Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală,nota de fundamenat….

(2)  Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă.

(3)   Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”

Titlul proiectului de act normativ

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și  

a Codului de Procedură Penală

Motivul emiterii actului normativ

Punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu majoritatea acestor excepții de neconstituționale a fost realizată, prin intervenții legislative recente, și anume  prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, și, respectiv, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2016 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 31 octombrie 2016.

De la aceste cele mai recente intervenții legislative exprese asupra textelor noului Cod penal și ale noului de Cod de procedură penală pentru punerea acestora în acord cu deciziile Curții Constituționale, și până în prezent au mai fost pronunțate de către instanța de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege –  de exemplu:

–      Decizia nr. 586/2016 potrivit căreia „dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”,

–      Decizia nr. 614/2016, potrivit căreia, „dispozițiile art. 215¹ alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală.

Totodată, există unele decizii ale Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate ale unor texte din Codul penal – este vorba de:

–      Decizia nr. 603/2015, prin care s-a constat că „sintagma “raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională”, iar „sintagma “ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională,

–      Decizia nr. 732/2014  reține că „sintagma “la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională”, decizii nu au fost urmate de intervenții legislative prin care prevederile legale să fi puse în acord cu textele constituționale indicate de cele 2 decizii ale instanței de contencios constituțional,

–      Decizia nr. 405/2016 prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

României, ca stat membru al Uniunii Europene, îi revine, în contextul consolidării garanțiilor procesuale și procedurale specifice procesului penal, obligația de a pune în acord legislația internă, respectiv Codul de procedură penală, cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Apreciind că toate acestea constituie, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o eventuală interpretare și aplicare neunitară a legislației, și având în vedere faptul că o intervenție legislativă efectuată altfel decât pe calea delegării legislative, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative, opinăm că se impune adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea și completarea atât a Codului penal, cât și a Codului de procedură penală.

Pentru punerea de acord a dispozițiilor art. 301 și 308 din Codul penal cu prevederile constituționale, așa cum au fost acestea interpretate în Decizia Curții Constituționale nr. 603/2015, și având în vedere faptul că referitor la forma de lege lata a alin. (1) al art. 301, „Curtea Constituțională a constatat că prevederile criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție”, se modifică alin. (1) al art. 301. Totodată, unele ipoteze sunt eliminate, apreciindu-se că nu se mai justifică aplicarea unor sancțiunii penale. Art. 308 se modifică pentru corelare cu forma propusă a alin. (1) al art. 301.

Se propun modificări în ceea ce privește reglementarea denunțului; astfel, se instituie un termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei până la expirarea căruia se poate formula un denunț care să asigure impunitatea denunțătorului. Acest termen este menit să-l stimuleze pe denunțător să aducă în cel mai scurt timp posibil la cunoștință organelor de urmărire penală faptul că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, facilitându-se astfel soluționarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cauzelor penale.

Art. 336 Cod penal se modifică, astfel încât conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge va constitui infracțiune dacă persoana are îmbibația prevăzută de lege la momentul comiterii faptei. Corelativ, se introduce, după art. 336, un articol nou, art. 336¹, care reglementează o infracțiune nouă – „Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație”

Văzând Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”, se propune modificarea alin. (1) al art. 297 Cod penal, astfel încât aplicarea unei sancțiuni penale să intervină numai când fapta este săvârșită într-o formă gravă și anume fapta a cauzat o pagubă materială substanțială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Alineatul (2) al art. 297 Cod penal rămâne nemodificat în substanțialitatea sa, singura modificare operată este cea referitoare la corelarea nivelului pedepsei cu cea propusă la alin. (1) al art. 297 Cod penal.

Urmare a intervențiilor propuse asupra art. 297 Cod penal, s-a apreciat că nu se mai justifică sancționarea penală a neglijenței în serviciu, propunându-se abrogarea art. 298 Cod penal.

Văzând Deciziile Curții Constituționale nr. 586/2016 și, respectiv, nr. 614/2016, se propune modificarea alin. (5) al art. 25 în sensul eliminării prescripției răspunderii penale din ipotezele cuprinse în lit. f) a art. 16 la care acest alineat (5) face trimitere și, respectiv, a alin. (2) al art. 215¹ din Codul de procedură penală, în sensul dispunerii în mod corespunzător a procedurii cuprinse în art. 212 alin. (1) și (3) Cod procedură penală.

Pentru a se asigura transpunerea în legislația națională a prevederilor art. 8 para. 4 al Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, se impune completarea dispozițiilor Codului de procedură penală pentru a se reglementa obligația de a informa persoana condamnată, odată cu înmânarea mandatului de executare a pedepsei, cu privire la dreptul reglementat de art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală – este vorba de dreptul persoanei condamnate definitiv care a fost judecată în lipsă de a solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, de faptul că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.

Secțiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1.Impactul macroeconomic

Nu este cazul

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit;

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale,

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat

(i) contribuții de asigurări

Nu este cazul

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care

7. Alte informații

Nu este cazul.

Secțiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.

Nu este cazul.

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

Nu este cazul.

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării

c) Consiliul Economic și Social

d) Consiliul Concurenței

e) Curtea de Conturi.

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

Ministrul Afacerilor Interne

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene