum i s-a solicitat de către preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, având în vedere că instabilitatea de la nivelul funcţiei de preşedinte este de natură să afecteze atmosfera de lucru în cadrul secţiei.

La Judecătoria Ploieşti s-a constatat existenţa unui climat tensionat generalizat, datorită unor factori obiectivi (volumul de activitate şi condiţiile improprii de desfăşurarea a acesteia), şi, pe acest fond, polarizarea personalului instanţei, caracterizat prin reticenţă şi frecvente manifestări de intoleranţă şi lipsa unui dialog real.

Existenţa unei stări tensionate în rândul conducerii acestei instanţe s-a datorat comunicării formale, preponderent scrisă, a vicepreşedintelui în exerciţiu cu preşedintele instanţei cu privire la multiplele nemulţumiri personale la adresa acestuia din urmă. Nemulţumirile au vizat printre altele degrevarea de o parte a activităţii de judecată şi au fost aduse la cunoştinţa factorilor ierarhici de decizie ori sesizate Inspecţiei Judiciare, fără să fie împărtăşite de toţi judecătorii instanţei.

           Toate aceste aspecte au fost detaliate în cuprinsul Anexei la raport, unde s-a mai reţinut că starea de lucruri ar putea fi remediată prin efortul şi disponibilitatea tuturor judecătorilor acestei instanţe, prin împărţirea sarcinilor şi asumarea unor responsabilităţi concrete, astfel încât fiecare dintre judecători să fie cointeresat în bunul mers al acestei instanţe. Acest aspect este valabil şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar.

         Sub acest aspect, urmează a se realiza o efectivă echilibrare a muncii, de asemenea, ar putea fi eficientă, pentru detensionarea atmosferei existente, o accentuare a transparenţei actului managerial pentru problemele cu care se confruntă instanţa. În acest caz, şedinţele de lucru ale colectivului reunit al instanţei pot fi benefice, conducând la implicarea colectivului dar şi la o apropierea a acestuia, în scopul îmbunătăţirii activităţii şi cunoaşterii până la urmă a problemelor cu care se confruntă şi ceilalţi judecători sau personalul auxiliar.

O situaţie specială s-a întâlnit la Judecătoria Vălenii de Munte:

Din discuţiile purtate la data efectuării verificărilor (13.11.2014), cu preşedintele şi cu o parte din judecătorii şi personalul auxiliar al Judecătoriei Vălenii de Munte, a rezultat, iniţial, că în cadrul colectivului ar exista relaţii de bună colaborare, atmosfera generală fiind una de natură a determina desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

Cu toate acestea, la data de 21.11.2014, anterior finalizării verificărilor la Tribunalul Prahova, 5 judecători (din cei 6 judecători cu funcţii de execuţie ai instanţei) şi 8 grefieri (din cei 12 ai instanţei), incluzându-i şi pe cei cu care s-a discutat la data de 13.11.2014, au semnat un memoriu adresat Consiliului Superior al Magistraturii prin care au făcut referiri la modalitatea defectuoasă prin care preşedintele instanţei le-a adus la cunoştinţă rezultatul verificărilor efectuate de inspectori, precum şi la modalitatea în care acesta a înţeles să-şi îndeplinească atribuţiile manageriale pe parcursul anilor 2013 şi 2014.

În urma acestui memoriu, adus şi la cunoştinţa conducerii Tribunalului Prahova la data la care verificările Inspecţiei Judiciare erau în derulare, membrii echipei de control i-au convocat pe toţi semnatarii memoriului, la sediul Tribunalului Prahova, pentru datele de 24 şi 25.11.2014, în vederea ascultării cu privire la aspectele semnalate.

Toate persoanele care au semnat memoriul s-au prezentat şi, audiate fiind de către echipa de inspectori care a efectuat şi verificările din data de 13.11.2014, au susţinut şi oral cele afirmate în scris, precizând că activitatea le este afectată din cauza comportamentului preşedintelui Judecătoriei Vălenii de Munte, astfel că nu mai înţeleg să conlucreze cu acesta.

Discuţiile purtate au fost înregistrate de inspectorii judiciari, cu acordul celor ascultaţi, înregistrarea audio constituind Anexă la raport.

La data de 27.11.2014, pentru aspectele cuprinse în sesizarea mai sus arătată, judecătorii instanţei au convocat Adunarea generală în cadrul căreia, în conformitate cu art. 51 alin. 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 s-a hotărât, cu unanimitate, sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de revocare din funcţie a doamnei judecător … … , preşedinte al Judecătoriei Vălenii de Munte, dat fiind modul de îndeplinire a atribuţiilor, care pune în discuţie aptitudinile de comunicare, comportament şi transparenţă a actului managerial, în raport de care se analizează calităţile şi condiţiile indispensabile exercitării unei funcţii de conducere.

Hotărârea Adunării generale, împreună cu convocatorul din 26.11.2014 şi procesul verbal încheiat cu prilejul Adunării, a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, unde a fost înregistrată la data de 3 decembrie 2014 sub nr. …/IJ/…/DIJ/2014 şi conexată la prezenta lucrare.

Din verificările efectuate, care au fost suplimentate cu privire la evenimente ulterioare perioadei supuse controlului, ca urmare a conexării lucrării susmenţionate, a rezultat existenţa unei deficienţe la nivelul comunicării conducerii instanţei cu majoritatea colectivului din cadrul Judecătoriei Vălenii de Munte, astfel cum a fost prezentat detaliat la pct. I.4. din Anexa cuprinzând rezultatul verificărilor la Judecătoria Vălenii de Munte.

Această deficienţă este determinată de o înţelegere greşită de către doamna judecător … … , a relaţiilor de serviciu, de o abordare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere exercitate, precum şi de o lipsă de recunoaştere a deficienţelor şi de asumare a responsabilităţilor.

De asemenea, s-a mai constatat o conduită şi un comportament neconstructiv al doamnei preşedinte, o abordare deficitară a unora din atribuţiile manageriale care nu au fost de natură a impune respectul şi aprecierea colectivului pe care îl conduce, aspecte ce au conturat, în ansamblul lor, imaginea constantă, de fiecare zi, a conducerii instanţei în raport cu colectivul acesteia.

Dincolo de constatările inspectorilor, care au confirmat cele susţinute de semnatarii memoriului, este evident, mai ales în condiţiile adoptării Hotărârii Adunării generale din 27.11.2014, prin care s-a propus, cu unanimitate, revocarea din funcţie a doamnei judecător … … , că o remediere a relaţiilor existente între aceasta şi colectivul instanţei, este dificil de realizat.

În aceste condiţii, apreciem că soluţii intermediare, cum ar fi cea de monitorizare a conducerii pe o anumită perioadă de timp, nu sunt de natură a-şi dovedi eficienţa. S-a creat o barieră de comunicare, ce nu poate fi înlăturată, colectivul de judecători manifestându-se expres în acest sens, iar doamna preşedinte, prin atitudinea adoptată ulterior Adunării (aceea de a nu mai comunica cu restul colectivului), exprimă acelaşi lucru.

În consecinţă, în raport de cele constatate, modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea Judecătoriei Vălenii de Munte pune în discuţie lipsa unor aptitudini de comunicare şi transparentă, precum şi o conduită, în raport de care considerăm că nu mai sunt îndeplinite condiţiile indispensabile exercitării unei funcţii de conducere.

Atitudinea de nerecunoaştere a deficienţelor în activitatea desfăşurată, a fost constatată şi de inspectorii judiciari cu prilejul verificării aspectelor referitoare la învăţământul profesional, astfel cum s-a arătat la secţiunea corespunzătoare.

Distinct de aceasta, cuvintele jignitoare pe care doamna preşedinte a Judecătoriei Vălenii de Munte le-a adresat colegilor din instanţă, judecători şi grefieri, precum şi membrilor conducerii Tribunalului Prahova, astfel cum acestea au fost redate în Anexa la prezentul raport, denotă lipsă de respect, consideraţie şi colegialitate, reprezentând, în acelaşi timp, indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările ulterioare, motiv pentru care echipa de inspectori a propus sesizarea din oficiu, iar Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2015.

II.4. Relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public, transparenţa actului de conducere al instanţei.    

Biroul de informare şi relaţii publice, de regulă, este organizat în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi cu dispoziţiile cuprinse în legile speciale, respectiv Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Prin ordin de serviciu, aprobat prin hotărâre a Colegiului de conducere, s-a desemnat judecătorul cu atribuţii privind coordonarea Biroului de informare şi relaţii publice şi grefierul delegat, precum şi înlocuitorii acestora. La desemnarea judecătorului, nu în toate cazurile, acesta şi-a exprimat acordul pentru exercitarea acestor atribuţii, exemplu în acest sens fiind Judecătoria Târgovişte.

Judecătorul delegat la Biroul de informare şi relaţii publice îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt al instanţei.

Programul de lucru al Biroului din cadrul instanţelor, cu excepţia Judecătoriei Răcari şi a Judecătoriei Târgovişte, respectă dispoziţiile art. 78 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, fiind stabilită o zi pe săptămână când se prelungeşte cu 3 ore, după încheierea programului de lucru al instanţei.

Activitatea de furnizare a informaţiilor publice ce trebuie oferite din oficiu s-a realizat prin afişarea în locuri publice, la avizierul instanţelor, dar şi prin postarea lor pe website-ul ce poate fi accesat la adresa http://portal.just.ro.

De asemenea, persoanele desemnate în cadrul acestui birou şi-au îndeplinit atribuţiile legale şi regulamentare, evidenţele în materie fiind ţinute şi completate în mod corespunzător.

Au fost publicate datele de contact, rapoartele de activitate anuale precum şi alte informaţii privind organizarea şi funcţionarea instanţei, însă nu au fost publicate informaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 79 lit. d¹) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti referitoare la judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Ploieşti, întrucât nu s-a realizat o metodologie unitară care să stabilească clar forma în care să fie publicate aceste informaţii.

Mai mult, cu privire la acest aspect, doamna judecător … … a menţionat că, la nivelul instanţei există opinii divergente în legătură cu scopul urmărit prin publicarea acestor date, apreciindu-se că transparenţa actului de justiţie nu este indisolubil legată de publicarea acestor informaţii. Totodată, având în vedere că la nivelul tuturor curţilor de apel nu s-a asigurat publicarea acestor date, s-a opinat că, din modalitatea de redactare a textului se poate concluziona că aceste informaţii ar trebui puse la dispoziţie în vederea publicării, în mod unitar, la nivelul global al sistemului judiciar, în raport de datele existente în evidenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Singurele instanţe care au publicat pe portalul instanţei informaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 79 lit. d¹) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti au fost Tribunalul Dâmboviţa, Judecătoria Pucioasa şi Judecătoria Găeşti.

II.5. Aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal

Activitatea de protecţie a datelor cu caracter personal, reglementată prin dispoziţiile Legii nr. 677/2001, a fost coordonată în mod corespunzător, fiecare instanţă având număr de înregistrare la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării datelor cu Caracter Personal, ca operator de date cu caracter personal.

         În vederea asigurării protecţiei acestor date, s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice, în acord cu cerinţele minime de securitate a prelucrării lor.

Niciuna dintre instanţele verificate nu s-a confruntat cu situaţii de exercitare de către persoanele vizate a drepturilor reglementate de Legea nr. 677/2001 şi nu a înregistrat litigii având ca obiect protecţia datelor.

În incintele instanţelor sunt afişate, în locuri vizibile, informaţiile generale privind protecţia datelor cu caracter personal.

Prin excepţie, Judecătoria Pucioasa nu a îndeplinit procedura de notificare către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, nefiind înregistrată în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal.

În justificare, actualul preşedinte al Judecătoriei Pucioasa a precizat că, la preluarea mandatului, în iulie 2013, constatând că nu s-a făcut notificare de acreditare a instanţei ca operator de date cu caracter personal, a contactat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Preşedintele a precizat că i s-a comunicat telefonic, că, urmare a Deciziei preşedintelui Autorităţii nr. …/2012 nu mai este necesară notificarea când prelucrarea datelor cu caracter personal este efectuată de autoritatea judecătorească în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale legale, alături de excepţia prevăzută de art. 22 alin. 2 din Legea nr. 677/2001, respectiv când prelucrarea are ca unic scop ţinerea unui registru destinat prin lege informării publicului şi deschis spre consultare publicului în general sau oricărei persoane care probează un interes legitim, cu condiţia ca prelucrarea să se limiteze la datele strict necesare ţinerii registrului menţionat. S-a recomandat conducerii instanţei să efectueze şi în scris demersuri în vederea clarificării situaţiei constatate.

