Av. Dr. Florica CIUTACU: PROPUNERI DE DEZBATERI ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA#News247WorldPress

Convenția de fiducie.
De lege ferenda – Reglementarea fiduciei în Cod civil ca și contract special, iar nu în Cartea a III-a din același Cod. S-ar evita astfel dubla întrebuințare a fiduciei cu administrarea bunurilor altuia, instituție prevăzută de același Cod. Dreptul comparat este în același sens cu cele propuse, transplantul legal făcut de legiuitorul român neavând în cei 12 ani de aplicare a Codului civil efecte benefice vizibile pentru destinatarii legii.
Necesitatea adoptării unei legi speciale care să încurajeze avocații și alte categorii de profesii liberale, dar și pe clienții acestora, precum și băncile comerciale să poată încheia în condiții facile convenții de fiducie/deschiderea de conturi fiduciare în sistemul bancar.
Convențiile de fiducie ar crea avantaje cât privește siguranța încasării onorariilor și a cheltuielor de către avocați cuvenite de la clientii lor
Totodată, asemenea convenții ar crea avantaje cât privește simplificarea procedurilor de executare silită dintre părți.
De asemenea, băncile comerciale ar crea profituri ca urmare a încheirii unor astfel de convenții de fiducie de către avocați și de către alte categorii de liberi profesioniși (notari, executori judecătorești, contabili autorizați etc.).
Precizare – este de notorietate că în țările occidentale contul fiduciar al avocatului este regula în ceea ce privește raporturile client-avocat, aceasta spre deosebire de România.
Necesitatea reglementării exprese a imposibilității executorului judecătoresc care a depus jurământul ca executor de a mai exercita profesia de avocat până la deschiderea biroului de executor judecătoresc/societății de executori judecătorești.
Cazul practic este acela în care un avocat a depus jurământul în fața Ministrului Justiției ca executor judecătoresc dar ulterior a mai exercitat profesia de avocat, până la deschiderea biroului de avocat.
Baroul din care făcea parte nu i-a aplicat nicio sancțiune (Baroul Timiș).
Instanța de judecată (Tribunalul București), deși inițial a respins cererea de incompatibilitate, ulterior a admis-o.
A se vedea și https://www.juridice.ro/541909/incompatibilitatea-profesiei-de-executor-judecatoresc-cu-profesia-de-avocat.html

Necesitatea reformei sistemului de ajutor public judiciar.

Actualmente sistemul este greoi și inacesibil multor categorii de justițiabili, iar practica judiciară este neunitară, lăsând multe categorii de persoane în imposiblitate de a-și exercita dreptul la aprăre din cauza lipsei resurelor de plată a onorariului de avocat/cheltuililor ocazionate de proces.
În multe țări – exempli gratia Olanda -, persoanele aflate de impisibilitatea de a plăti onorariul și cheltuielile avocațile beneficiază de un sistem de asigurări, astfel încât plata onorariului și a cheltuielilor avocațiale sunt suportate de către sistemul de asigurări în cauză.
Răspunderea avocatului de restituire către client a onorariului.
De lege lata avocatul român, la cererea părții cocontractante (clientul său) nemulțumită de serviciile avocatului, poate poate fi obligat să restituie onorariul de avocat prin decizie a Baroului de avocați.
Ar fi oare necesar ca de lege ferenda clientul să poata avea doar o acțiune de drept comun – răspundere contractuală/delictuală/îmbogățire fără justă cauză, eventual o acțiune civilă în cadrul unui proces penal?
Qud juris Dreptul comparat în această privință?
Contratul de arendare.
De lege lata, răsunderea consililor locale care înregistrează contractele de arendă nu poate fi angajată/poate fi angajată cu dificultate, iar practica crează dezavantaje mari pentru arendatori.
De lege ferenda s-ar impune reglementarea răspunderii pentru culpă în neverificarea/verificare pro parte a condițiilor de opozabilitate/ad probationem/ad solemnitatem a contractelor de arendă de către aceste consilii locale în care se înregistrează contractele de arendă?
În ce condiții ar putea fi verificate aceste condiții de către avocat, prealabil înregistrării contractelor de arendă la consiliile locale competente?
A se vedea și https://www.juridice.ro/694305/caracterul-solemn-al-contractului-de-arendare-forma-pentru-opozabilitate-a-contractului-contractele-de-arenda-nule-anularile-inscrise-in-registrele-primariilor-opinii-juridice.html, https://www.juridice.ro/251790/quo-vadis-legislator.html
Conceptul de prescipție în Dreptul public și în Dreptul privat.
Comparație între instituța prescripției în cele două ramuri de drept, din punct de vedere sincronic și diacronic.
Aspecte relative la natura juridică a prescipției în cele două ramuri de drept, incluzând o privire comparativă – asemănări și deosebiri -, cu relevarea aspectelor comune.
Aplicabilitatea teoriilor relative la prescripție în dreptul intern a elementelor de drept comparat, precum și incidența în teoria prescipției a Deciziei c 107 23 din 24 iulie 2023 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene privind prescriptia raspunderii penale.

Interpretarea sintagmei ordonață de clasare din legislația rutieră (OUG nr. 1/2022) cât privește posibilitatea prelungirii de către organul administrativ a suspendarii dreptului de a conduce autovehicule.

În anul 2023 într-un caz concret, șeful Poliției rutiere județene (…) a emis o dispoziție înainte ca ordonanța de clasare dată de procuror pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. B, tea a II-a C.proc.pen. să rămână definitivă.
Dupa ce partea interesată a făcut plangere împotriva soluției dată de procuror, precum și plângere prealabială conform Legii nr. 554/2004, Șeful Poliției Rutiere județene a anulat (?) dispoziția dată anterior. În acest context, poate fi angajată răspunderea organului administrativ care emis dispoziția sus arătată?
Pe cale de consecința, noțiunea de ordonanță de clasare apreciem că trebuie interpretată în sensul Codului de procedură penală, iar norma respectivă din OUG nr. 1/2022 ar trebui modificată și poate chiar eliminată, întrucât încalcă principiul non bis in idem (principiu de generala și strică aplicare în dreptul anglo-saxon).
A se vedea și https://www.juridice.ro/682116/lupta-pentru-drept-lupta-cu-sistemul-lupta-pentru-drept-lupta-pentru-apararea-unor-principii-realitati-paralele-versus-realitati-tangentiale.html, https://www.juridice.ro/670256/lupta-cu-sistemul-respectarea-hotararilor-judecatoresti.html

Poate fi atrasă rspunderea penală când rădăcina faptei penale este una pur civilă?

Faptic, netitulari de drept semnează contracte de arendă ca arendatori.
În diferite cazuri concrete, procurori, chiar unii de Parchet de pe langă Tribunale, clasează cauza, pe motiv ca fapta nu ar exista, apreciind – total eronat credem – ca este o speță pur civilă, deși în cauză ar putea fi/sunt incidente normele de de drept penal relative la grup infracțional organizat, fals, uz de fals, înșelăciune, abuz în servicu ș.a.
Conceput e vinovăție.
Detalierea in concreto, pe spețe, a conceptului de vinovăție, din perpectiva causa remota și causa proxima, în cauze civile.
Conceptul de culpă cu prevedere și culpă fără prevedere în accepțiunea art. 16 alin. 1, lt b) teza a II-a C.proc.pen., în cazuri concrete.
Asemănări și deosebiri cât privește conceptul de vinovăție în Dreptul penal și în Dreptul civil național român, precum și în Dreptul comparat.