Alocuţiunea domnului Augustin Lazăr, procuror  general al Parchetului                  de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la deschiderea reuniunii Grupului de lucru al Reţelei Europene împotriva Corupţiei EPAC/EACN, cu tema „Corupţia în sănătate – prevenire şi investigare. Experienţă, bune practici şi provocări”

Mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia de a lua cuvântul în deschiderea reuniunii Grupului de lucru al Reţelei Europene a Autorităţilor Anticorupţie EPAC/EACN cu tema Corupţia în sănătate‐prevenire  şi investigare.

Experienţă, bune practici şi provocări. Provocarea reprezentată de combaterea corupţiei în societatea românească  în ansamblu este bine cunoscută. Printre domeniile de risc identificate se numără  sănătatea  şi achiziţiile publice la nivel local, care implică  decizii cu consecinţe financiare directe.

Strategia naţională  anticorupţie este instrumentul de bază  prin care se încurajează  acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administraţia publică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

Progresele constatate în ultimele rapoarte ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie  şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Rezultatele obţinute de Direcţia Naţională  Anticorupţie au fost apreciate ca impresionante. Conducerea Ministerului Public acordă  în continuare prioritate activităţii de combatere a corupţiei asigurând resurse disponibile pentru continuarea energică a acestei activităţi.

Conform datelor statistice, în anul 2015, parchetele nespecializate au soluţionat 2.321 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 381 acte de sesizare a instanţei ‐ în creştere cu 13% faţă de anul 2014 (329 rechizitorii şi 52 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s‐a dispus trimiterea în judecată  a 924 inculpaţi.

Alături de cele 357 acte de sesizare a instanţei întocmite de D.N.A.(dintre care 13 cauze în domeniul medical), se poate observa că, la nivel naţional, în anul 2015 s‐au înregistrat 738 cauze cu finalitate judiciară, în care s‐a dispus trimiterea în judecată a 2.182 inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie. Creşterea numărului cauzelor în care parchetele de drept comun au sesizat instanţele este semnificativă.

În anul 2012 au fost întocmite 279 rechizitorii, iar în anul 2015 ‐381 asemenea acte. Numărul inculpaţilor trimişi în judecată s‐a dublat faţă  de anul 2012 (475 inculpaţi trimişi în judecată în 2012 şi 924 inculpaţi în 2015). Printre persoanele trimise în judecată pentru corupţie mică remarcăm: 36 medici, 2 manageri spital/casa de asigurări de sănătate, 38 funcţionari în administraţia publică locală, 12 funcţionari din administraţia publică centrală etc.

Combaterea fraudei în procedura achiziţiilor publice constituie o prioritate, eforturile procurorilor în acest domeniu cu un ridicat caracter tehnic fiind demonstrate de creşterea indicatorilor statistici  şi de complexitatea  şi diversitatea cauzelor instrumentate. În anul 2015 parchetele nespecializate au întocmit 19 acte de sesizare a instanţelor cu privire la infracţiuni de abuz în serviciu comise în procedurile de achiziţii publice.

Distinct de acestea, dintre cele 44 acte de sesizare a instanţei în cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, 20 rechizitorii vizează fapte în legătură cu procedurile de achiziţie publică. În total au fost sesizate instanţele în 35 cauze având ca obiect infracţiuni în legătură  cu procedurile de achiziţie publică, un progres semnificativ faţă de anii precedenţi

. Rapoartele privind MCV ale Comisiei din anii 2014  şi 2015 au evidenţiat o serie de e privinţe. Vom putea demonstra cât de prof ar vine din încrederea magistraţilor în capac elor, întemeiată pe creşterea gradului de integrita ie să  fie principiul călăuzitor în viaţa publică, iar cadrul juridic  şi domenii în care reforma a fost consolidată, continuarea acestei tendinte este un semn de evoluţie în sensul durabilităţii.

Rezultatele obţinute de principalele instituţii judiciare  şi de integritate în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt sunt în continuare impresionante. Sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să  dea dovadă  de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale noilor coduri, de eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi de voinţa de a apăra independenţa sistemului judiciar.

Anul 2016 constituie un an‐test în mult und este ancorată  reforma rezolvând aspectele legate de integritate în numirile în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. Continuarea reformei va fi, de asemenea, un indicator de durabilitate. Ministerul Public va coopera îndeaproape cu partenerii instituţionali pentru atingerea fermă a obiectivelor MCV.

1. Independenţa sistemului judiciar Încrederea publicului în sistemul judici itatea sistemului  şi rezultatele acestuia. Procedurile de numire deschise  şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016.

2. Reforma sistemului judiciar Activitatea de promovare a reform te, trebuie să  continue. Propunerile anterioare de lege ferenda, privind mai buna utilizare a resurselor prin raţionalizarea micilor instanţe  şi parchete rămân valabile, fiind foarte importante.

3. Integritatea Integritatea trebu i instituţiile din domeniul integrităţii să  fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Ministerul Public va avea, în scurt timp, o structură de integritate  ‐  cuprinzând procurori cu atribuţii de consilieri de etică şi alţii cu atribuţii de control‐  dezvoltată în cadrul Serviciului de îndrumare  şi control. Vor continua eforturile în direcţia consecvenţei jurisprudenţei în materie de integritate care va fi pusă  la dispoziţia instanţelor şi parchetelor inferioare ca jurisprudenţa consolidată; Verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedu achiziţii.

4. Lupta împotriva corupţiei lor judiciare care combat corupţia la nivel înalt răm soluţie practică  va fi utilizarea fondurilor UE pentru diseminarea măsurilo ministraţia publică  În încheiere, doresc să felicit organizatorii: Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia i publice prin intermediul programului „Prevent”; Menţinerea eforturilor instituţii âne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei. Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să  se aplice tuturor în mod egal  şi Ia toate nivelurile.

O r de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor generale ale administraţiei publice. Pentru anul 2016 rămâne esenţială  combaterea corupţiei în ad locală ‐ educaţie, achiziţii publice, fraudarea bugetului de asigurări sociale şi de sănătate (cu atenţie sporită  la serviciile medicale oferite de persoane juridice private, însă decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu privire la care nu există  nici o evidenţă  la nivel naţional sau regional, astfel cum s‐a constatat în raport), domenii în care corupţia se manifestă  sistematic, generalizat, cu consecinţe dintre cele mai grave asupra populaţiei României. Naţională  de Integritate, Direcţia Generală  Anticorupţie, Direcţia de Informaţ i şi Protecţie Internă, Ministerul Justiţiei, pentru tema de actualitate, modul de organizare a reuniunii şi să urez succes dezbaterilor Grupului de lucru.

Sursa: Parchetul General

By

Robert Williams

Editor in Chief