Din datele comunicate de conducerile instanţelor verificate, rezultă că faţă de acestea nu s-au efectuat investigaţii de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, din oficiu sau urmare a unor plângeri ori sesizări.

Din verificările efectuate, nu rezultă că se întocmeşte raportul anual care trebuie înaintat Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

La Judecătoria Ploieşti s-a constatat lipsa înscrierii pe toate lucrările şi actele prin care se prelucrează date cu caracter personal a numărului de operator al instanţei, precum şi lipsa desemnării persoanei responsabile cu privire la atribuţiile specifice în domeniul de aplicare al legislaţiei în materie.

Structura de securitate

În general, în cadrul instanţelor au fost desemnaţi funcţionarii de securitate şi au fost luate măsurile legale şi regulamentare referitoare la protecţia informaţiilor clasificate şi accesul judecătorilor la acestea, fiind de asemenea organizată operaţiunea de evidenţiere a informaţiilor cu caracter clasificat, constituită structura de securitate şi fiind asigurate condiţiile de păstrare şi transmitere a documentelor.

Din verificările efectuate a rezultat că majoritatea instanţele au pus în aplicare dispoziţiile Hotărârii nr. …/6.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului privind accesul judecătorilor la informaţiile clasificate.

II.6. Organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue a judecătorilor şi a personalului auxiliar, evidenţa practicii instanţelor de control judiciar şi unificarea practicii judiciare

În cadrul fiecărei instanţe, în perioada verificată, au fost desemnate persoanele responsabile pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate, pentru analiza practicii instanţelor de control judiciar şi unificarea practicii judiciare.

Verificările efectuate au reliefat că, în general, au fost respectate dispoziţiile regulamentare în materie, evidenţele fiind ţinute corespunzător.

Temele care au făcut obiectul referatelor întocmite şi a dezbaterilor în cadrul întâlnirilor lunare şi trimestriale s-au axat preponderent pe modificările legislative survenite prin intrarea în vigoare a noilor coduri.

Au fost constatate şi deficienţe în organizarea acestor activităţi.

        La Judecătoria Vălenii de Munte, preşedintele instanţei nu s-a preocupat de pregătirea profesională a judecătorilor, atribuţiile sub acest aspect fiind exercitate doar formal, astfel cum a fost menţionat la punctul II.1.1.

CAPITOLUL III

 

Organizarea şi funcţionarea instanţelor. Calitatea corespunzătoare a serviciului public. Disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi identificate.

 

Din verificările directe efectuate la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, a tribunalelor şi judecătoriilor din raza sa teritorială a reieşit că, în general, instanţele verificate au fost organizate şi funcţionează corespunzător, asigurând desfăşurarea în bune condiţii a actului de justiţie.

Rezultatele verificărilor efectuate la Curtea de Apel Ploieşti, la tribunalele şi judecătoriile din raza sa teritorială au fost consemnate în Anexele, întocmite pentru fiecare instanţă, care conţin constatări şi descrieri detaliate ale modului de organizare şi de funcţionare a acestora, din perspectiva obiectivelor de control.

III.1. Modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor.

Desemnarea persoanelor responsabile

La fiecare instanţă verificată au fost desemnate persoanele având atribuţii de repartizare aleatorie a cauzelor, în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, la instanţele unde nu sunt constituite secţii, activitatea de repartizare fiind coordonată distinct, fie de judecătorul delegat, fie de preşedintele instanţei, iar la instanţele în cadrul cărora au fost constituite secţii, repartizarea fiind coordonată de către preşedintele fiecărei secţii.

Atribuţiile concrete ale grefierilor delegaţi cu repartizarea aleatorie au fost menţionate în ordinele emise de preşedinte sau în fişele postului întocmite de grefierul şef şi aprobate de preşedintele instanţei.

Constituirea şi componenţa completurilor

Pentru respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, potrivit dispoziţiilor art. 95 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti s-au constituit şi numerotat completurile de judecată, ce urmau a funcţiona în anul 2013, respectiv 2014, prin hotărâri ale colegiului de conducere emise la începutul anului pentru anul în curs sau la sfârşitul anului pentru anul următor.

Desfiinţarea (blocarea/inactivarea în formularea regăsită în hotărârile colegiului de conducere) sau constituirea completurilor de judecată ori modificarea compunerii acestora s-a realizat, pentru motive obiective, prin hotărâri ale colegiului de conducere.

La Judecătoria Târgovişte, s-a constatat că, prin decizie a preşedintelui instanţei se dispune blocarea temporară a completurilor, ai căror titulari efectuează concediu de odihnă sau concediu de studii, situaţie neprevăzută de normele regulamentare.

În ceea ce priveşte principiul continuităţii completului de judecată, din verificările efectuate, rezultă că se respectă acest principiu, cu excepţia situaţiilor în care, din motive obiective, se produc modificări în componenţa completului învestit cu soluţionarea cauzei.

Întocmirea planificărilor

Atât în anul 2013, cât şi în anul 2014, planificările şedinţelor de judecată s-a efectuat lunar/trimestrial/semestrial de către preşedinţii instanţelor, fiind aprobate prin hotărâri ale colegiului de conducere. Modificările intervenite în planificarea şedinţelor s-au relevat prin hotărâri ale colegiului de conducere.

Pentru situaţia în care unul din magistraţii instanţei se află în imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, conform art. 98 alin. 5 teza finală din Regulament, pe parcursul anilor 2013 şi 2014 au fost întocmite planificări de permanenţă atât în materie civilă, cât şi în materie penală, aprobate prin hotărâri ale colegiului de conducere al instanţei, inclusiv pentru perioada vacanţei judecătoreşti, modificate, în situaţia în care s-a impus, potrivit Regulamentului.

În aceeaşi modalitate, s-au întocmit, de regulă semestrial, de către preşedinţii instanţelor planificări ale judecătorilor pentru asigurarea permanenţei în vederea soluţionării cauzelor având ca obiect măsuri preventive în timpul urmăririi penale, acestea fiind aprobate prin hotărâri ale colegiului de conducere.

Procedura repartizării

Sub aspectul modului de realizare a operaţiunilor de repartizare aleatorie a dosarelor în sistem, a succesiunii operaţiilor şi intervalului de realizare, din verificările efectuate, rezultă că cererile de chemare în judecată depuse personal şi cele transmise prin poştă, fax sau poştă electronică sunt primite, la biroul registratură, de persoanele desemnate cu aceste atribuţii, prin ordin al preşedintelui instanţei.

După primirea cererii de către grefierul cu atribuţii referitoare la repartizare, acesta dă dată certă, menţionează ora primirii (nu există această practică la toate instanţele), apoi fixează, sub coordonarea judecătorului delegat, obiectul cererii.

Cu privire la ordinea primirii cererilor şi stabilirea obiectului, la Judecătoria Târgovişte, cererile primite de grefierii cu atribuţii referitoare la repartizare se păstrează la mapă, fără a se da dată certă, apoi, la un anumit interval de timp, grefierul cu studii superioare, planificat zilnic, dă dată certă cererilor primite, fără a menţiona ora primirii, şi fixează, sub coordonarea judecătorului de permanenţă sau judecătorului delegat, obiectul cererii, precum şi taxa de timbru judiciar. Cu privire la ordinea în care sunt înregistrate şi repartizate cauzele, s-a menţionat că, la nivelul acestei instanţe, dosarele se păstrează la mapă în ordinea intrării şi se înregistrează în aceeaşi ordine, însă această susţinere nu s-a putut verifica.

La Judecătoria Ploieşti nu există o evidenţă scriptică a actelor de sesizare depuse personal sau prin reprezentant la registratură, astfel încât să se poată determina ordinea primirii şi respectarea acesteia la generarea numărului unic şi la repartizare, iar potrivit punctului de vedere exprimat de grefierul delegat, reiese că, de la implementarea sistemului informatic Ecris, la Judecătoria Ploieşti nu s-a procedat la înregistrarea în registrul judecătorului de serviciu, ori într-o altă evidenţă scrisă, a acţiunilor primite.

Din discuţiile purtate cu doamna grefier … … a mai reieşit că, în situaţia în care are nelămuriri referitoare la calificarea juridică a obiectului unei cereri care îi este depusă spre înregistrare, iar la rând mai aşteaptă şi alte persoane în acelaşi scop, prima cerere este pusă la mapa de corespondenţă în vederea clarificării ulterioare, urmând a-i fi generat număr unic şi repartizată aleatoriu, cel târziu a doua zi.

În ceea ce priveşte contestaţiile la executare şi cererile de suspendare a executării, s-a stabilit ca acestea să fie puse direct la mapă, chiar dacă sunt depuse personal, pentru a se stabili dacă se înregistrează pe vechiul/noul cod de procedură civilă. Astfel, consecinţa este înregistrarea lor, a doua zi.

În ceea ce priveşte incidenţa art. 93 alin. 2 ¹ din Regulament, s-a constatat din verificări, că în situaţiile în care, din cauza numărului foarte mare de cereri, nu se poate realiza repartizarea lor în ziua depunerii la registratură (uneori fiind depuse peste 250 de cereri pe zi), în general, grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie întocmeşte procesul verbal în care precizează motivul obiectiv al solicitării, de cele mai multe ori reiterând preşedintelui de secţie rugămintea ca mapele civilă/penală să îi fie predate cel mai târziu la ora 14,00, pentru a avea timpul fizic necesar a înregistra actele de sesizare pe care le conţin, precum şi pentru a se încadra în programul specialiştilor IT, de până la ora 16,00, pentru situaţia în care ar fi nevoie de ajutorul de specialitate al acestora. Nu se face menţiune în acest proces verbal, despre data certă a depunerii actului de sesizare la instanţă.

Verificând Registrul judecătorului de serviciu s-a constatat că, într-adevăr, se înregistrează doar: cereri de legalizare, cereri privind efectuarea de copii xerox, căi de atac exercitate, cereri eliberare certificate, nefiind înregistrat niciun act de sesizare al instanţei, în materie civilă sau penală, pentru a putea primi dată certă, anterior generării numărului unic şi repartizării.

Fişele posturilor grefierilor delegaţi cu repartizarea aleatorie, pe anii 2013 şi 2014, sunt incomplete, în sensul că nu se face trimitere la vreun temei juridic al repartizării actelor de sesizare şi nu se menţionează obligaţia de a fi înregistrate actele de sesizare în ordinea primirii acestora la instanţă, iar în ceea ce priveşte operaţiunea tehnică de repartizare aleatorie a cauzelor nou intrate, atât în materie penală, cât şi în materie civilă, sunt vizate doar cele înregistrate în timpul programului de muncă, 8,00-16,00.

Mai trebuie precizat că, în timpul controlului s-a luat măsura remedierii acestei încălcări a Regulamentului, în sensul că, începând cu data de 19 noiembrie 2014, actele de sesizare a instanţei au fost trecute, în ordinea primirii, în registrul judecătorului de serviciu, cu menţionarea orei de înregistrare, la rubrica ,,observaţii”, precum şi a numărului unic generat în Ecris, pentru fiecare act de sesizare primit.

În vederea generării numărului unic, grefierul cu atribuţii vizând repartizarea cauzelor selectează următoarele câmpuri: departamentul, materia juridică, stadiul procesual, obiectul principal al dosarului, numele şi prenumele sau denumirea petentului/instituţia şi tipul documentului.

După generarea numărului unic, se procedează la repartizarea aleatorie fie în ordinea primirii cererilor, prin operaţiuni individuale, fie printr-o singură operaţiune, după care, de regulă, se introduce numele celorlalte părţi.

