#ICCJ: Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal Decizia nr. 707/2022. Legea nr. 544/2011, Legea nr. 554/2004

Read Time8 Minute, 51 Second

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 707/2022

Decizia nr. 707

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată sub număr de dosar x/2021, la data de 26.04.2021, pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL MEDIULUI, APELOR Şl PĂDURILOR şi GUVERNUL ROMÂNIEI, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei să furnizeze informaţiile de interes public solicitate prin cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre, un termen de executare şi o amendă în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, în condiţiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2005, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 2173 din data de 03 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale şi funcţionale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR şi GUVERNUL ROMÂNIEI, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut, în esenţă că, având în vedere obiectul litigiului, respectiv faptul că, în ceea ce priveşte accesul la informaţiile de interes public, reclamanta a indicat două acte normative, respectiv pe de o parte art. 22 din Legea 544/2001, iar pe de altă parte, art. 17 din Hotărârea Guvernului 878/2005, care reglementează accesul la informaţia de mediu, care face trimitere la legea 554/2004, devine incident în cauză art. 10 din Legea 554/2004, care arată că atunci când instanţa este sesizată cu litigii privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale, competenţa aparţine în fond secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel, declinând astfel competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 26.10.2021 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, sub acelaşi număr.

Hotărârea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 289/2021 pronunţată în data de 11.11.2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă, că acţiunea are ca obiect obligarea pârâţilor Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul României de a furniza reclamantei informaţiile de interes public solicitate prin cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre a unui termen de executare şi a unei amenzi în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, în condiţiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, raportat şi la temeiul de drept invocat de parte, respectiv dispoziţiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public coroborate cu cele ale Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, a reţinut curtea de apel că, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, competenţa revine tribunalului şi nu curţii de apel, iar dispoziţiile art. 17 din H.G. nr. 878/2005 nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de necompetenţă materială a Curţii invocate, în condiţiile în care potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 304/2004 competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.

Cum, în cauza de faţă, se solicită obligarea unei autorităţi publice să comunice nişte informaţii de interes public, devin incidente dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 544/2001 şi prin urmare, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Cluj, iar nu Curţii de Apel Cluj.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunţarea regulatorului de competenţă, judecând în conformitate cu dispoziţiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va stabili competenţa de soluţionare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Cluj -, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei, instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la cadrul normativ aplicabil în prezenta cauză – Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ori Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public nr. 544/2001.

Analizând petitul cererii de chemare în judecată, constată Înalta Curte că, în mod corect Curtea de Apel Cluj a reţinut că obiectul cererii dedusă judecăţii îl constituie obligarea pârâţilor Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul României de a furniza reclamantei informaţiile de interes public solicitate prin cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre a unui termen de executare şi a unei amenzi în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, în condiţiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

De altfel, articolul 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public este menţionat de reclamant în petitul acţiunii, alături de articolul 8 din Legea nr. 554/2004.

Reţine Înalta Curte că Legea nr. 544/2001, care reglementează procedura de comunicare a informaţiilor de interes public, precum şi procedura de urmat în situaţia încălcării drepturilor prevăzute în cuprinsul respectivului act normativ, este o lege care are un caracter special, în raport cu legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun în materie.

Astfel cum şi Curtea de Apel Cluj a a reţinut, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ce prevăd expres că “În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice”.

Aceste norme de competenţă derogă de la normele generale de competenţă şi stabilesc competenţa materială în favoarea tribunalului, competenţa teritorială fiind alternativă, legiuitorul lăsând la latitudinea reclamantului să aleagă între tribunalul de la domiciliul său ori de la sediul autorităţii pârâte.

Pri urmare, Legea nr. 544/2011, fiind lege specială în raport de Legea nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului, secţia de contencios administrativ, reclamanta având posibilitatea de a alege instanţa competentă teritorial, Legea specială nr. 544/2001 prevăzând o competenţă alternativă între tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul, respectiv tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii sau instituţiei publice.

Cum legiuitorul a lăsat la latitudinea reclamantei alegerea instanţei competente, această parte având drept de opţiune între mai multe instanţe deopotrivă competente teritorial, iar acesta a înţeles să se adreseze tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul aceasta, optând pentru Tribunalul Cluj, în cauză competenţa de soluţionare aparţine acestei instanţe, conform art. 22 din Legea nr. 544/2001, raportat la art. 116 C. proc. civ. ce prevăd că “reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente”.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte reţine că, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun – art. 10 din Legea nr. 554/2004 – invocate de Tribunalul Cluj, în declinare, ci dispoziţiile speciale privind competenţa alternativă, reglementate de art. 22 din Legea nr. 544/2001.

Raportat la această din urmă lege, Înalta Curte constată că Tribunalul Cluj este competent să soluţioneze cauza, având în vedere alegerea reclamantei efectuată prin cererea de chemare în judecată.

Temeiul legal al soluţiei

Pentru considerentele arătate mai sus, reţinând incidenţa în cauză a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul României în favoarea TRIBUNALULUI CLUJ, secţia MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.

Sursa: https://www.scj.ro

By

Robert Williams

About Post Author

Robert Williams

News247WorldPress is a UK News Agency. The Agency was founded in August 2014 by Robert Williams and L. J. Rothschild. As an international news agency we cover all the important top news of the day in text, pictures and graphics in many languages: German, English, Romanian and more...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.