Presedintele Tribunalului Arges, Judecător Mariana Vârgă: ,,Sistemul judiciar a fost şi rămâne ţinta atacurilor celorlalte puteri constituţionale”#News247WorldPress

Agentia Britanica de stiri News247WorldPress deruleaza in premiera pentru Romania dupa cele trei proiecte de succes : Educatie Juridica Pilot Arges I (2015-2017), Educatie Juridica Pilot Arges II (2019-2024) ,Proiectului ,, Educatie Juridica si Comunicare pentru Societate” (2016-in prezent), Proiectul ,,Managementul, Comunicare si Informare privind Sistemul Judiciar” in care managementul instanlelor este prezentat prin ,,interviu presedinte instanta.”

De ce? Viata unui presedinte de instanta este in mare o necunoscuta in comparatie cu managementul corporatist sau de mica afacere. Veti avea surpriza sa gasiti in oamenii care asigura managementul instantei , oameni dedicati muncii si rezultatelor care vin in sprijinul dumneavoastra si al tuturor citati mai sus.

Le multumim pentru activitatea si eforturile depuse de acesti oameni , pentru a grupa interviurile si facilita lectura vom publica in ordinea derularii acestora cu managementul instantelor astfel incat cei interesati pot trage concluziile din continutul interviurilor. Continuam si in anul 2021 cu interviurile, astazi va invitam sa cititi un interviu de exceptie. Conducerea Tribunalului Arges , doamna judecator Mariana Varga raspunde intrebarilor News247WorldPress .

Stimată doamnă preşedinte, cu ce rezultate aţi încheiat anul 2020 ?

Anul 2020 s-a desfășurat sub semnul incertitudinii generată de COVID/19, care a cuprins și sistemul de justiție. Limitarea răspândirii virusului a luat locul obiectivelor chiar şi în sistemul public. Astfel, instanțele de judecată s-au confruntat din nou cu problema lipsei resurselor umane și materiale, dotări tehnice, etc. Cu toate acestea, rezultatele au fost eficiente, deşi din perspectiva volumul de activitate, Tribunalului Argeş s-a clasat pe locul 5 din punctul de vedere al numărului de dosare şi pe locul 6 din punctul de vedere al complexităţii dosarelor de soluţionat în anul 2020 (prin raportare la 40 de tribunale).Cu ce probleme se confruntă instanţa, instanţele din circumscripţie?

În general, instanţele de judecată se confruntă cu probleme recurente: subfinanțarea, lipsa de personal, lipsa dotărilor tehnice IT necesare finalizării procesului de digitalizare, precum şi neimplicarea CSM şi MJ într-o strategie coerentă de reducere a volumului de activitate la nivelul instanţelor de judecată, şi nu în ultimul rând, refuzul conducerii Curţii de apel Piteşti de implicare în rezolvarea problemelor acutizate.

Cu ce probleme se confruntă sistemul judiciar din România ?

Sistemul judiciar a fost şi rămâne ţinta atacurilor celorlalte puteri constituţionale, precum şi capital electoral pentru toate partidele, la fiecare scrutin electoral, ceea ce afectează grav independenţa justiţiei.

De asemenea, anul 2020 a fost marcat de o serie de neînţelegeri în interiorul CSM, de boicotarea şedinţelor Plenului CSM, aspecte care au condus la amânarea proiectelor şi concursurilor de ocupare a posturilor vacante din sistem.

Ca preşedinte, managerul instanţei, cum vedeţi finanţarea şi managementul instanţelor din România ?

Preluarea bugetului justiţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne o prioritate, în vederea dobândirii autonomiei financiare a instanţelor de judecată.

,,Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, cum vedeţi relaţia cu Inspecţia Judiciara având în vedere criticile aduse de către unii cercetaţi disciplinar ?

Inspecţia Judiciară trebuie să fie cu adevărat independentă, să aibă ca unică ţintă respectarea independenţei magistratului, monitorizarea aplicării legii şi sancţionarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflicte de interese.

CSM, Parchetul General, INM, SNG, IJ, au aderat la Strategia Naţională de Comunicare, cum vedeţi implementarea acestui proiect ?

Abordarea instituțională a comunicării și informării publice trebuie să se axeze pe dezvoltarea unui model de comunicare unitar, prin implementarea unor ghiduri care să aplice Strategia Naţională de Comunicare.

În acest fel, vor fi dezvoltate comportamente specifice de abordare a publicului cu privire la problemele de importanţă ridicată în cadrul sistemului de justiţie.

Ar putea fi de ajuns doar recomandările conținute în Ghidurile Relaţia cu Mass Media, Profesiile Juridice, recomandări pentru magistraţi în social media şi altele ?

Recomandările din Ghidurile Relaţiei cu mass media şi Profesiile juridice, cu privire la activitatea magistraţilor, ar trebui puse în valoare prin acte normative obligatorii, în codul deontologic sau altele asemenea.

În ce măsura protestele Baroului Bucureşti, Comunicatele UNBR şi ale Barourilor din Romania v-au afectat şi ce soluţii aveţi în această situaţie ?

Aceste activităţi nu au afectat activitatea instanţei de judecată.

La ce nivel a ajuns sistemul judiciar în privinţa practicii neunitare şi ce măsuri aţi luat în domeniul jurisprudenţei naţionale ?

CEDO a admis că practica neunitară dezvoltată în cadrul celei mai înalte autorităţi judiciare a ţării, este contrară principiului securității juridice, unul dintre elementele fundamentele statului de drept.