La toate instanţele verificate parametrii de repartizare au fost asociaţi în sistemul ECRIS, fiind generaţi automat de sistem, cu excepţia Judecătoriei Pogoanele, unde, specialistul IT de la Tribunalul Buzău, care răspunde de această judecătorie, nu a asociat parametrii în materie penală, iar în materie civilă aceştia au fost asociaţi în sistem abia începând cu luna iunie 2014.

Excepţiile de la repartizarea aleatorie au fost gestionate, de regulă, în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, nefiind identificate situaţii care să afecteze principiul repartizării aleatorii.

Acest aspect rezultă din verificarea rapoartelor IJrep puse la dispoziţia Inspecţiei Judiciare de către Compartimentul IT al Curţii de Apel Ploieşti şi verificarea prin sondaj a unor dosare, pentru situaţiile evidenţiate în Regulament ca excepţii de la repartizarea aleatorie a cauzelor, aşa cum s-a detaliat în Anexele la raportul de control, constituite pentru fiecare instanţă.

În ceea ce priveşte excepţiile de la repartizarea aleatorie a cauzelor prevăzute în Hotărârea nr. …/23.06.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, din verificările efectuate a rezultat că la majoritatea instanţelor, repartizarea cererilor având obiectele enumerate în hotărâre se face potrivit modalităţii stabilite prin aceasta.

La Judecătoriile Pogoanele şi Buzău cererile având ca obiect reexaminare taxă judiciară de timbru, reexaminare ajutor public judiciar, reexaminare amendă judiciară, respectiv scutire sau reducere amendă judiciară sunt înregistrate ca dosare asociate, dar sunt repartizate aleatoriu în sistem informatic, şi nu conform distincţiilor din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii mai sus amintită. Cu toate acestea, considerăm că nu a fost afectat principiul repartizării aleatorii a cauzelor, deoarece s-a utilizat tot o metodă de repartizare aleatorie prevăzută de Regulament.

Soluţionarea incidentelor procedurale

Conform dispoziţiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, incidentele procedurale referitoare la abţinere sau recuzare se soluţionează de către completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie, iar toate celelalte cu respectarea principiului continuităţii completului de judecată, sau a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care acesta din urmă nu poate fi respectat.

Pentru situaţiile în care, urmare a formulării şi admiterii unor cereri de abţinere sau recuzare se constată că, din motivele prevăzute de lege, completul iniţial investit nu este în măsură să judece, cauza se repartizează din nou aleatoriu, păstrându-se numărul unic de înregistrare, generat de sistemul ECRIS, procedându-se, totodată, şi la blocarea temporară de la repartizare a completului iniţial investit.

Procesele verbale privind incidentele procedurale sunt păstrate în mape separate, de către grefierul cu atribuţii vizând repartizarea aleatorie a cauzelor. De asemenea, acesta menţionează situaţia de schimbare a completului de judecată în registrul special.

S-a constatat că evidenţele şi procesele-verbale prevăzute de art. 95 alin. (9) şi (10) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sunt, de regulă, întocmite şi păstrate corespunzător, neexistând o practică unitară în ceea ce priveşte registrele.

III.2. Organizarea, funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei.

III.2.1.Registratura şi Arhiva

La toate instanţele verificate au fost delegaţi judecători pentru coordonarea activităţii în cele două compartimente şi a fost delegat personalul auxiliar care să efectueze atribuţiile specifice acestor compartimente, ce au fost detaliate în ordinele de serviciu emise de preşedinţii instanţelor.

La majoritatea instanţelor verificate spaţiul destinat arhivelor curente şi arhivelor de conservare este insuficient, ceea ce afectează atât efectuarea lucrărilor arhivistice, cât şi desfăşurarea normală a relaţiei cu publicul.

Cu privire la modul de organizarea şi desfăşurare a activităţii celor două compartimente, s-a constatat că, în general se respectă dispoziţiile regulamentare, în ceea ce priveşte circuitul lucrărilor şi termenul de efectuare a operaţiunilor specifice.

La Judecătoria Ploieşti, urmare a organizării necorespunzătoare, în perioada supusă controlului au existat situaţii în care, pentru cauze aflate pe rolul secţiei penale, completul de judecată nu a avut la dispoziţie, pentru unele termene, dosarele corespunzătoare, acestea fiind găsite ulterior în arhivă (nr. …/281/2013, nr. …/281/2012, nr. …/281/2013, nr. …/281/2014, nr. …/281/2012 şi nr. …/281/2012).

În alte două cauze, nr. …/281/2013 şi nr. …/281/2013, a fost demarată procedura de reconstituire a dosarelor respective, primul fiind găsit, ulterior, în arhivă după exercitarea unei căi de atac, iar în cel de al doilea, inculpatul fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 275 din Codul penal în vigoare.

În ceea ce priveşte înaintarea la instanţele de control judiciar a dosarelor în care s-au declarat căi de atac, în materie civilă, s-au constatat întârzieri la Judecătoria Târgovişte, unde, urmare a celor constatate, judecătorul delegat a solicitat note explicative şi a formulat propuneri corespunzătoare către conducerea instanţei.

Cauzele civile aflate în procedura prealabilă

        Verificările efectuate în ceea ce priveşte lucrările de regularizare a cererii de chemare în judecată sunt întocmite, de regulă, în interiorul datei recomandate, sau la un interval rezonabil de timp de la această dată.

Verificările efectuate prin sondaj au relevat şi că, de regulă, fixarea primului termen de judecată se situează sub limita de 60 de zile de la data finalizării procedurii scrise, prevăzută prin dispoziţiile art.201 alin.3 Cod procedură civilă.

Referitor la cauzele penale de cameră preliminară din verificările efectuate a rezultat că, de regulă, sunt respectate termenele procedurale, completurile de judecată luând măsurile care s-au impus în acest sens.

Prin excepţie, la Judecătoria Vălenii de Munte, verificările efectuate prin sondaj au evidenţiat că lucrările de regularizare a cererii de chemare în judecată sunt întocmite cu depăşirea datei recomandate şi că nu se respectă termenele procedurale nici pentru cauzele de cameră preliminară. Astfel, în materie civilă:

– dosarul nr. …/331/2013 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la data de 11 septembrie 2013 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, doamnei judecător … …, primind data recomandată la 12 septembrie 2013. Doamna judecător a efectuat verificarea cererii de chemare în judecată, din perspectiva art. 194 Cod de procedură civilă, abia la data de 2 aprilie 2014, când a emis rezoluţia din aceeaşi dată, prin care le-a pus în vedere reclamanţilor, obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru. Prin Încheierea din data de 26 mai 2014, doamna judecător a anulat cererea de chemare în judecată, reţinând neîndeplinirea, de către reclamanţi, a obligaţiei puse în vedere prin rezoluţia din data de 2 aprilie 2014, deşi aceştia au formulat o cerere de ajutor public judiciar, rezoluţionată la data de 17 septembrie 2013, ,,spre soluţionare completului investit” şi depusă la dosarul cauzei.

        Asupra acestei cereri, doamna judecător s-a pronunţat după anularea cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 20 octombrie 2014, respingând-o.

– dosarul nr. …/331/2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la data de 28 mai 2014 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, doamnei judecător … … , primind data recomandată la 29 mai 2014. Doamna judecător a efectuat verificarea cererii de chemare în judecată, din perspectiva art. 194 Cod de procedură civilă, la data de 28 mai 2014, când a emis rezoluţia din aceeaşi dată, prin care le-a pus în vedere reclamanţilor mai multe obligaţii. Prin Încheierea din data de 1 septembrie 2014, doamna judecător a anulat cererea de chemare în judecată, reţinând neîndeplinirea, de către reclamanţi, a obligaţiilor puse în vedere prin rezoluţia din data de 28 mai 2014.

Cererea de reexaminare formulată de reclamanţi împotriva încheierii susmenţionate a fost admisă de un alt complet, legal învestit cu judecarea dosarului nr. …/331/2014/a1, care a constatat că ,,neregularităţile cererii de chemare în judecată constatate prin rezoluţia din data de 28.05.2014 au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. 2 al art. 200 Cod procedura civilă, impunându-se revenirea asupra măsurii anulării cererii de chemare în judecată constatată prin Încheierea din data de 01.09.2014. Pentru a nu îngrădi accesul la justiţie şi fiind îndeplinită obligaţia înainte de pronunţarea privind anularea cererii, respectiv la data de 18.08.2014”, instanţa a admis cererea de reexaminare şi a dispus revenirea asupra măsurii anulării, retrimiţând cauza completului legal învestit.

– dosarul nr. …/331/2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la data de 3 iulie 2014 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, doamnei judecător … … , primind data recomandată la 4 iulie 2014. Doamna judecător a efectuat verificarea cererii de chemare în judecată, din perspectiva art. 194 Cod de procedură civilă, la data de 8 august 2014, iar prin rezoluţia din data de 20 noiembrie 2014 a fixat prim termen de judecată în şedinţă publică, pentru data de 12 ianuarie 2015.

– dosarul nr. …/331/2013 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la data de 4 decembrie 2013 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, doamnei judecător … … , primind data recomandată la 5 decembrie 2013. Doamna judecător a efectuat verificarea cererii de chemare în judecată, din perspectiva art. 194 Cod de procedură civilă, la data de 20 martie 2014, când a emis rezoluţia din aceeaşi dată, prin care i-a pus în vedere reclamanţilor mai multe obligaţii. Prin Încheierea din data de 26 mai 2014, doamna judecător a anulat cererea de chemare în judecată, reţinând neîndeplinirea, de către reclamanţi, a obligaţiilor puse în vedere prin rezoluţia din data de 28 mai 2014.

Cererea de reexaminare formulată de petent împotriva încheierii susmenţionate a fost admisă de un alt complet, legal învestit cu judecarea dosarului nr. …/331/2013/a1, care a constatat că ,, petentul şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite, relaţiile fiind comunicate în intervalul de 10 zile calculat de la data următoare primirii acestora, respectiv 28.03.2014. (…) relaţiile solicitate au fost depuse la poştă în data de 04.04.2014 aşa cum rezultă din ştampila aplicată pe plicul expediat instanţei, fiind astfel respectat termenul de 10 zile stabilit de art. 200 alin. 2 Cod procedură civilă”.

        – dosarul nr. …/331/2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la data de 27 iunie 2014 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, doamnei judecător … … , primind data recomandată la 30 iunie 2014. Doamna judecător a efectuat verificarea cererii de chemare în judecată, din perspectiva art. 194 Cod de procedură civilă, la data de 8 august 2014, când a emis rezoluţia din aceeaşi dată, prin care i-a pus în vedere reclamantei mai multe obligaţii. La data de 18 august 2014 reclamanta a formulat o cerere de ajutor public judiciar, rezoluţionată la data de 21 august 2014, ,,la judecătorul cauzei” şi depusă la dosarul cauzei (fila 20). Doamna judecător s-a pronunţat asupra acestei solicitări abia la data de 9 octombrie 2014, la data efectuării verificărilor neexistând în sistemul informatic Ecris alte menţiuni din care să reiasă continuarea procedurii în dosarul de faţă.

În materie penală, în dosare aflate în cameră preliminară:

– dosarul nr. …/331/2014: înregistrat la 6 februarie 2014, judecătorul cauzei (… … ) a soluţionat cauza, în procedura de cameră preliminară, la 30 octombrie 2014, rezoluţia prin care a dispus comunicarea rechizitorului fiind din 29 mai 2014;

– dosarul nr. …/331/2014: înregistrată pe rol la 14 mai 2014, rechizitoriul a fost comunicat la data de 5 iunie 2014 iar judecătorul cauzei (… … ) s-a pronunţat, în cameră preliminară la 30 octombrie 2014; în acest caz a fost depăşită nemotivat durata procedurii în cameră preliminară;

– dosarul nr. …/331/2014: la 15 iulie 2014, rechizitorul nu a fost comunicat, aceasta fiind soluţionată în cameră preliminară la 30 octombrie 2014 (judecător … … ).

Având în vedere cele susmenţionate, la data efectuării controlului la această instanţă a fost solicitată evidenţa dosarelor repartizate aleatoriu spre soluţionare doamnei judecător … …, în care s-au înregistrat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte intervalul de timp dată recomandată – primul termen de judecată fixat, constatându-se diferenţe care variază până la 453 de zile, precum şi încălcări ale legii, sens în care s-au efectuat şi copii de pe înscrisurile relevante din mai multe dosare selectate, prin sondaj, din această evidenţă. De asemenea, au fost listate din Ecris, fişele dosarele penale susmenţionate.

În raport de toate cele constatate, echipa de inspectori a propus, iar Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, de către doamna judecător … … , de la Judecătoria Vălenii de Munte, lucrarea fiind înregistrată sub nr. …/IJ/…/DIJ/2015.

III.2.2. Compartimentul Executări silite

La instanţele verificate, în general, s-au respectat dispoziţiile regulamentare, fiind desemnaţi judecătorii care să coordoneze compartimentul de executare silită şi grefierii care să realizeze lucrările specifice acestui compartiment.

Excepţie face Judecătoria Buzău, unde, în cadrul Secţiei civile, nu a fost organizat acest compartiment, nu au fost desemnaţi judecători şi grefieri delegaţi şi nu s-au iniţiat unele dintre evidenţele prevăzute prin dispoziţiile regulamentare.

La nivelul instanţelor verificate, în cadrul compartimentului Executări silite au fost incluse în general şi ajutorul public judiciar în materie civilă şi amenzile judiciare, aceste evidenţe fiind ţinute şi completate corespunzător la toate instanţele.

Prin excepţie, la Judecătoria Ploieşti, în ceea ce priveşte lucrările de punere în executare a amenzilor judiciare, evidenţă ţinută în format scris de grefierul delegat … …, reiese efectuarea cu foarte mari întârzieri a revenirilor, în situaţia în care, după comunicarea titlului nu a fost confirmată primirea acestuia, spre exemplu: la pag. 5, poziţiile nr. 21 şi 24-comunicarea titlului la data de 23 iulie 2013, revenirea la data de 14 noiembrie 2014; pag. 6, 7, poziţiile nr. 25 şi 30, respectiv 39 şi 40-idem.

De asemenea, s-a constatat efectuarea cu foarte mari întârzieri a comunicărilor titlurilor astfel că, deşi cererea de reexaminare a amenzii a fost respinsă la data de 29 aprilie 2013, în cauză s-au efectuat primele comunicări abia la data de 14 noiembrie 2014, spre exemplu: pag. 8, poziţiile nr. 45,46 sau nu s-au efectuat nici măcar lucrări de comunicare: pag. 8, poz. nr. 44.

Din menţiunile registrului, de pe care s-au efectuat numeroase copii, la solicitarea echipei de inspectori, reiese că sunt foarte multe situaţii de genul celor susmenţionate, din care am exemplificat doar o mică parte, reieşind de asemenea, faptul că revenirile/comunicările din data de 14 noiembrie 2014 au fost efectuate în considerarea controlului anunţat a se desfăşura la instanţa respectivă, în perioada 17-19 noiembrie 2014.

Mai trebuie precizat că, în timpul verificărilor, grefierul delegat a prezentat inspectorului judiciar 2 mape (de tip biblioraft) despre care a susţinut că ar conţine adresele emise în vederea executării debitelor şi confirmările de primire, pe care însă nu le-ar fi trecut în registru. Acestea i-au fost restituite, pentru a fi efectuate înscrierile necesare în registrul susmenţionat, în vederea remedierii aspectelor constatate.

III.2.3. Biroul executări contravenţionale

Referitor la punerea în executare a hotărârilor s-a constatat că, în general, activitatea s-a desfăşurat potrivit dispoziţiilor regulamentare, lucrările de punere în executare fiind întocmite corect şi în termen, iar evidenţele ţinute şi completate corespunzător.

Cu privire la punerea în executare a hotărârilor prin care au fost soluţionate plângeri contravenţionale, la Judecătoria Buzău, s-a constatat că doamna grefier … … nu a întocmit lucrările de executare şi a făcut menţiuni nereale în registru, în sensul că au fost întocmite.

Pentru exemplificare, amintim dosarul nr. …/200/2012, soluţionat de Judecătoria Buzău prin sentinţa civilă nr. … din 27.09.2013. Recursul a fost respins de Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. … din 30.05.2014. În registrul de executare, doamna grefier … … a făcut menţiunea primirii extrasului la data de 30.05.2014, emiterii scrisorii de debitare la data de 30.05.2014 şi a revenirilor la datele de 29.08.2014 şi 30.10.2014.

În dosar nu au fost găsite scrisoarea de debitare şi revenirile, iar extrasul deciziei tribunalului a fost primit la data de 02.06.2014.

         Dosarul nr. …/200/2012 a fost soluţionat de Judecătoria Buzău prin sentinţa civilă nr. … din 27.09.2013. Recursul a fost respins de Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. … din 12.06.2014. În registrul de executare, doamna grefier … … a făcut menţiunea primirii extrasului la data de 12.06.2014, a emiterii scrisorii de debitare la data de 12.06.2014 şi a revenirii la data de 12.09.2014.

În dosar nu au fost găsite scrisoarea de debitare şi revenirea, iar extrasul deciziei tribunalului a fost primit la data de 16.06.2014.

Dosarul nr. …/200/2012 a fost soluţionat de Judecătoria Buzău prin sentinţa civilă nr. … din 30.09.2013. Recursul a fost respins de Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. … din 27.03.2014. În registrul de executare, doamna grefier … … a făcut menţiunea primirii extrasului la data de 27.03.2014, emiterii scrisorii de debitare la data de 27.03.2014 şi a revenirilor la datele de 27.06.2014 şi 26.09.2014.

În dosar nu au fost găsite scrisoarea de debitare şi revenirile, iar extrasul deciziei tribunalului a fost primit la data de 31.03.2014.

Dosarul nr. …/200/2014 a fost soluţionat de Judecătoria Buzău prin sentinţa civilă nr. … din 20.06.2014. Apelul a fost respins de Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. … din 20.06.2014. În registrul de executare, doamna grefier … … a făcut menţiunea primirii extrasului la data de 20.06.2014, emiterii scrisorii de debitare la data de 20.06.2014 şi a revenirii la data de 22.09.2014.

În dosar nu au fost găsite scrisoarea de debitare şi revenirea, iar extrasul deciziei tribunalului a fost primit la data de 23.06.2014.

Există şi dosare în care s-a menţionat în registru că s-au întocmit reveniri la scrisorile de debitare la anumite date însă, din verificarea borderourilor de expediţie, a rezultat că revenirile s-au făcut înainte de începerea controlului. De exemplu, dosarele nr. …/200/2013, …/200/2012, …/200/2013 sau …/200/2012.

În alte dosare, s-a făcut menţiune în registrul de executare că s-a revenit la scrisoarea de debitare, însă aceste reveniri nu erau emise. Astfel, în dosarul nr. …/200/2013, s-a menţionat în registru emiterea revenirilor la datele de 10.05.2014 şi 11.08.2014, deşi nu au fost emise, la fel şi în dosarul nr. …/200/2013, în care s-a menţionat în registru emiterea revenirilor la datele de 06.06.2014 şi 08.09.2014.

Potrivit referatului întocmit la data de 21.11.2014 de judecătorii delegaţi la biroul executări civile, în perioada 13-20.11.2014, în timpul desfăşurării controlului, în vederea remedierii deficienţelor constatate, s-au întreprins următoarele măsuri:

– s-a revenit la scrisorile de debitare pentru dosarele soluţionate în anii 2013 şi 2014 în care s-au pronunţat hotărâri care au rămas definitive în primă instanţă;

– s-au emis scrisorile de debitare în dosarele soluţionate în aceeaşi perioadă, în care s-au pronunţat hotărâri care au rămas definitive în calea de atac;

– s-au emis scrisorile de debitare în dosarele soluţionate în anul 2014, în care s-au pronunţat hotărâri care au rămas definitive în primă instanţă;

– s-au introdus în suplimentele dosarelor extrasele venite din căile de atac.

Prin decizia nr. …/19.11.2014, Preşedintele Judecătoriei Buzău a dispus înlocuirea doamnei grefier … … cu doamna grefier … ….

O altă situaţie particulară s-a întâlnit la Tribunalul Buzău, unde s-a constatat că emiterea extraselor deciziilor pronunţate în căile de atac în materie contravenţională şi comunicarea acestora instanţelor de fond se face cu o întârziere de 2-4 zile.

A existat şi o situaţie, remediată pe parcursul controlului, în care nu s-a comunicat extrasul deciziei către instanţa de fond, ceea ce a condus la neluarea măsurilor de punere în executare a hotărârii de către Judecătoria Pătârlagele. Este vorba despre decizia civilă nr. … din 11 septembrie 2014 care, la data de 21 noiembrie 2014, nu era comunicată.

De asemenea, au existat şi situaţii în care grefierii de şedinţă au predat cu întârziere dosarele la biroul de executări contravenţionale. În acest sens, exemplificăm dosarele din şedinţa ţinută la 03.04.2013, care au fost predate la data de 05.04.2013, cele din 28.05.2013 au fost predate la data de 03.06.2013 sau cele din 24.04.2013, predate la data de 23.05.2013.

La Judecătoria Ploieşti s-a constatat, pe fondul repartizării inadecvate a personalului auxiliar la acest compartiment, neefectuarea lucrărilor de punere în executare de către grefierul delegat, precum şi neînchiderea poziţiilor de către judecătorii delegaţi în registrele corespunzătoare.

Verificările efectuate prin sondaj au relevat faptul că, numeroase poziţii deschise în anul 2013, precum şi în 2014 sunt neînchise, parte din ele pentru că nu au fost efectuate niciun fel de lucrări de executare (spre exemplificare: fila 14 registru, poz.155, dosar nr. …/2012, idem-poziţiile nr. 715-718, nr. 1325-1327, nr. 1712-1716, nr. 6781, nr. 7109, nr. 9652-9655, nr. 10106, nr. 10107), parte din ele pentru că, deşi s-a emis o primă comunicare, nu au mai fost operate reveniri (spre exemplificare: fila 17 registru, dosar nr. …/2012, fila 28, dosar nr. …/2012), o parte din ele sunt neînchise, deşi titlul a fost desfiinţat ca urmare a admiterii plângerii contravenţionale (poziţiile 7101-7103, 8701, 3240-3243).

Din discuţiile purtate cu grefierul delegat la acest compartiment, reiese că, începând cu anul 2011 numărul plângerilor contravenţionale a crescut foarte mult. Astfel, faţă de 3.126 poziţii înregistrate în anul 2010, ajungându-se în anul 2013, 1a 10.977 de poziţii, crescând exponenţial şi numărul înlocuirilor de amendă admise pentru care trebuie întocmite mandatele de executare, de la 51 câte se înregistrau în 2011, la 225 în 2013, respectiv 411 în anul 2014. La momentul verificărilor erau deschise 557 de poziţii în registrul respectiv.

Cu toate că volumul de activitate a crescut, datorită lipsei personalului auxiliar, numărul grefierilor delegaţi la acest compartiment a fost redus de la 2 la 1, ajungându-se ca, doar periodic, să mai fie delegaţi 2 grefieri la Biroul Executări civile.

Într-adevăr, unul din judecătorii delegaţi la acest compartiment al instanţei a semnalat, prin menţiuni în Registrul de control, împrejurarea că, delegarea doar a unui singur grefier la acest compartiment determină funcţionarea în condiţii dificile şi efectuarea cu întârziere a lucrărilor specifice; a mai constatat că dosarele ajung cu întârziere din arhivă, uneori şi după 1 an, ceea ce determină o efectuare cu întârziere şi a lucrărilor de executare, raportat la data rămânerii irevocabile a debitului.

În vederea remedierii celor constatate, domnul judecător a propus suplimentarea personalului auxiliar care are atribuţii în materie de executare contravenţională, precum şi instruirea personalului de la compartimentul arhivă, în sensul prezentării dosarelor având ca obiect ,,plângere contravenţională” şi ,,înlocuire amendă”, la compartimentul executări contravenţionale, într-un timp cât mai scurt de la data rămânerii irevocabile a sentinţei. De asemenea, a propus revenirea cu adrese către organul fiscal care nu primeşte fişele de debit, pe motiv că ar fi fost trimise cu întârziere, cu avertisment de amendă judiciară, având în vedere că termenul de prescripţie pentru obligaţiile fiscale este de 5 ani, potrivit OG nr. 52/2003.

