Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO): Dreptul la protejarea propriei imagini

Octombrie 2019
Această fișă tematică nu obligă Curtea și nu este exhaustivă
Dreptul la protejarea propriei imagini
„[I]maginea unei persoane este unul din principalele atribute ale personalității sale, având în vedere că exprimă originalitatea sa și îi permite să se diferențieze de ceilalți.
Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie, astfel, una din condițiile esențiale ale dezvoltării sale personale. Aceasta presupune, în principal, stăpânirea de către individ a imaginii sale, care include, în special, posibilitatea acestuia de a refuza publicarea
sa[…]” (von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2), hotărârea Marii Camere din 7 februarie 2012, pct. 96).
„[L]ibertatea de exprimare include publicarea de fotografii […] Totuși, este vorba despre un domeniu în care protecția reputației și a drepturilor altora are o importanță deosebită,
având în vedere că fotografiile pot conține informații foarte personale sau chiar intime cu privire la un individ sau familia acestuia […]” (von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2), hotărârea Marii Camere din 7 februarie 2012, pct. 103).
Personalități publice sau politice von Hannover împotriva Germaniei (cererea nr. 59320/00) 24 iunie 2004
Reclamanta, prințesa Caroline von Hannover, a solicitat instanțelor germane pronunțarea un ordin prin care să împiedice orice nouă publicare a două serii de fotografii legate de viața sa privată, fotografii care au apărut în reviste germane, pe motiv că acestea i-au
încălcat dreptul la protejarea vieții sale private și a propriei imagini. Fotografiile au făcut obiectul a trei serii de proceduri în fața instanțelor germane, soluționate prin hotărâri de referință, pronunțate de Curtea Federală de Justiție în 1995 și de Curtea Constituțională
Federală în 1999, în care pretențiile reclamantei au fost respinse. Reclamanta a susținut în fața Curții Europene a Drepturilor Omului că aceste hotărâri au încălcat dreptul acesteia la respectarea vieții private, deoarece nu i-au oferit o protecție adecvată în ceea ce privește
publicarea unor fotografii realizate de paparazzi fără cunoștința sa, pe motiv că, având învedere originile sale, era o personalitate a societății contemporane „prin excelență”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că a fost încălcat art. 8 (dreptul larespectarea vieții private) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constatând căinstanțele germane nu au păstrat, în speță, un echilibru just între interesele aflate în joc.
A observat, în special, că, deși publicul larg ar putea avea dreptul să fie informat, în situații speciale, inclusiv cu privire la viața privată a personalităților publice, nu avea un astfel de drept în cazul de față. Curtea a considerat că publicul larg nu avea un interes legitim de a
ști unde se afla reclamanta sau care era comportamentul ei general în viața privată, chiar dacă aceasta apărea în locuri care nu puteau fi întotdeauna considerate retrase și era binecunoscută de public. Chiar dacă exista un astfel de interes public, așa cum exista un interes comercial al revistelor de a publica fotografii și articole, în opinia Curții, dreptul reclamantei la o protecție efectivă a vieții sale private trebuia să prevaleze în fața acestor interese. Prin urmare, orice persoană, inclusiv persoanele cunoscute publicului, trebuia să
aibă „speranța legitimă” că viața ei privată va fi protejată.

Text integral: https://echr.coe.int/Documents/FS_Own_image_RON.pdf

By

Robert Williams