La nivelul instanţelor din judeţul Argeş, există practică neunitară în privinţa competenţei instanţelor specializate, problemă elucidată de ÎCCJ în jurisprudenţa sa, dar neagreată şi neaplicată de Curtea de Apel Piteşti.

În acest scop, conducerea Tribunalului Argeş a întreprins o serie de măsuri specifice pentru unificarea practicii judiciare în privinţa competenţei Tribunalului Specializat Argeş, chestiunea fiind în curs de rezolvare la CSM ( Şedinţa Comisiei nr. 1 – „Legislaţie şi cooperare interinstituțională” din 28.01.2021).

Având în vedere asociaţiile ale magistraţilor, ce impact şi influenţe au acestea la nivelul instanţei pe care o conduceţi ?

Nu s-au semnalat influenţe ale asociaţiilor de magistraţi în activitatea instanţei, de altfel, nivelul de implicare al personalului în problemele curente ale instanţei este scăzut, având în vedere volumul de dosare în creştere şi alocarea unui timp îndelungat pentru gestionarea cauzelor.

Inspecţia Judiciară şi celebra secţie de urmărire a magistraţilor este încă un subiect pe agenda profesională a magistraţilor, care este opinia dumneavoastră în privinţa celor două instituţii ?

Cu privire la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie:

O astfel de structură a existat, respectiv, prin Ordinul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost înfiinţat „Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, ce avea competenta de a investiga toate infracţiunile de corupţie pretins a fi săvârşite de către judecători şi procurori.

Ulterior, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.643/C din 15 mai 2015 şi ca urmare a avizului dat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat „Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie“. În art. 4 alin. (2) lit. a) din Regulament se menţionează explicit acest Serviciu: „La nivel central, Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate. În cadrul Secţiei de combatere a corupţiei există Serviciul pentru efectuarea urmăririi penal în cauze de corupţie şi Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie”.

De remarcat că nimeni nu a luat atitudine la acel moment, cu privire la abuzurile comise asupra magistraţilor, prin acest serviciu şi sesizate în Raportul Inspecţiei Judiciare.

Prin art. 88¹alin. (1) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptată de Senatul României la data de 26 martie 2018, se înfiinţează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această Secţie „are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Atât procurorii din aceste funcţii de conducere, cât și procurorii din funcţiile de execuţie sunt numiţi de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a unui concurs. Condiţiile de desfăşurare a concursului pentru procurorul şef şi procurorul şef adjunct sunt prevăzute în art. 88³. De asemenea, procedura recrutării prin concurs a celorlalţi procurori la această Secţie a fost reglementată prin art. 88⁵ alin. (1) – (12), cu menţiunea că aceasta va fi detaliată într-un regulament care va fi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Prin comparaţie cu procedura anterioară de recrutare a procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie, se poate observa o creştere vizibilă a transparenţei, condiţii mai severe pentru participarea la concurs (vechime efectivă în funcţia de procuror de cel puţin 18 ani) şi o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor. Toate aceste elemente vin să servească unui scop necesar: buna pregătire şi experienţa suficientă pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale. Concluzia este susţinută şi de faptul că procurorii din această Secţie pot efectua urmărirea penală inclusiv cu privire la judecători de la curţile de apel şi la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Elementele menţionate ţin, aşadar, şi de independenţa judecătorului.

Prin Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, Curtea Constituţională a stabilit următoarele: „Sub aspectul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, Curtea reţine că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie, şi constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare şi se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Relativ recent, Ministrul Justiţiei a afirmat că în maximum două luni de zile se poate adopta o lege în Parlament privind desfiinţarea SIIJ, proiectul fiind în sensul de a readuce magistraţii sub controlul DNA, deşi în şedinţa din data de 28 mai 2020, Plenul CSM a avizat negativ iniţiativa legislativă ce viza desfiinţarea SIIJ, iar la 20 iulie 2020, Senatul României a respins propunerea legislativă pentru desfiinţarea SIIJ, după ce Camera Deputaţilor o respinsese la 30 iunie 2020.

Este evident faptul că se urmăreşte revenirea la competentele anterioare privind corectarea penală a magistraţilor, ignorându-se abuzurile contra magistraţilor comise de DNA, deşi au fost constatate prin Hotărârea nr. 225/2019 a Plenului CSM, ca urmare a aspectelor punctuale din Raportul Inspecţiei Judiciare, iar unele dintre abuzuri au fost prezentate şi dezbătute în spaţiul public, după pronunţarea hotărârilor definitive de achitare.

Considerăm că magistraţii care au încălcat legea, trebuie să fie traşi la răspundere, dar nu prin revenirea competentelor de anchetare prin abuzuri, aşa cum relevă Raportul Inspecţiei Judiciare asupra activităţii DNA, ci prin măsuri imediate de eficientizare a SIIJ, dacă se consideră că aceasta este ineficientă.

Educaţia Juridică … cum vedeţi un parteneriat cu Mass Media şi Baroul în plan local şi unităţile de învăţământ ca beneficiari ?

Cred că astfel de Parteneriat privind educaţia juridică în şcoli este binevenit, dar să aibă ca principal obiectiv statul de drept şi democraţia în societate, pentru pregătirea elevilor în domenii precum: drepturi şi libertăţi fundamentale, îndatoriri cetăţeneşti, aspecte privind procesul legislativ, forme ale răspunderii juridice.

Tribunalul Argeş este implicat în astfel de proiecte pentru domeniile care fac obiectul educaţiei juridice.

Un mesaj pentru Societate, Opinia Publică şi colegii dumneavoastră?

„Când Societatea numeşte binele-rău şi răul-bine, atunci rolul justiţiei este primordial pentru salvarea ei…” ( Mariana Vârgă).