Pe de altă parte, cu aproximativ o lună înainte de efectuarea prezentelor verificări, acelaşi judecător delegat, a refuzat să mai semneze pentru închiderea poziţiilor în aceste registre, motivat de faptul că ar fi fost de acord cu o Notă de constatare întocmită la data de 17 iunie 2014, de fostul judecător delegat la compartimentul Executări contravenţionale care ar fi observat că, poziţiile sunt închise în registru de judecătorul delegat, potrivit Dispoziţiei nr. … din 20 februarie 2014, dată de preşedintele instanţei, în loc să fie închise de grefierul şef sau de grefierul şef de secţie, astfel cum ar statua art. 127 din Regulament.

Cu privire la acest aspect, trebuie precizat că, în speţă nu este aplicabil art. 127 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, astfel cum au considerat cei doi judecători delegaţi, ci art. 126 din Regulament, care, în ceea ce priveşte punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi a sancţiunii cu obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, face trimitere la prevederile art. 115-118, art. 121 şi art. 122 din acelaşi Regulament, care se aplică în mod corespunzător.

Or, art. 121 alin. 1 fiind suficient de clar şi lipsit de posibilitatea unei alte interpretări, în sensul că, poziţiile se închid de judecătorul delegat, prin completarea ultimelor două coloane, nu îi revine grefierului şef ori grefierului şef de secţie o asemenea obligaţie (trimiterea la prevederile regulamentare anterior amintite este de altfel făcută şi în fişele postului grefierului delegat la compartimentul executări contravenţionale, pe anii 2013 şi 2014).

Tot la Judecătoria Ploieşti s-a constatat şi transmiterea cu întârziere a dosarelor privind înlocuirea amenzii de la compartimentul arhivă, având drept consecinţă emiterea mandatelor de executare a muncii în folosul comunităţii la limita maximă a termenului de prescripţie.

        III.2.4. Înregistrarea şi evidenţa persoanelor juridice

În perioada de referinţă, la instanţele verificate activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice s-a desfăşurat, în general, conform termenelor şi dispoziţiilor prevăzute de Regulament, evidenţele în materie fiind ţinute şi completate corespunzător.

O situaţie de excepţie a fost întâlnită la Judecătoria Buzău, unde verificările au relevat că grefierul delegat … …, în anumite situaţii, nu a efectuat lucrările de comunicare către Ministerul Justiţiei sau Administraţiile Financiare sau le-a efectuat cu întârziere.

De exemplu, în dosarul nr. …/200/2013, în care s-a pronunţat încheierea din 23.12.2013, verificările efectuate cu privire la dosar şi la borderourile de expediţie au evidenţiat faptul că nu s-au efectuat comunicările prevăzute de lege şi nu a fost rulat programul prin care înscrierea este adusă la cunoştinţa Ministerului Justiţiei. La fel, în dosarele nr. …/200/2014 şi nr. …/200/2014 nu s-a rulat programul informatic.

Totodată, în dosarele nr. …/200/2013, nr. …/200/2014 şi nr. …/200/2014, rularea programului informatic nu s-a făcut în termenul de 3 zile prevăzut de Regulament, ci cu o mare întârziere (în dosarul nr. …/200/2013 încheierea pronunţată a rămas definitivă la data de 19.02.2014 şi programul informatic a fost rulat abia la 23.10.2014, în dosarul nr. …/200/2014 încheierea pronunţată a rămas definitivă la data de 9.04.2014 şi programul informatic a fost rulat abia la 17.10.2014, iar în dosarul nr. …/200/2014, încheierea a rămas definitivă la 17.09.2014 şi programul informatic a fost rulat la 23.10.2014).

De asemenea, la Judecătoria Pătârlagele, s-a constatat că, în anumite situaţii, încheierile pronunţate în dosarele având ca obiect acordare personalitate juridică au fost rulate cu întârziere în programul informatic pus la dispoziţie de către Ministerul Justiţiei (de exemplu în dosarele nr. …/277/2014 şi nr. …/277/2014, deşi încheierile pronunţate au rămas definitive la data de 21 iulie 2014, au fost comunicate la Ministerul Justiţiei, prin rularea CD-ului corespunzător, abia la 10 octombrie 2014).

La fel, la Tribunalul Buzău, verificările efectuate cu privire la dosarul nr. …/114/2014, au relevat că grefierul delegat nu a efectuat lucrările de comunicare către Tribunalul Bucureşti şi Administraţia Financiară, în schimb fiind rulat programul informatic pentru înscrierea menţiunilor la Ministerul Justiţiei.

III.2.5. Biroul de acordare a personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari

La instanţele verificate au fost desemnaţi judecătorii şi grefierii delegaţi, conform dispoziţiilor regulamentare şi au fost iniţiate evidenţele prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, acestea fiind ţinute şi completate corespunzător.

III.2.6. Activitatea de notificare şi comunicare între statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială.

Verificările au relevat că  activitatea de notificare, în ambele materii, a fost coordonată corespunzător de către judecătorii delegaţi, fiind desfăşurată conform dispoziţiilor legale şi regulamentare.

III.2.7. Compartimentul executări penale

Judecătorii delegaţi la compartimentele de executări penale ale instanţelor verificate au exercitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, activitatea de îndrumare şi control a compartimentului, verificând periodic activitatea desfăşurată de grefierii delegaţi şi închizând poziţiile în registrele de executări.

Atât activitatea de îndrumare şi control desfăşurată de judecătorii delegaţi, cât şi atribuţiile de punere în executare ce le-au incumbat grefierilor delegaţi au fost îndeplinite în mod corespunzător, aşa cum s-a detaliat pe larg în Anexele la raportul de control.

În ceea ce priveşte desemnarea judecătorilor cu atribuţii de îndrumare şi control a compartimentului de executări penale şi a grefierilor delegaţi cu efectuarea lucrărilor de executări penale s-a constatat că, la majoritatea instanţelor, au fost respectate prevederile din Regulament, cu păstrarea unei continuităţi, în cazurile în care a fost posibil.

Prin excepţie, la Judecătoria Târgovişte, în anul 2013 au fost desemnaţi 3 judecători delegaţi, prin rotaţie câte o lună de zile, iar din ianuarie 2014 a fost desemnat un singur judecător delegat.

La Tribunalul Dâmboviţa, dacă în anul 2013 au fost desemnaţi la acest compartiment doi judecători delegaţi, în anul 2014 au fost desemnaţi 6 judecători, câte 2 judecători pe o perioadă de 4 luni.

La Judecătoria Ploieşti în anul 2013 au fost desemnaţi trei judecători delegaţi la Compartimentul executări penale, situaţie care a continuat şi în anul 2014, până la 31 ianuarie, când numărul acestora a fost redus la doi, pentru numai două săptămâni. Ulterior, la acest compartiment au fost delegaţi toţi cei cinci judecători ai Secţiei penale, mai puţin preşedintele secţiei. Fiecare dintre aceştia exercita atribuţiile regulamentare potrivit planificării de permanenţă.

Sub aspectul întocmirii şi emiterii formelor de executare a pedepsei închisorii, s-a constatat că, de regulă, aceasta s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală (forma anterioară şi Noul Cod) şi ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cuprinzând menţiunile prevăzute de lege, pentru condamnaţii aflaţi în stare de libertate la aceeaşi dată fiind întocmit şi ordinul de interzicere a părăsirii ţării.

Mandatele de executare sunt emise la data rămânerii definitive a hotărârii la instanţa de fond sau la data primirii extrasului instanţei de control judiciar, verificările prin sondaj relevând că în această ultimă situaţie, formele de executare se emit în 24 ore de la primire, când acesta este comunicat după orele de program.

S-a constatat existenţa unor raporturi de bună colaborare între instanţele de fond şi cele de control judiciar în materia punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, precum şi între compartimentele de executări penale ale instanţelor şi celelalte instituţii implicate în această activitate, nefiind semnalate sau constatate disfuncţionalităţi semnificative în perioada supusă controlului, în urma verificărilor directe efectuate prin sondaj.

În general, s-a constatat că unităţile de Parchet restituie într-un termen rezonabil dosarele după redactarea motivelor de apel/recurs/contestaţie.

Comunicarea extraselor de pe deciziile de recurs şi apel şi confirmarea acestora

Verificările efectuate au evidenţiat că instanţele de control judiciar comunică în ziua pronunţării hotărârii, prin fax, extrasele cu datele necesare punerii în executare către instanţele de executare.

Din datele rezultate în urma verificărilor prin sondaj a registrelor de punere în executare s-a constatat că este consemnată această menţiune de către grefierul delegat, formele privind confirmarea extraselor fiind întocmite în termenul de 3 zile prevăzut de Regulament, cu menţiunea că, datorită faptului că aceste confirmări sunt expediate instanţelor superioare prin poşta specială, confirmarea propriu-zisă are loc la data primirii acestora la instanţa superioară.

Emiterea mandatelor europene şi internaţionale

S-a constatat că în toate situaţiile în care mandatele de executare a pedepsei închisorii nu au fost executate întrucât din datele comunicate de instituţiile competente a rezultat că persoanele condamnate se sustrag executării pedepsei aplicate, au fost emise mandate europene de arestare şi cereri (mandate) de urmărire internaţională transmise autorităţilor competente, cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Executarea cheltuielilor judiciare

La momentul întocmirii formelor de executare un extras privind cheltuielile judiciare către stat se comunică şi administraţiilor financiare, în cazul în care acestea nu confirmă preluarea debitelor, revenirile au fost efectuate, de regulă, în termenul de 3 luni prevăzut de Regulament.

O situaţie excepţională s-a întâlnit la Judecătoria Ploieşti, unde în registrele de executare a hotărârilor penale există un număr foarte mare de poziţii neînchise, cvasitotalitatea acestora pentru existenţa unor debite pentru care nu a fost confirmată executarea; pe ani, situaţia se prezintă după cum urmează: 1997 – 7 poziţii; 1998 – 12 poziţii; 1999 – 21 poziţii; 2000 – 53 poziţii; 2001 – 43 poziţii; 2002 – 70 poziţii; 2003 – 307 poziţii; 2004 – 731 poziţii; 2005 – 110 poziţii; 2006 – 28 poziţii; 2007 – 36 poziţii; 2008 – 21 poziţii; 2009 – 43 poziţii; 2010 – 98 poziţii; 2011 – 159 poziţii; 2012 – 217 poziţii; 2013 – 249 poziţii; 2014 – 697 poziţii.

