Presedinţii Curților de Apel, reuniţi la Iaşi în data de 30 iunie 2023 condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale #judecătorilor ce încalcă principii fundamentale ale funcţionării şi #independenței #justiţiei

Presedinţii Curților de Apel, reuniţi la Iaşi în data de 30 iunie 2023, în baza mandatului dat de Adunările Generale din data de 20 iunie 2023, adoptă prezenta

REZOLUTIE

prin care:

Condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor ce încalcă principii fundamentale ale funcţionării şi independenței justiţiei, cu consecinţe directe asupra calităţii şi celerității actului de justiţiei, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii României.

Președinții Curților de Apel condamnă încălcarea flagrantă a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defăşurându-se în dispreţul total faţă de principiile statului de drept şi ale democrației, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor şi argumentelor aduse de puterea judecătorească.

Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanților judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi față de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu acestea sunt temeinic fudamentate şi au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare.

Aşa-numita eşalonare a varstei de pensioare, mult clamată de reprezentanţii executivului în spaţiul public, nu există, în realitate, fiind o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparență ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei.

Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă, de asemenea, atitudinea duplicitară a Comisiei Europene care, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanții puterii politice.

Judecătorii nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei.

În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanțe.

Efortul extraordinar depus de judecători a permis soluţionarea acestui număr imens de cauze într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană.

În aceste condiții de suprasolicitare, judecătorii au reușit performanța extraordinară de a avea o rată  medie de soluționare de peste 96%, la judecătorii și tribunale, și de peste 101%, la curțile de apel.

Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv. Este, așadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depășirea chiar și a stagiului de cotizare cerut pentru condiții normale de muncă.

În consecinţă, preşedinţii Curților de Apel solicită Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgentă a unui plan de normare a activității, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permită asigurarea unui act de justiţie de calitate.

Judecătorii români, ca garanţi ai drepturilor şi libertătilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, vor lupta ca justiţia să funcționeze în condiții specifice unui stat democratic european. Însă, astfel cum s-a subliniat în documentele europene, revine celorlalte puteri ale statului obligaţia de a asigura justiției instrumentele necesare pentru aceasta: statut independent, stabil și previzibil, volum normal de activitate, condiţii decente de muncă şi un cadrul legislativ clar şi accesibil.

1. Oana Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia
2. Loredana Lenuța Albescu – Curtea de Apel Bacău
3. Mihaela Darabană – Curtea de Apel Brașov
4. Liana Arsenie – Curtea de Apel București
5. Dana Cristina Gârbovan – Curtea de Apel Cluj
6. Alina Gabriela Jurubiță – Curtea de Apel Constanța
7. Petre Valentin Bădiță – Curtea Militară de Apel
8. Adrian Glugă – Curtea de Apel Craiova
9. Cosmin Răzvan Mihăilă – Curtea de Apel Galați
10. Mihaela-Diana Cheptene-Micu – Curtea de Apel Iași
11. Laura Simona Băican – Curtea de Apel Oradea
12. Raluca Emilia Trandafir – Curtea de Apel Pitești
13. Paul Mihail Frățilescu – Curtea de Apel Ploiești
14. Titiana Ilieș – Curtea de Apel Suceava
15. Andreea Ciucă – Curtea de Apel Târgu-Mureș
16. Mircea Crețu – Curtea de Apel Timișoara