Procedându-se la verificarea, prin sondaj, a modului de îndeplinire, în perioada de referinţă, a obligaţiilor privind punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat s-au constatat următoarele privind poziţiile neînchise din registrele de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale din anii:

– 1999, pentru poziţia 1543 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare (25 noiembrie 1999) nu s-au făcut reveniri, cu excepţia aceleia din acelaşi an 1999;

– 2000, pentru poziţia 2326 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare (18 octombrie 2000) nu s-au făcut reveniri, cu excepţia aceleia din acelaşi an 2000;

– 2001, pentru poziţia 3746 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare (14 ianuarie 2002) nu s-au făcut reveniri, cu excepţia acelora din anul 2003;

– 2002, pentru poziţia 2931, privind partea vătămată din cauza penală ce formează obiectul dosarului nr. …/2002, de la data comunicării extrasului către AFP …, la rubrica „reveniri” este menţionată, în perioada de referinţă, numai aceea din 14 octombrie 2014 deşi în evidenţele privind comunicarea corespondenţei (borderouri ori caiet de corespondenţă) pentru data respectivă nu este înregistrată respectiva adresă;

Cu privire la această revenire, doamna grefier … …, de la secţia penală, a precizat că aceasta a fost întocmită la respectiva dată şi predată, în vederea expedierii, a doua zi, la 15 octombrie 2014, împrejurare confirmată de borderoul corespunzător;

– 2003, pentru poziţiile 4416 şi 4417, privind inculpatul şi, respectiv, partea vătămată din cauza penală ce formează obiectul dosarului nr. …/2003, de la data comunicării titlului către AFP … (30 ianuarie 2004) şi … (25 noiembrie 2013), pentru care nu a fost primită confirmarea titlurilor, la rubrica „reveniri” sunt menţionate, în ambele cazuri, numai aceea din 13 noiembrie 2014 deşi în evidenţele privind comunicarea corespondenţei (borderouri ori caiet de corespondenţă) pentru data respectivă nu sunt înregistrate respectivele adrese; pentru poziţia 1655 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare către DGFPCFS … (6 octombrie 2003), în afara revenirii din 12 februarie 2007 nu s-a mai făcut nici o alta; pentru poziţiile 5150 şi 5151, aferente sentinţelor penale nr. … şi …, de la data comunicării titlurilor în vederea executări cheltuielilor judiciare, la 20 martie şi 7 ianuarie 2004, către AFP … şi …, … nu s-a făcut nici o revenire;

Cu privire la revenirile din 13 noiembrie 2014, anterior menţionate, doamna grefier … …, de la secţia penală, a precizat că acestea au fost întocmite la respectiva dată şi predate, în vederea expedierii, a doua zi, după semnarea acestora de către judecătorul delegat la compartimentul executări penale; revenirea adresată AFP … a fost expediată efectiv la 17 noiembrie 2014 iar aceea destinată AFP … la 18 noiembrie 2014, împrejurări care sunt confirmate de borderourile corespunzătoare;

– 2004, pentru poziţia 3881 (sentinţa penală nr. …), privind o persoană având calitatea de parte vătămată nu a fost efectuată nici o lucrare de executare; pentru poziţiile 202 şi 203, privind sentinţele penale nr. … şi …, de la datele comunicării titlurilor în vederea executări cheltuielilor judiciare către AFPC … (13 februarie 2004) şi AFPM … (4 mai 2004) nu s-au făcut reveniri ulterior acelora din 4 mai 2005;

– 2005, pentru poziţia 1627 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare către AFP … (7 septembrie 2006) nu s-au făcut reveniri;

– 2006, pentru poziţia 2905 (sentinţa penală nr. …), de la data comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare către DGFP … (10 ianuarie 2007) nu s-au făcut reveniri ulterior aceleia din 10 septembrie 2010;

– 2010, pentru poziţia 584 (sentinţa penală nr. …), de la datele comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare către AFPM … (14 octombrie 2010 şi 1 februarie 2011) nu s-au făcut reveniri;

– 2012, pentru poziţia 1322 (sentinţa penală nr. …), de la datele comunicării titlului în vederea executări cheltuielilor judiciare către AFPM … (22 iunie şi 3 octombrie 2012) nu s-a făcut reveniri;

Constatările expuse anterior relevă, printre altele, excluderea din rândul lucrărilor efectuate de grefierii delegaţi la compartimentul de executări penale a acelora de revenire în cazurile de neconfirmare a primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, astfel cum prevede art. 123 alin. (2) din regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Cu privire la această situaţie, s-a constatat că, în calitate de judecători delegaţi la compartimentul executări penale, doamnele … … şi … … l-au înştiinţat pe preşedintele instanţei, prin referatul din 5 februarie 2014, cu privire la întreaga problematică a compartimentului atrăgând atenţia asupra situaţiei punerii în executare a dispoziţiilor privind cheltuielile judiciare avansate de stat. În acest context, s-a subliniat, pe de o parte, existenţa unor debite nepuse în executare încă din anul 2002, pentru care a intervenit prescripţia executării şi pentru care nu au fost efectuate reveniri şi, pe de altă parte, ca şi consecinţă directă a primului aspect, imposibilitatea predării dosarelor în cauză la arhiva instanţei şi, ca atare, supraîncărcarea spaţiilor de depozitare aflate la dispoziţia compartimentului.

La 14 februarie 2014, doamna judecător … … reiterează, prin referat, problematica compartimentului de executări penale şi, în principal, a hotărârilor penale care nu au fost puse în executare, mai ales în privinţa debitelor; a fost menţionată totodată măsura dispusă de preşedintele secţiei penale privind însărcinarea câte unui grefier din cadrul secţiei pentru sprijinirea activităţii compartimentului prin întocmirea formelor de debitare restante.

Ulterior acestei date, judecătorii secţiei, în calitate de judecători delegaţi la compartimentul de executări penale au efectuat verificări privind poziţiile neînchise datorită a neexecutării cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Evidenţele în materie penală

Cu privire la evidenţele în materie penală, la instanţele verificate s-a constatat că, la Compartimentele executări penale sunt ţinute toate evidenţele prevăzute de Regulament şi de alte dispoziţii în materie specială, registrele fiind completate, în general, în mod corespunzător şi având poziţiile închise, acolo unde s-a impus, prin semnătura judecătorilor delegaţi.

O situaţie particulară a fost întâlnită la Tribunalul Prahova, unde, registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale se ţine, începând cu anul 2012, în format electronic, fiind listat la sfârşitul fiecărui an. Considerăm că, prin această modalitate, nu au fost respectate întocmai dispoziţiile regulamentare care prevăd închiderea poziţiilor prin semnătura judecătorului delegat şi nici nu fac posibilă verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de către acesta.

De menţionat şi că există instanţe care, pe lângă evidenţele prevăzute de Regulament au fost iniţiate şi alte evidenţe, de cele mai multe ori datorită unor situaţii statistice ce le-au fost solicitate, aşa cum s-a detaliat în Anexele la raport.

III.2.8. Biroul Apostilă

Acest birou a fost constituit, potrivit dispoziţiilor legale, la Tribunalele Buzău, Prahova şi Dâmboviţa, în cadrul acestuia fiind delegaţi, prin ordin de serviciu, judecători coordonatori şi grefieri care să gestioneze solicitările formulate în acest sens.

S-a stabilit, de asemenea, un program de primire şi eliberare a solicitărilor iar din verificările efectuate, a rezultat că activitatea biroului se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, nefiind constatate disfuncţionalităţi.

III.2.9. Respectarea măsurilor dispuse pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată

În timpul controlului s-a constatat că, la majoritatea instanţelor care funcţionează în raza de competenţă a Curţii de Apel Ploieşti, şedinţele de judecată se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, în săli de judecată amenajate şi dotate corespunzător.

III.2.10.Pronunţarea, redactarea şi comunicarea în termenele procedurale   a hotărârilor judecătoreşti

Verificările efectuate cu privire la acest aspect au evidenţiat faptul că registrele de evidenţă a redactării hotărârilor sunt ţinute şi completate corespunzător de către grefierii-şefi sau grefierii-şefi de secţii.

La data efectuării verificărilor, la majoritatea instanţelor nu existau restanţe în redactarea hotărârilor judecătoreşti. S-a înregistrat depăşirea termenului legal de redactare la: Secţia civilă a Judecătoriei Buzău, Secţia I Civilă şi Secţia a II-a Civilă a Tribunalului Prahova, Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Târgovişte, fără însă a impune luarea unor măsuri de competenţa Inspecţiei Judiciare.

III.2.11. Grefa

În perioada verificată, la Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele din raza sa teritorială atribuţiile grefierilor au fost cuprinse în fişele posturilor, preşedinţii instanţelor procedând la emiterea unor ordine de serviciu privind atribuţiile fiecărui grefier şi procedând la desemnarea grefierilor delegaţi să efectueze lucrările specifice compartimentelor instanţei.

De asemenea, la toate instanţele, repartizarea grefierilor pe completurile de judecată s-a dispus conform dispoziţiilor regulamentare, iar modificările intervenite în planificarea grefierilor pe şedinţele de judecată au fost determinate de motive obiective.

La multe dintre instanţele verificate, cu excepţia celor la care a existat fluctuaţie în privinţa judecătorilor şi/sau a personalului auxiliar, echipele judecător – grefier sunt stabile, ceea ce se constituie într-o premisă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii anterioare, din timpul şi ulterioare şedinţei de judecată.

Din verificările efectuate prin sondaj în sistemul Ecris a rezultat că grefierii de la instanţele verificate, ca regulă, îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile referitoare la completarea menţiunilor în sistemul informatic şi îşi îndeplinesc lucrările în termenele prevăzute de Regulament.

Totodată, nu au fost semnalate deficienţe în relaţionarea cu ceilalţi grefieri, cu grefierii-şefi, cu judecătorii sau conducerea instanţei.

Prin excepţie, la Judecătoria Ploieşti, neîndeplinirea de către unii grefieri de şedinţă a obligaţiilor de consemnare în baza de date gestionată prin aplicaţia informatică Ecris a avut repercusiuni asupra activităţii de repartizare ciclică a unor dosare, ca urmare a desfiinţării unor completuri.

În concret, cu ocazia verificării prin sondaj, a evidenţei dosarelor repartizate ciclic la nivelul Secţiei civile, s-a observat existenţa a numeroase poziţii anulate, din care exemplificăm: 3371-3390 şi 3391-3410. Motivul a fost acela că situaţia statistică în urma căreia au fost împărţite iniţial dosarele aparţinând completurilor ST1 şi ST2, desfiinţate prin Hotărârea de colegiu nr. …/2014, nu corespundea realităţii de la momentul împărţirii, întrucât o parte din dosare erau deja soluţionate din luna iunie 2014, respectiv dosare având ca obiect încuviinţare executare silită, grefierul de şedinţă desemnat neintroducând în sistemul Ecris termenul de judecată şi soluţia pronunţată, iar o altă parte au fost soluţionate în şedinţele de judecată din luna iulie 2014, prezidate de către titularii completurilor ce urmau a fi desfiinţate.

Prin urmare, preşedintele de secţie în exerciţiu la data respectivă, a dispus anularea poziţiilor 2891-3714, paginile 88-109 din registru, pentru a putea fi completat corespunzător, cu întocmirea proceselor verbale aferente situaţiei astfel remediate.

De asemenea, s-a mai observat, cu ocazia analizării altei situaţii de repartizare ciclică, dispusă prin Hotărârea colegiului de conducere nr. …/2014, acea că, urmare a predării cu întârziere a lucrărilor, de către grefierii de şedinţă ai completurilor desfiinţate CIV6 şi FF5, într-un număr de 46 de dosare, acestea nu au putut fi redistribuite decât ulterior, fiind întocmit în acest sens un proces verbal, deci repartizarea ciclică nu a avut loc printr-o singură operaţiune, astfel cum obligă regulamentul.

Pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, de către grefieri, la Curtea de Apel Ploieşti, Judecătoria Târgovişte, Judecătoria Răcari şi Judecătoria Ploieşti, au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

 

 

 

CAPITOLUL IV

Concluzii şi propuneri pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor identificate

 

 

 

Constatările expuse în capitolele anterioare conturează, ca şi concluzie principală, organizarea corespunzătoare, ca serviciu public, a Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din circumscripţia sa şi îndeplinirea unui management eficient şi de calitate, în condiţiile unor constrângeri materiale şi a impactului major pe care l-au avut modificările legislative de substanţă, intervenite succesiv în perioada de referinţă.

Din perspectiva îndeplinirii atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare şi control-reglare, precum şi a modului de comunicare şi comportamentului judecătorilor şi personalului auxiliar cu funcţii de conducere, de la Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate acesteia, prin măsurile luate de conducerile judiciare pentru adaptarea resurselor umane şi materiale pe care le-au avut la dispoziţie, pentru reevaluarea continuă a modului de organizare a studiului şi învăţământului profesional şi activităţii celorlalte compartimente au asigurat tranziţia de la vechile la noile reglementări, răspunzând astfel provocărilor legislative şi creând premisele pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii instanţelor.

Actul managerial al preşedinţilor de instanţă este determinat de preocuparea pentru exercitarea unui management participativ, prin valorificarea abilităţilor vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie şi implicarea acestora în prezentarea informaţiilor şi identificarea strategiilor optime şi se caracterizează prin rigoare, urmărindu-se organizarea activităţii, în strictă conformitate cu dispoziţiile legale şi regulamentare.

Astfel, verificările au relevat preocuparea judecătorilor care au ocupat funcţii de conducere la nivelul instanţelor controlate, pentru stabilirea atribuţiilor judecătorilor şi grefierilor delegaţi la fiecare compartiment al instanţei, pentru controlul şi evaluarea periodică a modului de realizare a atribuţiilor de serviciu de către judecători şi personalul auxiliar, dar şi pentru crearea unui climat organizaţional care să asigure realizarea obiectivelor instanţelor sau secţiilor conduse.

De asemenea, judecătorii cu funcţii de conducere de la nivelul curţii de apel şi tribunalelor s-au preocupat pentru gestionarea corespunzătoare a resurselor umane şi materiale puse la dispoziţia acestora, în calitatea lor de ordonatori de credite.

Deşi managementul realizat la nivelul instanţelor verificate a fost, în general, unul corespunzător, au fost constatate şi situaţii particulare, care însă nu sunt de natură a pune în discuţie calitatea şi eficienţa, în ansamblul său, şi care pot fi remediate prin luarea unor măsuri adecvate.

Acest management de calitate a fost în majoritatea cazurilor consecinţa existenţei unei stabilităţi la nivelul funcţiilor de conducere, ce a permis persoanelor care le-au deţinut să identifice vulnerabilităţile şi să ia măsurile optime pentru înlăturarea lor.

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, s-au identificat instanţe unde nu a existat o asemenea stabilitate, fie din cauza unor situaţii obiective (succesiunea în funcţiile de conducere, ca urmare a expirării perioadei mandatelor, suspendarea din funcţie şi neîndeplinirea condiţiilor legale pentru ocuparea funcţiei), fie din cauza unor situaţii subiective (lipsa de interes a judecătorilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante şi asumarea responsabilităţilor specifice).

Chiar şi în cazul în care a existat o fluctuaţie la nivelul funcţiilor de conducere, la anumite instanţe, aceasta nu a afectat managementul desfăşurat. Spre exemplu: Judecătoria Pogoanele şi Judecătoria Buzău, precum şi Tribunalul Dâmboviţa, unde deşi în mare parte din perioada de referinţă, preşedintele a cumulat atribuţiile funcţiilor de preşedinte şi de vicepreşedinte, în colaborare cu preşedinţii judecătoriilor din circumscripţie şi cu sprijinul colectivelor de judecători, a identificat vulnerabilităţile din activitatea instanţelor şi a dispus măsuri adecvate de natură să creeze condiţiile necesare unei bune organizări şi funcţionări a acestora.

De menţionat este situaţia existentă la Tribunalul Buzău, unde, în perioada de referinţă, s-a constatat că, pentru Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, datorită modului în care s-a desfăşurat procedura pentru propunerea în funcţia de preşedinte de secţie, începând cu luna ianuarie 2014, această funcţie este ocupată prin delegare. De asemenea, nu există perspectiva ocupării acestei funcţii în viitorul apropiat, atât timp cât propunerea făcută de preşedinte pentru numirea în această funcţie a domnului judecător … … a fost respinsă de către Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârea Consiliului a fost atacată cu recurs, care nu are încă fixat termen pentru soluţionare.

Un alt factor care poate contribui la perpetuarea acestei situaţii este şi tensiunea care s-a creat între unii dintre judecătorii secţiei, urmare a derulării acestei proceduri, ce a culminat cu apariţia în presa locală a unor articole defăimătoare la adresa fostului preşedinte al secţiei şi care se pot repercuta negativ asupra imaginii publice a secţiei şi, în final, a Tribunalului. De altfel, aşa cum s-a arătat la punctul II.3, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în acest sens, urmând a se derula verificări prealabile în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2015. Relevant în acelaşi sens este şi faptul că, din discuţiile purtate cu judecătorul care ocupa la data efectuării verificărilor funcţia de preşedinte al Secţiei a II – a prin delegare, a rezultat că acesta nu s-a decis dacă va candida pentru a fi numit în această funcţie.

La aceeaşi instanţă, o situaţie particulară s-a identificat şi cu privire la instabilitatea funcţiilor de prim-grefier şi grefier-şef al Secţiei a II-a civile, în condiţiile în care persoanele care au fost numite în aceste funcţii au fost suspendate ca urmare a trimiterii lor în judecată, ceea ce a determinat ocuparea o perioadă destul de lungă de timp a acestora prin delegarea unor persoane diferite. Dacă situaţia funcţiei de prim-grefier al Tribunalului Buzău s-a rezolvat, prin expirarea mandatului grefierului care a deţinut anterior această funcţie şi numirea, prin concurs, a altei persoane, la Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal funcţia de grefier-şef de secţie este ocupată prin rotaţie de către grefieri delegaţi pentru câte 120 de zile, aceasta fiind situaţia şi la data efectuării verificărilor.

O situaţie similară cu cea de la Secţia a II –a civilă a Tribunalului Buzău s-a identificat şi referitor la grefierul-şef de la Judecătoria Răcari, unde nu există perspectivă apropiată de ocupare a acestei funcţii, întrucât există o perioadă de timp destul de lungă până la expirarea mandatului grefierului numit în această funcţie, care este suspendat, ca urmare a trimiterii în judecată.

Faţă de situaţia constatată la Tribunalul Buzău se impune ca preşedintele în funcţie (numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii ‑ Secţia pentru judecători nr. … din 11.12.2014, începând cu data de 01.01.2015) să gestioneze situaţia de criză existentă şi să contribuie la crearea unui climat favorabil de muncă, prin implicarea, într-o manieră transparentă şi participativă, a tuturor judecătorilor secţiei. În acest sens, este necesar ca preşedintele Tribunalului Buzău, atunci când va fi posibil, în colaborare cu preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura stabilitatea la nivelul funcţiilor de preşedinte şi grefier-şef de la Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Referitor la exercitarea efectivă a atribuţiilor manageriale de către judecătorii cu funcţii de conducere, s-au constatat unele situaţii particulare sau deficienţe, cu privire la desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată (la Judecătoria Ploieşti în ceea ce priveşte desemnarea judecătorului de serviciu şi a judecătorilor delegaţi la Compartimentul executări penale) sau la modalitatea de întocmire a ordinelor de serviciu (la Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Sinaia unde nu sunt specificate clar atribuţiile, nu se evidenţiază modificările aduse ordinelor sau există neconcordanţe în consemnările din acestea).

Aceste deficienţe au fost aduse la cunoştinţa conducerilor instanţelor mai sus menţionate, impunându-se ca persoanele şi organele cu funcţii de conducere să ia măsurile adecvate pentru înlăturarea lor.

Un alt aspect relevat de verificări în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor manageriale a fost lipsa unei delimitări clare între competenţele exclusive ale preşedintelui şi cele ale colegiului de conducere.

În acest sens, au fost identificate situaţii în care, fie acte date de Regulament în competenţa exclusivă a preşedintelui instanţei au fost supuse aprobării colegiului de conducere, fie acte de competenţa colegiului au fost efectuate de către preşedinte, fără însă ca situaţiile respective să afecteze activitatea curentă.

Totuşi, se impune ca, la instanţele la care s-au constatat astfel de situaţii (Tribunalul Dâmboviţa şi judecătoriile arondate, Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Vălenii de Munte), atât preşedintele, cât şi colegiul de conducere să procedeze potrivit competenţelor legale şi regulamentare.

În legătură cu modul de gestionare a resurselor umane şi materiale, de menţionat este preocuparea preşedinţilor instanţelor de a identifica mijloacele necesare asigurării unei bune funcţionări a acestora, însă în condiţiile lipsei alocării fondurilor necesare, aceste eforturi nu s-au materializat întotdeauna.

Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, datorită lipsei aparaturii şi a personalului necesare, activitatea de arhivare electronică nu se desfăşoară corespunzător la majoritatea instanţelor, astfel încât se impune sesizarea Ministerului Justiţiei pentru a efectua demersurile necesare în acest sens.

De asemenea, având în vedere că Judecătoria Buzău şi Tribunalul Buzău funcţionează într-un spaţiu impropriu şi că demersurile întreprinse de preşedintele Tribunalului Buzău pentru asigurarea unui spaţiu corespunzător nu au fost materializate până la data efectuării verificărilor, se impune sesizarea Ministerului Justiţiei pentru a lua măsurile legale în acest sens.

Referitor la atribuţia de control şi modalitatea efectivă de exercitare a acesteia s-au constatat situaţii în care fie activitatea de control a fost efectuată, dar nu a fost reflectată în mod corespunzător în registrul/procesele verbale de control (Judecătoriile Târgovişte şi Mizil), fie nu a fost efectuată, dar s-a consemnat contrariul.

În acest sens, la Secţia civilă a Judecătoriei Buzău, preşedintele secţiei şi judecătorii delegaţi au consemnat în registrul de control că ar fi efectuat verificări şi că nu s-ar fi constatat deficienţe, însă verificările efectuate de echipa de inspectori au relevat deficienţe care dovedesc contrariul, respectiv lipsa de implicare a preşedintelui de secţie şi a judecătorilor delegaţi în exercitarea atribuţiei de verificare şi control.

Faţă de cele constatate, se impune o implicare mai mare a preşedintelui Secţiei civile a Judecătoriei Buzău în verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de către personalul auxiliar al secţiei, prin efectuarea unor controale periodice, care să cuprindă constatări cu privire la deficienţele identificate şi măsurile de remediere ce se impun, după cum, în egală măsură, se impune o implicare reală a judecătorilor delegaţi în activitatea de coordonare a compartimentelor secţiei.

În ceea ce priveşte modalitatea de exercitare a funcţiei, de către preşedintele în exerciţiu al Judecătoriei Vălenii de Munte, verificările au relevat deficienţe pe mai multe componente ale actului managerial, respectiv organizarea învăţământului profesional, comportamentul şi comunicarea, astfel cum au fost detaliate anterior.

Comportamentul adoptat de preşedintele instanţei pe parcursul anilor 2013, 2014, precum şi lipsa de transparenţă a actului decizional au condus la o situaţie de fapt ce nu poate fi remediată prin măsuri intermediare, cum ar fi cea de monitorizare a conducerii pe o anumită perioadă de timp, ci numai prin revocarea din funcţia de conducere.

Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, colectivul de judecători din cadrul instanţei s-a manifestat expres în acest sens, propunând revocarea din funcţia de conducere a preşedintelui, prin Hotărârea Adunării Generale din data de 27.11.2014.

O exercitare deficitară a atribuţiilor manageriale s-a constatat şi în ceea ce priveşte vicepreşedintele în exerciţiu al Judecătoriei Ploieşti, atât referitor la activitatea efectiv desfăşurată în această calitate, cât, mai ales, la activitatea anterioară, de preşedinte al secţiei penale a instanţei.

În ceea ce priveşte activitatea organelor colegiale, activitatea Adunării generale s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile regulamentare, impunându-se însă ca instanţele din raza Tribunalului Dâmboviţa şi a Tribunalului Prahova să îşi unifice practicile în ceea ce priveşte modul de întocmire a evidenţelor specifice acestui organ colegial.

La fel, activitatea colegiilor de conducere a fost conformă cu Regulamentul, în majoritatea cazurilor, impunându-se totuşi a fi menţionat un aspect referitor la componenţa şi convocarea colegiului.

Astfel, faţă de situaţiile constatate la Judecătoriile Răcari, Sinaia şi Târgovişte şi Tribunalul Dâmboviţa considerăm că se impune sesizarea Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza oportunitatea completării dispoziţiilor art. 21 din Regulament, cu privire la desfăşurarea activităţii colegiului de conducere, în situaţia în care nu există preşedinte numit sau delegat în funcţie, atât la instanţele care au post de vicepreşedinte, cât şi la cele care nu au prevăzut în schemă acest post.

Referitor la organizarea instanţelor ca serviciu public, aşa cum s-a menţionat mai sus, în urma verificărilor efectuate a rezultat că activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor s-a desfăşurat, în general, în conformitate cu dispoziţiile legale şi regulamentare.

Situaţiile de excepţie au fost evidenţiate la Capitolul III şi vizează, în principal: lipsa posibilităţii de identificare a ordinii de primire a actelor de sesizare, lipsa asocierii în sistemul ECRIS a parametrilor de repartizare ori lipsa asocierii obiectelor pe lista completelor sau modalitatea diferită de repartizare a dosarelor cu obiectele specificate în Hotărârea nr. …/23.06.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sau modul de întocmire şi completare a evidenţelor în materie.

Faţă de împrejurarea că la Judecătoria Târgovişte şi la Judecătoria Ploieşti nu se dă dată certă şi nu se menţionează ora de primire a actelor de sesizare a instanţei, se impune remedierea acestei deficienţe, precum şi luarea măsurilor necesare pentru ca toate instanţele din raza de competenţă a Curţii de Apel Ploieşti să menţioneze nu numai data, ci şi ora primirii actelor de sesizare, astfel încât să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 93 şi 95 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, se impune ca preşedinţii tribunalelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti împreună cu specialiştii compartimentelor IT să ia măsurile necesare pentru asocierea parametrilor de repartizare în sistemul informatic la toate instanţele şi în toate materiile, precum şi pentru ataşarea listei cu toate obiectele specifice materiei în care judecă, pentru fiecare complet configurat.

În aceeaşi materie, se impune ca preşedintele Judecătoriei Buzău şi preşedintele Judecătoriei Pogoanele să ia măsurile necesare pentru repartizarea cauzelor ce fac obiectul excepţiilor de la repartizarea aleatorie astfel cum sunt prevăzute în Hotărârea nr. …/23.06.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu interpretarea dată în aceste hotărâri.

Cu privire la activitatea compartimentelor arhivă şi registratură s-a constatat respectarea dispoziţiilor regulamentare la majoritatea instanţelor verificate, de menţionat fiind însă faptul că, de regulă, spaţiile destinate depozitării arhivelor curente şi a celor de conservare sunt insuficiente sau total improprii (spre exemplu la Judecătoria Buzău).

În legătură cu activitatea compartimentelor executări silite, executări contravenţionale, înregistrarea persoanelor juridice şi asociaţiilor de proprietari, executări penale, concluzia generală rezultată din verificări este că la majoritatea instanţelor s-au respectat cerinţele legale în materie, atât referitor la coordonarea şi controlul realizate de judecătorii delegaţi, cât şi la modul de îndeplinire a atribuţiilor de către personalul auxiliar de specialitate.

Au existat şi situaţii în care s-au constatat deficienţe, aşa cum s-au detaliat anterior (Secţia civilă a Judecătoriei Buzău – Compartimentul Executări contravenţionale şi Persoane Juridice, Judecătoria Ploieşti – Compartimentul executări civile şi contravenţionale şi Compartimentul Executări penale, Judecătoria Târgovişte – Compartimentul executări civile şi contravenţionale).

Cu privire la activitatea compartimentului executări contravenţionale al Secţiei civile a Judecătoriei Buzău, având în vedere gravitatea faptelor doamnei grefier … …, preşedintele Judecătoriei Buzău urmează a proceda potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în vederea luării de către preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a măsurilor legale care se impun pentru tragerea la răspundere disciplinară a acestui grefier, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 şi următoarele din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti.

         În ceea ce priveşte Compartimentele de executări penale de la nivelul instanţelor verificate, se impune, la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, identificarea unei modalităţi de transmitere a adreselor de confirmare a extraselor pe cale electronică (e-mail, fax), în vederea respectării termenului de 3 zile prevăzut de art.122 alin.(1) din Regulament.

De asemenea, faţă de cele constatate la Judecătoria Ploieşti se impune ca persoanele cu funcţii de conducere şi organele colegiale de la nivelul acestei instanţe să îşi exercite atribuţia privind desemnarea judecătorilor delegaţi la compartimentele executări civile şi penale ale instanţei, astfel încât să se asigure continuitatea şi stabilitatea în îndeplinirea atribuţiilor specifice de coordonare şi control.

Totodată, mai ales la instanţele la care s-au constatat deficienţe, este necesară o implicare reală a judecătorilor delegaţi la compartimentele auxiliare, în îndeplinirea atribuţiilor de coordonare, îndrumare şi control, concretizate în identificarea vulnerabilităţilor, luarea/propunerea unor măsuri şi stabilirea unor termene de înlăturare.

Având în vedere multitudinea de evidenţe iniţiate la compartimentele auxiliare, cât şi modul diferit de completare a acestora, se impune luarea unor măsuri de către conducerea Curţii de Apel Ploieşti, în vederea unificării procedurilor administrative referitoare la întocmirea, păstrarea şi completarea evidenţelor.

Cu privire la activitatea celorlalte compartimente nu au fost identificate deficienţe de natură a pune în discuţie modul de îndeplinire a atribuţiilor de către judecătorii sau grefierii delegaţi.

În raport de constatările efectuate, expuse în prezentul material, formulăm următoarele

 

P R O P U N E R I:

1. În temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările ulterioare, revocarea doamnei judecător … … , din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Vălenii de Munte;

 

2. Efectuarea unui control pentru verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate la Judecătoria Ploieşti, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport;

 

3. Monitorizarea trimestrială de către preşedintele Judecătoriei Târgovişte a activităţii următoarelor compartimente auxiliare: registratură, executări civile, executări contravenţionale, asociaţii şi fundaţii şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a rezultatului monitorizării, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport;

 

4. Monitorizarea trimestrială de către preşedintele Judecătoriei Buzău a modului de îndeplinire de către preşedintele Secţiei civile a atribuţiei de verificare a activităţii personalului auxiliar delegat la compartimentele instanţei şi de către judecători a atribuţiei de coordonare a compartimentelor la care au fost delegaţi şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a rezultatului monitorizării, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport;

 

5. Sesizarea preşedintelui Judecătoriei Buzău, pentru a proceda potrivit dispoziţiilor art.150 alin.(1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în vederea luării de către preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a măsurilor legale pentru tragerea la răspundere disciplinară a grefierului Enache Daniela, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 şi următoarele din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti;

 

6. Efectuarea de către preşedintele în funcţie al Tribunalului Buzău, în colaborare cu preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, a demersurilor necesare pentru a asigura stabilitatea la nivelul funcţiilor de preşedinte şi grefier-şef de la Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Buzău;

 

7. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, în vederea asocierii parametrilor de repartizare în sistemul informatic, în toate materiile şi a ataşării listei cu toate obiectele specifice materiei în care judecă, pentru fiecare complet configurat;

 

8. Luarea de către preşedintele Judecătoriei Buzău şi preşedintele Judecătoriei Pogoanele a măsurilor necesare pentru repartizarea cauzelor ce fac obiectul excepţiilor de la repartizarea aleatorie prevăzute în Hotărârea nr. …/23.06.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu interpretarea dată în aceste hotărâri;

 

9. Identificarea de către conducerile tribunalelor şi judecătoriilor din raza teritorială a Curţii de Apel Ploieşti a unei modalităţi de transmitere a adreselor de confirmare a extraselor primite de la instanţele de control judiciar, care să permită respectarea termenului de confirmare de 3 zile, prevăzut de art.122 alin.(1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;

 

10. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la Tribunalul Buzău, în vederea instalării programului LOTUS la Judecătoria Pogoanele;

 

11. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la Curtea de Apel Ploieşti, în vederea unificării procedurilor administrative referitoare la întocmirea, păstrarea şi completarea evidenţelor iniţiate la compartimentele auxiliare;

 

12. Sesizarea Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza oportunitatea completării dispoziţiilor art. 21 din Regulament, cu privire la desfăşurarea activităţii colegiului de conducere, în situaţia în care nu există preşedinte numit sau delegat în funcţie, atât la instanţele care au post de vicepreşedinte, cât şi la cele care nu au prevăzut acest post;

 

13. Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru efectuarea demersurilor corespunzătoare în vederea asigurării necesarului de resurse umane şi materiale pentru operaţiunile specifice activităţii de arhivare electronică şi a echipamentelor IT pentru buna desfăşurare a activităţii curente, pentru toate instanţele;

 

14. Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru efectuarea demersurilor legale corespunzătoare în vederea asigurării, în sensul închirierii sau construirii, unui sediu corespunzător pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de către Judecătoria Buzău şi Tribunalul Buzău.

I N S P E C T O R I   J U D I C I A R I,

 

Prin Hotărârea nr. 134 pronunţată la data de 10.03.2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit răspunsul Inspecţiei Judiciare la obiecţiunile și observaţiile formulate la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 4087/IJ/3370/DIJ/2014 având ca obiect “Verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătore a serviciului public la Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate”.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 4087/IJ/3370/DIJ/2014 având ca obiect “Verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătore a serviciului public la Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate”.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat următoarele măsuri cuprinse în Raport:

1. Efectuarea unui control pentru verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate la Judecătoria Ploieşti, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport.
2. Monitorizarea trimestrială de către preşedintele Judecătoriei Târgovişte a activităţii următoarelor compartimente auxiliare: registratură, executări civile, executări contravenţionale, asociaţii şi fundaţii şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a rezultatului monitorizării, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport.
3. Monitorizarea trimestrială de către preşedintele Judecătoriei Buzău a modului de îndeplinire de către preşedintele Secţiei civile a atribuţiei de verificare a activităţii personalului auxiliar delegat la compartimentele instanţei şi de către judecători a atribuţiei de coordonare a compartimentelor la care au fost delegaţi şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a rezultatului monitorizării, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport.
4. Sesizarea preşedintelui Judecătoriei Buzău, pentru a proceda potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în vederea luării de către preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a măsurilor legale pentru tragerea la răspundere disciplinară a grefierului Enache Daniela, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 şi următoarele din legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti.
5. Efectuarea de către preşedintele în funcţie al Tribunalului Buzău, în colaborare cu preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, a demersurilor necesare pentru a asigura stabilitatea la nivelul funcţiilor de preşedinte şi grefier-şef de la Secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Buzău.
6. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, în vederea asocierii parametrilor de repartizare în sistemul informatic, în toate materiile şi a ataşării listei cu toate obiectele specifice materiei în care judecă, pentru fiecare complet configurat.
7. Luarea de către preşedintele Judecătoriei Buzău şi preşedintele Judecătoriei Pogoanele a măsurilor necesare pentru repartizarea cauzelor ce fac obiectul excepţiilor de la repartizarea aleatorie prevăzute în Hotărârea nr. 425/23.06.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu interpretarea dată în aceste hotărâri.
8. Identificarea de către conducerile tribunalelor şi judecătoriilor din raza teritorială a Curţii de Apel Ploieşti a unei modalităţi de transmitere a adreselor de confirmare a extraselor primite de la instanţele de control judiciar, care să permită respectarea termenului de confirmare de 3 zile, prevăzut de art. 122 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
9. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la Tribunalul Buzău, în vederea instalării programului LOTUS la Judecătoria Pogoanele.
10. Luarea măsurilor necesare de către persoanele şi organele cu atribuţii de conducere de la Curtea de Apel Ploieşti, în vederea unificării procedurilor administrative referitoare la întocmirea, păstrarea şi completarea evidenţelor iniţiate la compartimentele auxiliare.
11. Sesizarea Direcţiei legislaţie, documentare și contencios pentru a analiza oportunitatea completării dispoziţiilor art. 21 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu privire la desfăşurarea activităţii colegiului de conducere, în situaţia în care nu există preşedinte numit sau delegat în funcţie, atât la instanţele care au post de vicepreşedinte, cât şi la cele care nu au prevăzut acest post.
12. Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru efectuarea demersurilor corespunzătoare în vederea asigurării necesarului de resurse umane şi materiale pentru operaţiunile specifice activităţii de arhivare electronică şi a echipamentelor IT pentru buna desfăşurare a activităţii curente, pentru toate instanţele.
13. Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru efectuarea demersurilor legale corespunzătoare în vederea asigurării, în sensul închirierii sau construirii, unui sediu corespunzător pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de către Judecătoria Buzău şi Tribunalul Buzău.
14. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca rămasă fără obiect propunerea de revocare din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Vălenii de Munte a doamnei judecător EŞANU LILICA, în temeiul dispoziţiilor art. 51 alin.2 lit b din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a eliberării din funcţia de conducere a doamnei judecător, prin demisie.